De mult timp imi doream sa ajung, impreuna cu familia, in satul Viscri. Parte a comunei Bunesti, situata la circa 90 de kilometri de municipiul Brasov si 40 de kilometri de Sighisoara, localitatea a devenit faimoasa dupa ce printul Charles si-a cumparat aici o proprietate. Arhitectura din Viscri este formata din case traditionale sasesti, fara vreo cladire nou construita care sa altereze farmecul locului. Veselia satului este data de culorile vii ale gosdpodariilor, zugravite in nuante de albastru, verde sau crem. Autovehiculele se parcheaza aproape de intrarea in sat, spre a pastra linistea si a evita poluarea. Viscri e un sat in care timpul pare sa se fi oprit in loc si asta pare sa-l fi cucerit pe printul Charles.

Ne uimesc oamenii de cultura, sportivii, artistii si toti cei care se remarca prin ceva de restul lumii. Cei care-si pun in valoare calitatile fizice sau intelectuale, printr-un efort sustinut continuu, reusesc sa depaseasca granite tot mai greu accesibile noua. Ii admiram, ii punem sub lumina reflectoarelor, le recunoastem valoarea, ne plecam inaintea lor, acordandu-le respectul cuvenit. Lumea noastra are laureatii ei, din cele mai diverse categorii. Insa nu doar valorile pe care societatea le promoveaza sunt demne de respectul si aprecierea noastra. Adesea putem intalni oameni care nu ies prin nimic in evidenta si totusi actiunile lor si felul firesc al vietuirii dovedesc tarie, vointa, credinta si inima de fier. Oameni necunoscuti si neapreciati de o lume grabita si modelata sa ia in vizor doar valori efemere. Cine apreciaza astazi o mama cu multi copii, o marturisire de credinta pana la mucenicie, un act de milostenie etc?

1 octombrie este zi de toamna, zi de sarbatoare, sarbatoarea Acoperamantul Maicii Domnului. Aceasta sarbatoare are loc in amintirea unei minuni care s-a intamplat in cartierul Vlaherne din Constantinopol in Biserica Maicii Domnului. In toamna anului 911, Bizantul atacat de barbari se afla intr-o situatie grea. Toti locuitorii faceau rugaciuni de salvare in toate bisericile, ca si in aceasta mica biserica. Maica Domnului s-a rugat cu lacrimi fierbinti Fiului sau pentru a salva acest oras si si-a scos acoperamantul (mafarionul) de pe cap si l-a inaltat spre cer ca si cum sa-i protejeze, sa-i apere pe acei oameni. Atunci, atacatorii au fost infranti. Aceste lucruri le-au relatat Sfantul Andrei cel nebun pentru Hristos si Fericitul Epifanie in scrierile lor. Sa ne rugam, sa postim, sa praznuim cum se cuvine aceasta sarbatoare, dragi crestini! (Gabriela Rotaru, Foto: Ziarul Lumina)

Biblioteca Centrala Universitara Carol I este cea mai veche biblioteca universitara din Bucuresti. Construita pe terenul cumparat de regele Carol I si proiectata de arhitectul francez Paul Gottereau, cladirea a fost inaugurata in anul 1895, asezamantul fiind numit Fundatia Universitara Carol I. In anul 1911, constructia a fost extinsa, sub atenta coordonare a aceluiasi arhitect, fiind data in folosinta in anul 1914. Pe locul unde este situata biblioteca a fost amplasata casa lui Grigore Peucescu, redactor al ziarului Timpul. In aceasta locuinta, Mihai Eminescu a citit pentru prima oara poezia Scrisoarea a III-a, dupa cum putem afla din placa comemorativa amplasata pe unul dintre zidurile palatului.

Sarbatoarea Sfintei Cruci este in 14 septembrie. Crucea a fost inaltata pentru a o vedea oamenii in anul 335, atunci cand Domnul nostru Iisus Hristos a fost rastignit. Este trecerea la toamna, cand unele vietuitoare se retrag in vizuini, in pamant. Busuiocul, menta, maghiranul, cimbrul se sfintesc la biserica, fiind considerate plante magice. In unele zone, busuiocul se pune la streasina casei pentru a fi feriti de rele, in livezi se leaga la pomii cu putin rod sau care nu rodesc pentru a avea belsug anul viitor, se pune in vasele din care beau apa animalele, pasarile pentru a fi sanatoase.

Au aparut in ultima vreme foarte multe materiale care ne prezinta diverse tehnici de supravietuire. Filme, documentare, carti, echipamente, o intreaga industrie bine pusa la punct ne invata cum sa supravetuim si cum sa ne echipam pentru conditii extreme. Multi voinici, eroi ai zilelor noastre, ne povestesc despre cum sa rezisti cateva zile prin munti, prin paduri sau cine stie pe unde si sa te descurci cu ceea ce natura iti pune la dispozitie. Atat de extraordinar si atat de eroic, demn de toata lauda si consideratia. Citind insa vietile sfintilor constat ca abunda de exemple in care semeni de-ai nostri au trait chiar si zeci de ani in conditii extreme, fara hrana, fara echipamente, fara haine, ci doar cu mintea si inima la Dumnezeu.

Nasterea Maicii Domnului sau Sfanta Maria Mica este cea mai mare sarbatoare a lunii septembrie, sarbatorindu-se in ziua de 8 septembrie. Maria s-a nascut intr-o familie de crestini, Ioachim si Ana. Acestia, avand varsta inaintata si neputand avea copii, s-au rugat pentru acest lucru si ruga lor a fost ascultata de bunul Dumnezeu. Ingerul Gavriil i-a dat vestea si i-a spus ca vor avea o copila pe numele Maria. Aceasta fara de prihana la timpul hotarat a nascut pe Domnul nostru Iisus Hristos, devenind maica Acestuia, la care cu totii ne inchinam si Ii aducem slava. In aceasta zi, in traditia populara se spune ca femeile nu cos, nu spala rufe si barbatii nu fac treburi gospodaresti, pentru a nu avea necazuri, ci merg la biserica si dau de pomana.

In data de 29 august este praznuita Taierea capului Sfantului Proroc Ioan Botezatorul, zi in care Irod Antipa, unul dintre regii care dominau Galileea si Pereia, ii cere Salomeei sa-i danseze la ospatul dat si drept rasplata ii aduce pe o tava capul Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea ei. Mustrata de Ioan datorita vietii in desfrau pe care o ducea, Irodiada se razbuna prin fiica sa pe Ioan, aceasta cerand capul lui. Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut in Orini, in familia preotului Zaharia. Mama sa, Elisabeta, da nastere pruncului, nastere ce-a fost vestita de ingerul Gavriil. Nevenindu-i a crede aceasta minune, Zaharia ramane mut pana la nasterea lui Ioan. Prea multe lucruri despre viata lui nu se stiu, doar ca a dus o viata in pustiu, primind porunca sa predice.

Manastirea Strehaia se afla in orasul Strehaia, judetul Mehedinti, pe E70, intre Craiova si Drobeta-Turnu Severin. Manastirea a fost ctitorita de catre Matei Basarab in anul 1645, cu obste de calugari, pe domeniul proprietatea sa, veche curte a boierilor Craiovesti. Ansamblul manastiresc este compus din turnul-clopotnita, ziduri de aparare, biserica, chilii, precum si ruinele vechii resedinte domnesti. Peretele dinspre pronaos pastreaza imaginea ctitorului Matei Basarab, a sotiei sale, precum si a fiului lor, Matei. O alta pictura importanta a manastirii este cea cu boierii Craiovesti: Barbu, Parvu si Danciu.

Daca faci un periplu prin Romania, descoperi in fiecare colt de tara locuri pline de legenda si mister, a caror poveste atrage pe loc interesul, lasandu-te uneori mut de uimire. Unul dintre aceste locuri se afla in judetul Prahova, intr-o padurice de la marginea orasului Urlati, intr-o poienita mascata de tufani. Este cel mai frumos conac construit in secolul al XIX-lea in Tara Romaneasca, ce a servit drept resedinta de vara a familiei baronului Barbu Bellu, cel care a donat Bucurestiului terenul pe care se afla acum cel mai mare cimitir din Capitala, care ii si poarta numele.

Asezata intr-o splendida gradina, manastirea din Toplita, judetul Harghita, a cunoscut, de la inceputurile ei si pana in zilele noastre o ampla si permanenta dezvoltare. Gandul intemeierii acestei manastiri a luat nastere in anul 1911, pe cand Patriarhul Miron Cristea era Episcop de Caransebes. In anul 1910, frumoasa bisericuta de lemn, construia in anul 1847, a fost adusa din comuna vecina, Stanceni, (sat vestit pentru mesterii in prelucrarea lemnului) pana la Toplita. In ziua Sfantului Proroc Ilie (20 iulie 1928), Patriarhul Miron Cristea a adresat Episcopului Nicolae Ivan al Vadului, Feleacului si Clujului, pe teritoriul carei eparhii se gasea atunci localitatea Toplita, o scrisoare, care cuprindea toate relatiile si datele privitoare la viitorul asezamant.

Din dragoste de neam/Pornit-am ca sa cant/mosia-n care n-am/doi coti pentru mormant./Si pentru-aceasta fac/osanda cea mai grea,/nici zdreanta-n care zac/nu e macar a mea. ("Am fost facut sa n-am")
In zeghe de detinut si totusi cu dragoste de neam si tara, asa au razbatut in lagare si-n inchisori, sutele de marturisitori prigoniti pentru nesupunerea in fata regimului comunist ateu. Dumnezeu i-a tinut intregi la minte si la suflet pentru ca noi cei de astazi sa vedem si sa ne intarim din jertfa si curajul lor. Vieti ciuntite, tinereti amputate, pastrate in istoria recenta a poporului nostru ca niste vase de mult pret, menite sa ne adape la vreme de restriste.

Localitatea Cacica se afla 18 km de orasul Gura Humorului si la 40 km de orasul Suceava si face parte din regiunea Bucovina. Este recunoscuta prin salina care da sanatate celor multi. In anul 1780 s-au descoperit zacaminte de sare in aceste locuri si in anul 1798 s-a dat in exploatare aceasta salina cu ajutorul muncitorilor polonezi de religie romano-catolica adusi din diferite provincii ale Imperiului Habsburgic, mai ales din Galitia (in principal din Bochnia, Wieliczka si Kalusz, de langa Stanislawow). In anul 1806, administratia salinei a dat ordin sa se sape in subteran la 21 m adancime prima (capela) biserica, inchinata Sfintei Varvara, ocrotitoarea minerilor.

Palatul de Justitie este una dintre cele mai frumoase si importante cladiri din Bucuresti, monument istoric si de arhitectura, construit intre anii 1890 si 1895, dupa planurile arhitectilor Albert Ballu si Ion Mincu. Piatra de temelie a emblematicei cladiri a fost pusa personal de catre regele Carol I, la 7 octombrie 1890. Inaugurarea a fost marcata si de intocmirea unui document oficial, pe pergament, prin care regele lasa palatul corpurilor judecatoresti situate in Capitala. Unul dintre cele trei exemplare ale documentului a fost zidit in palat.

Comuna Saschiz este situata in judetul Mures, in partea de sud-est a Podisului Tarnavelor, la 20 de kilometri de Sighisoara, spre Brasov. La inceputul Evului Mediu, Saschizul a fost locuit de secui, dupa care acestia s-au mutat spre est, lasand locul sasilor. Acestia au ridicat Cetatea taraneasca, la aproximativ doi kilometri de sat, pe culmea unui deal. Mica distanta a facut ca biserica fortificata din mijlocul satului sa capete rolul principal de refugiu al satenilor.

S-a inrait omul, s-a facut ca fiara pentru aproapele sau. Lipsa credintei l-a indepartat de Dumnezeu, de familie, de toate valorile si reperele ce-i dadeau echilibru, liniste, pace. Am uitat poate ca trebuie sa ne bucuram de timpul in care traim, de semenii cu care ne intalnim, de toate darurile cu care Dumnezeu ne-a binecuvantat. Anul 2020 a venit cu grele necazuri pentru intreaga lume, insa o incercare nu este sfarsitul lumii.

Ziua de 6 august este sarbatoarea Schimbarii la Fata a Domnului nostru Iisus Hristos, sau Obrejenia. Schimbarea la Fata a lui Iisus Hristos are ca semnificatie momentul in care Apostolii Mantuitorului, aflati pe muntele Tabor, s-au convins ca acesta nu este doar un proroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Sau.
Se spune ca in aceasta zi nu se calatoreste, vremea se schimba si toamna e pe aproape. Traditiile si obiceiurile din batrani spun ca cei ce nu tin aceasta sarbatoare vor fi vestejiti si uscati ca florile care incep sa se vestejeasca.

Cateva zile de concediu si reintoarcerea cu drag acasa. Acasa, unde? In casa bunicilor. O casa micuta cu cerdac, c-un acoperis in doua ape, unde linistea este stapana peste tot. Se simte racoarea din casa cea mare, asa era numita camera de curat unde toate erau randuite frumos: zestrea, scoarte cusute, stergare. Mi-aduc aminte, seara, cand bunica-mi spunea povesti si mana ii mergea repede la cusut stergare, o frumusete, o adevarata arta!

Ne uitam mereu la stiri si auzim aceleasi raspunsuri, aceleasi replici. Mereu cearta, polemici, nimic bun. Ne uitam, ascultam si asteptam sa vedem si ceva bun pentru noi, dar slaba nadejde. Promisiuni desarte, nimic concret. Poate ca ne-am saturat si plictisit sa vedem mereu aceleasi emisiuni in care ura, vrajba sa puna stapanire pe noi. Ma intreb daca n-ar trebui sa fim mai buni, mai uniti, sa reusim sa iesim din acest cerc in care ne invartim mereu parca fara iesire. Ma intreb, oare suntem un popor dezbinat ori situatia din acest moment ne face sa fim asa? Multi romani isi gasesc implinirea in viata de familie sau au ca valori onestitatea sau sanatatea; nostalgia.

Muntii Rodnei sunt cei mai inalti (2303 m, Varful Pietrosul) si mai greu de strabatut din lantul Carpatilor Orientali. O frumusete de munti care, luati la pas, iti dezvaluie din misterele lor. Am ajuns la poalele lor si le-am admirat maretia si fala. Asemenea unor batrani intelepti, isi spun povestile in timp ce tu urci pe potecile batatorite de altii inaintea ta. Prin binoclu vezi departe tufele de bujori de munte si floarea de colt ce sta ca o imparateasa sa fie admirata. Copacii cu trunchiurile groase te lasa sa-i imbratisezi, sa le spui povestea ta, iti dau din energia lor si mergi mai departe.

Aflata in cadrul natural feeric al Muntilor Bucegi, Manastirea Sinaia ascunde intre peretii din piatra multa istorie. Partea veche a manastirii a fost construita intre anii 1690 si 1695 de catre spatarul Mihail Cantacuzino, in stil brancovenesc. Acesta a numit-o Manastirea Sinaia, in amintirea pelerinajului sau la Manastirea Sfanta Ecaterina de pe Muntele Sinai. In curtea veche a manastirii, langa paraclis, intr-un mic gang, se afla cavoul de marmura al lui Take Ionescu, fost om politic, avocat si ziarist, care a detinut functia de prim-ministru al Romaniei, in perioada 1921-1922. Take Ionescu a fost ingropat la manastire, conform dorintei sale, avand in vedere ca la Manastirea Sinaia se vindecase de holera.

Biserica Sfantul Anton a Curtii Domnesti din Bucuresti a fost zidita de domnitorul Mircea Ciobanul, intre anii 1558 si 1559. La sfarsitul domniei sale, biserica era ridicata la rosu. Doamna Chiajna, sotia domnitorului si fiica lui Petru Rares, a fost cea care s-a ingrijit de continuarea lucrarilor. Doamna Chiajna a fost regenta fiului ei, Petru cel Tanar, urcat pe tron dupa moartea lui Mircea Ciobanul, tatal sau, la doar 12 ani. Actuala biserica a trecut prin mai multe transformari, cea mai de seama s-a facut in anul 1715, cand domnitorul Stefan Cantacuzino a adaugat frumosul portal de la intrare.

Intre 16 si 18 iulie se sarbatoresc Cricovii de vara sau Cricovii Marinei (in 17 iulie este Sfanta Marina). Acestia marcheaza mijlocul verii si, alaturi de Cricovii de iarna, miezul iernii, impartind anul agrar in doua anotimpuri egale ca zile. De sarbatoarea Sfantei Marina, femeile insarcinate tin post de frica bolilor, aceasta sfanta fiind protectoarea sufletelor copiilor morti. Se spune ca in aceasta zi, daca cicorile canta, toamna va fi lunga si imbelsugata. De asemenea, in perioada asta se strang ceapa si usturoiul de pe straturi, pentru ca mai tarziu sa nu putrezeasca, iar plantele medicinale (menta, musetelul si pelinul) capata puteri vindecatoare.

Parcul Dimitrie Ghica, amplasat in centrul statiunii Sinaia, este unul dintre cele mai importante obiective turistice din localitate, un parc de poveste, in care istoria se imbina armonios cu frumosul. Parcul a fost infiintat pe proprietatea printului Dimitrie Ghica, de catre regele Carol I, in anul 1881. Amenajarea acestuia a fost incredintata arhitectului peisagist elvetian Eder. Pentru realizarea parcului au fost mutate doua strazi, soseaua care mergea spre Predeal si strada care ducea la Manastirea Sinaia. Intre anii 1948 si 1952, parcul a fost transformat in tabara pentru refugiatii din Razboiul Civil din Grecia. La plecarea lor, parcul a suferit mari distrugeri, dar a intrat in restaurare, pana in anul 1954.