Vineri, 12 Aug

Ultimele Titluri :
Te afli aici : Romania Mea Parerea mea Aromanii din Metzovo, Grecia

Aromanii din Metzovo, Grecia

Email Imprimare

Colti de romanime, ca si coltii de lup dacic, asa as numi aceste oaze de romanitate, de vlahi si aromani, care au rezistat pe spatiul peninsulei balcanice de mii de ani, chiar impotriva dorintelor populatiilor care au venit din zari albastre si au dorit sa le asimileze, sa le subjuge. Chiar daca nu le place celor din tarile unde se gasesc aceste ā€žinsule de romanimeā€, ei sunt acasa aici, in intreaga Europa si nu numai. Asa se intampla si cu fratii nostri din Metsovo (Aminciu), care traiesc de mii de ani in capitala neoficiala a vlahilor din Grecia. Daca cineva ar avea curiozitatea de a cauta numele Metsovo pe Wikipedia, ar gasi urmatoarele informatii: Metovo (in aromana: Aminciu; in neogreaca: ĪœĪ­Ļ„ĻƒĪæĪ²Īæ, Metsovo) este un oras din nord-vestul Greciei (Muntii Pindului), cu o populatie majoritara aromana (vlaha). Este un centru pastoral si fructifer prosper.

Mai multe manastiri, centre spirituale, se ridica in imprejurimi. Este si unul din centrele culturale principale ale aromanilor. In anii 1941-1944, Aminciul a fost centrul ā€žPrincipatului de la Pind si Meglen, Voivodie a Machedonieiā€, un asa-zis "stat" autoproclamat de Alcibiade Diamandis sub ocupatia italiana si ā€žmostenitā€ de baronul ungur de origine aromana Gyula Cseszneky, cand italienii au lasat locul ocupantilor germani. Populatia locala nu a sustinut aceasta initiativa, cum nu a sustinut nici proiectul liderului comunist Dimitri Vlahov de a intemeia aici o "regiune autonoma aromaneascaā€ dupa modelul sovietic, in cazul unei biruinte a comunistilor in razboiul civil grec (1945-1949). Autoritatile locale au proclamat loialitatea lor fata de statul grec, pentru a evita acuzatiile de ā€žseparatismā€ si a pastra, pe cale pasnica si pe lunga durata, patrimoniul cultural si lingvistic aroman, conform articolelor despre limbile regionale si minoritare (ETS 148) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
In ghidul de tara editat de National Geographic (editia in limba romana din anul 2004) se precizeaza ca vlahii sunt ultimii nomazi ai Greciei. Interesant, nu? Poate cei de la National Geographic confunda transhumanta cu modul de viata nomad, specific altor etnii, dar in nici un caz nu poate fi "aplicatā€ acest nume vlahilor, fie ca sunt de la nord de Dunare sau de la sud de Dunare, fie ca sunt de pe coasta dalmata (Croatia), sau din Albania, Ucraina, Slovacia sau Polonia. Numai aceste informatii daca le-ai avea ai fi foarte interesat ca roman sa vezi probabil ultima comunitate importanta de aromani din Grecia la ea acasa. Asa ca la intoarcerea din Corfu si in drum spre Meteora (Grecia) puteti sa faceti un popas la Metsovo. Din Egnatia Odos se iese spre Metsovo pe un drum care serpuieste pe versantii Muntilor Pindului si de unde se deschid privelisti ametitoare.
Orasul se afla la 1200 m altitudine, iar strazile din oras sunt in panta si foarte inguste. Metsovo este insa ca o bijuterie si se distinge clar prin stilul arhitectural de celelalte orase grecesti de munte. Casele, care stau agatate pe versanti si care imbina intr-un mod ce vine din vechime piatra cu lemnul, amintesc oarecum de constructiile din satele noastre de munte si chiar de unele constructii din zona montana a Bulgariei. Locul cel mai animat al orasului este o superba piata centrala, de jur imprejurul careia sunt restaurante, locuri de cazare si magazine care vand artizanat local, vinuri, dar si faimoasele branzeturi vlahesti. Despre aceste branzeturi numite azi metsovone si metsovela au scris si cronicarii bizantini incepand de pe vremea Dinastiei Comnenilor, ele fiind foarte apreciate, inclusiv la curtea imperiala de la Constantinopol. Daca cereti branza, s-ar putea sa primiti un raspuns in limba aromana, de genul: Avemu cas di casarie, oaie, capraā€¦ Este un adevarat miracol modul in care au supravietuit acesti oameni ai muntelui, cu limba lor straveche, cu obiceiurile lor milenare, cu modul lor de viata si mestesugurile lor aproape nealterate, in ciuda tuturor nenorocirilor prin care au trecut (desi au fost cetateni loiali sub toate stapanirile). Si tot un miracol este ca, desi am evoluat istoriceste in contexte foarte diferite, ne putem intelege fara a recurge la o alta limba de circulatie internationala. Getul tot beget ramane.
Urmasi ai Getilor de Aur primordiali, cei care au salvat omenirea dupa ultimul mare potop planetar (rezidirea lumii), acesti vlahi au acceptat modul de trai auster de pe varful muntilor din intreaga Europa si ca principala lor ocupatie sa fie cresterea animalelor, pentru ca stiau ca aceasta ne va fi salvarea in cazul urmatorului cataclism care va veni. Animalele domestice vor supravietui mancand si iarba uscata si saraturata dupa schimbarea ce va avea loc, iar din produsele lor vom putea si noi, oamenii, trece peste acest impas periodic. Se pare insa ca tinerii vor rupe incet-incet legatura cu aceasta mostenire milenara. Dintr-un reportaj al ziarului "Gandulā€ din anul 2006 aflam urmatoarele: Mos Zisu, un batran impunator, imbracat in traditionalul vesmant de culoare neagra al varstnicilor (legatura cu legenda lui Negru Voda, adevaratul creator si distrugator al Lumilor in materie - Vechea Biserica Pamanteana Valaho - Egipteana a Getilor de Aur primordiali - n.a.), vorbeste cu regret despre timpurile in care el si multi alti localnici aveau cate 50.000 de oi, raspandite in toti muntii din jurul Metsovoului. Acum, toate turmele vlahilor de aici, la un loc, mai numara 5.000 de oi, cat sa aiba din ce face faimoasa branza metsovone, vestita in toata Grecia. Cu acel simt al afacerilor specific vlahilor, locuitorii din Metsovo (Aminciu, in vlaha) s-au apucat, cu mic, cu mare, de turism. Satul are 3.500 de suflete, cu catunele dimprejur ajunge spre 5.000, dar in cele 18 hoteluri si nenumarate pensiuni mai mici pot fi cazati simultan 1.500 de turist.
Prin casele traditionale vezi ba un sediu de banca, ba birourile companiei grecesti de telefoane, iar restaurante si cafenele sunt la tot pasul. Cand mai dai cu ochii si de un Internet Cafe ascuns intr-o casuta toata numai lemn si piatra veche, iesita parca din povesti, iti dai seama ca Aminciu de azi a intrat hotarat in mileniul III. Cine nu are un mic hotel sau o pensiune face vin sau branza care sunt cumparate tot de turisti sau sculpteaza diverse suveniruri din lemn. Numai mesterii care lucreaza mobila cautata in toata Grecia nu depind direct de turism. In rest, cu mic, cu mare, mai toti vlahii de aici asteapta cu nerabdare venirea iernii, cand grecii iau localitatea cu asalt.
Daca din piata centrala pornesti pe o straduta foarte pitoreasca si foarte ingusta (circa 1 metru latime) care coboara pana la Manastirea Sfantul Nicolae din Metsovo, poti avea parte de o priveliste minunata asupra vaii. Biserica poarta hramul Sfantului Nicolae Vlahul, martirizat de turci la Trikala, in 17 mai 1617. Toti romanii care trec prin Muntii Pindului catre vestul Greciei pot petrece cateva clipe de neuitat, vizitand un loc cu adevarat minunat. In drum spre Corfu (sau alte insule ionice; Zakynthos, Lefkada sau Kefalonia) sau Meteora, puteti avea si "surprizaā€ numita Metsovo. De la Giurgiu pana in Metsovo sunt 870 km care se parcurg in 9 ore si 40 de minute. Pe autostrada Egnatia Odos se plateste aproximativ 10 euro pe sens. Pretul mediu pentru o noapte de cazare este de 30 de euro. Drumul care se desprinde din Egnatia Odos serpuieste printre munti si in doar cativa kilometri poti admira privelistea satului "etajatā€, cu aspect tipic de statiune de ski. De pe drumul principal admiri casele dezvoltate mai degraba pe verticala decat pe orizontala, cu 2, 3 sau chiar 4 etaje, cu peretii din piatra si acoperisuri acoperite cu tigla sau ardezie. Chiar daca nu toate casele sunt la fel de vechi si multi locuitori si-au construit pensiuni, au facut-o respectand perfect arhitectura locala, asa ca nimic nu deranjeaza ochiului din tot ansamblul cocotat in munti. Muscate rosii sau in diverse nuante de portocaliu, roz, corai abunda la fiecare fereastra, iar culorile vii din ferestre se continua in strada unde la fiecare pas gasesti o taverna, un magazinas de suveniruri, o patiserie frumos ornata. Conditiile geografice au impus aceasta dezvoltare pe verticala si totodata o organizare a spatiilor de parcare in panta, sau la subsolul cladirilor. Accesul e destul de dificil, mai ales cand stradutele sunt inguste, intortocheate si extrem de aglomerate de masini mici sau mari, dar si de pietoni, pentru ca trotuarele lipsesc cu desavarsire.
Este un haos ordonat in care locuitorii se descurca de minune fara sa isi atribuie diverse vorbe de duh unii altora, iar mica intelegere functioneaza de minune. Pe stradute, aromanii se saluta cu ce faci?, iar raspunsul vine repede ghini. Metsovo este si o veritabila statiune de munte si de ski, avand un teleferic ce serveste pe timpul iernii. Tot aici exista Parcul National "Valia Kaldaā€ din Muntii Pindului, singurul loc din Grecia unde traiesc ursii bruni. Se organizeaza excursii cu masini de teren in parcul natural, sau spre lacul artificial ā€žAoosā€, existand trasee special amenajate pentru doritorii de drumetii. In centrul orasului, vizavi de parc, pe partea stanga se afla biserica satului, ā€žAgias Parascheviā€, cu o curte incapatoare oranduita in jurul unui artar umbros, iar pe partea dreapta se afla Muzeul de Arta Moderna Averoff, creat la initiativa unui mare filantrop din Metsovo, a carui statuie o veti gasi in parcul de care tocmai am vorbit. In toate satele aromane veti vedea in centrul localitatii un arbore mare, batran. Se spune ca acestia, atunci cand hotarau sa infiinteze un sat, plantau in centru un pom (de obicei platan), iar daca pomului ii mergea bine, acolo ridicau si locuintele. Simbolul Pomului Vietii este unul milenar.
Pe meterezele Bisericii Omului de la Adamclisi apar, in spatele fiecarui reprezentant al unei semintii a poporului multietnic al Getilor de Aur primordiali, Pomul Vietii specific neamului lui. Acest Pom devine Arbore Genealogic mai apoi, pentru fiecare (Arborele genealogic este o reprezentare grafica intre urmasii unei persoane, pentru a arata schematic gradul de inrudire al acestora, in diferitele familii intre ele. Procesul de pregatire a arborelui genealogic al unei persoane sau al unei familii este o parte a stiintei genealogiece sau chiar si de etnografie. Relatiile dintre diferitele specii sau de alte entitati, de la care se presupune ca au un stramos comun, sunt reprezentate de arborele filogenetic. In stiintele auxiliare ale istoriei se vorbeste de arbore genealogic numai in cazul in care gradul de inrudire este reprezentat grafic in forma de arbore). "Testulā€ pomului era o modalitate de a testa vointa divina, de a afla daca locul e bun sau rau, daca viata viitoare a satului va curge cum trebuie in acel loc si va fi ferita de rele, pentru ca locurile nu sunt neutre - cum am spune noi azi - ci incarcate de un spirit al lor, care aduce fericire si noroc, sau dimpotriva, nesansa si ghinion.
Mircea Eliade ne vorbeste pe larg in opera sa despre importanta Arborelui Cosmic si proiectia acestuia pe pamant. Toate satele din "Vlahohoriaā€ (asa cum numesc grecii asezarile locuite de aromani) si toate cele 45 de sate din Zagori pastreaza, fara exceptie, acest detaliu "arhitectonicā€ natural, adica Pomul, care este inima asezarii si in jurul caruia este construit satul. Este adevarat ca Grecia a inventat "agoraā€, dar nu acesta este tipul cel mai vechi de piata; acesta apartine vechilor aromani (vlahi; Geti de Aur primordiali) adunati in jurul Marelui Arbore din timpul inceputului de lume ce a venit dupa ultimul mare potop. De altfel, la Iliohori, Dobrinovo, sat aroman din Zagori de rasarit, se afla unul dintre cei mai batrani pomi din Grecia. Acesta are o circumferinta de 11 metri, iar crengile formeaza o coroana de 35 de metri in diametru. Sub el se desfasoara intreaga viata a comunitatii; acolo se aduna cogeabasii, acolo se tin sarbatorile, acolo se intampla totul. Legatura cu acesti copaci face parte dintr-o filozofie mai veche a acestui popor, in care vietile oamenilor erau considerate frunze (legatura cu renasterea sufletului). De aceea o parte dintre coroanele regilor antici daco-geto-traci sunt din frunze de aur. Continuand calatoria si urcand in munti intalnesti localitatile Kalarrytes (Calarasi) si Syrrako (Seracu, Saracu). Stau fata in fata pe doi versanti opusi. Jos in vale este manastirea vlaha de la Kipina, a carei biserica se continua cu o pestera naturala, lunga de 20 de kilometri (in ideea unui zeu Mitra, nascut din piatra, dintr-o pestera; si Iisus s-a nascut intr-un grajd gazduit intr-o grota).
Satul Kalarrytes (Calarasi) este atestat de pe la anul 1000, cand era locuit tot de vlahi. La nord de Dunare nu avem inca un sat atestat la acea vreme. Kalarrytes si Syrrako aveau relatii comerciale importante, cu Venetia si Franta. Faceau tesaturi pretioase si bijuterii. In Zagori (din slava: ā€ždincolo de munteā€) mai sunt 45 de sate, spre granita cu Albania, locuite tot de aromani. Peisajele sunt de poveste, iar dintre acestea se decupeaza ca unicat canionul raului Vikos, intrat in cartea recordurilor datorita peretilor lui ce ajung la 1 km inaltime. Zagori este un loc inca salbatic si natural unde se vorbeste vlaha. La Metsovo (Aminciu), batranele duminica la slujba poarta costum popular. In zona avem satele aromanesti Ameru, Doliani, Tristeno, Flamburari, Baiasa, Perivoli. Pensiunile si tavernele de aici au nume - grafiate cu alfabet latin sau grecesc - precum: "La munteā€, "La moaraā€, "Casa Caldaā€, "La casa di lemnuā€, "La codruā€, "La noiā€, de parca esti cumva chiar acasa. La Anthusa, Lipinita, langa nelipsitul mare platan, este o inscriptie ce spune: Chini vini, oaspe! "Oaspeā€ inseamna "prietenā€, asa ca veti fi bine primiti aici de fratii nostri aromani. Sper ca v-am convins ca Metsovo (Aminciu) merita vizitat, chiar si pentru o dupa-amiaza, in drumul vostru spre insulele grecesti unde va veti petrece un concediu de neuitat. Veti descoperi un orasel superb unde, mai mult ca in orice loc de pe planeta, va veti simti ā€žca acasaā€, caci Chini vini, oaspe! (George V. Grigore)









 
 



Comentarii (0)


Arata comentarii/Ascunde

Scrie comentariu


busy
 

CONCURS

SCRIE-NE DESPRE ROMANIA TA!

ConcursScrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa office@daciccool.ro.

Le vom posta si le vom premia pe cele mai bune.

Arata-ne Romania asa cum o vezi tu!

Poti castiga premii constand in produse romanesti oferite de magazinul online DACIC COOL.


 

CONCURS

FII COOL! DACIC COOL!

Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. Descopera Romania prin ochii lor!
Scrie-ne despre o viata frumoasa si sanatoasa intr-o Romanie frumoasa si sanatoasa, scrie-ne despre cum iti doresti sa fie viata ta in tara ta!
Asteptam materialele tale pe adresa office@daciccool.ro.
Le vom premia pe cele mai interesante.
Poti castiga unul dintre cele 10 premii pentru frumusetea si sanatatea ta.