Salvarile reprezinta o prezenta permanenta in peisajul marilor orase. De obicei, ne enerveaza cu sunetul strident al sirenelor. Dar, rareori, ne luam ragazul sa aflam mai multe despre munca acestor oameni… Astazi, odata cu aparitia noului proiect de lege a sanatatii, avem insa obligatia de a face acest lucru. Pentru ca de functionarea serviciului de urgenta depinde dreptul la viata al fiecaruia dintre noi. Iar de acest lucru nu are cum sa nu ne pese.
Serviciul Mobil de Urgenta acopera mai multe tipuri de activitati. El trebuie sa rezolve transportul bolnavilor, sa asigure consultatiile celor ce nu se pot deplasa la unitatea medicala, dar tot ei trebuie sa intervina atunci cand agravarea starii de sanatate ii pune unei persoane viata in pericol, precum in cazul unui stop cardiac. Si tot ei trebuie sa intervina atunci cand, in urma unui accident rutier, a unui incendiu sau a unei explozii, inundatii sau cutremur, a unei alunecari de teren sau a unei alte calamitati, exista oameni a caror viata este in pericol.

In toate aceste situatii, SMURD si-a demonstrat din plin competenta si eficacitatea. Toate aceste interventii trebuie sa se desfasoare contra cronometru, pentru ca, in toate aceste situatii, fiecare secunda conteaza. In plus, echipajul care se deplaseaza trebuie sa dispuna de tot echipamentul necesar tehnic si medical si, in egala masura, de pregatirea necesara. Ei nu pot actiona fara inzestrarea tehnica adecvata si nici fara cunostintele si antrenamentul necesar. Acest antrenament inseamna nu numai cunostinte teoretice, ci cat mai multe cazuri rezolvate. Astfel, un studiu interesant realizat in Statele Unite ale Americii a reliefat faptul ca intr-o zona in care erau disponibile multe echipaje de interventie ponderea celor salvati era mai mica decat intr-o zona in care numarul de echipaje pe cap de locuitor era mult mai mic… Iar explicatia a fost clara. Acolo unde erau mai putine echipaje, numarul de interventii zilnice era mai mare si, ca atare, experienta, practica lor erau, automat, mult mai bune… In acest sector, organizarea trebuie sa fie similara cu cea a trupelor de interventie din domeniul militar sau al pompierilor. Nu stii niciodata cand va fi iarasi nevoie de tine. Trebuie sa fii tot timpul gata de actiune si trebuie sa poti actiona sigur, fara ezitari si fara a avea timp de gandire, rapiditatea si promptitudinea facand aici diferenta intre viata si moarte. Iar, de multe ori, ca in cazul dezastrelor naturale, a incendiilor etc., este nevoie sa fii gata oricand sa sacrifici echipamente sau chiar sanatatea si propria ta viata pentru a-i salva pe ceilalti. Aceasta atitudine nu este posibila din partea firmelor private. Dar, chiar daca ar fi, inmultind numarul echipajelor cu competentele in aceasta activitate inseamna, ca in cazul exemplului anterior, sa le scazi performantele, deci sa scazi eficacitatea sistemului.
In plus, problemele legate de disciplina si coordonare sunt evident mult mai bine rezolvate in cadrul unei structuri comune decat atunci cand sunt impartite intre firme diferite, fiecare cu propria conducere, propriile interese si propria mentalitate manageriala. In acelasi timp, este esential ca echipamentele sa fie performante si compatibile. De multe ori, echipele de medici trebuie sa actioneze impreuna cu cele de pompieri. Pentru performanta este necesar ca ele sa fie rodate impreuna. Sunt doar cateva motive din care, in acest sector, nu e loc pentru firmele private. Sunt totusi unele tari in care firmele private au primit accesul, insa doar la tipul de interventii care comporta doar transportul bolnavilor si realizarea de consultatii. Pentru ca, in cazul acestora, cerintele discutate anterior sunt mult mai relaxate. Iar printre aceste tari se numara si Romania. Astfel, la noi, firmele private au accesul maxim admisibil in activitatea mobila de urgenta. Un acces suplimentar nu inseamna nimic altceva decat scaderea eficacitatii sistemului si destructurarea lui. Interesele financiare sunt, evident, mari. Caci ceea ce se urmareste este accesul mai larg al firmelor private la fondurile asigurarilor de stat. Pe langa scaderea calitatii curente a serviciului mobil de urgenta, aceasta reorganizare ar conduce la situatii dramatice pentru victimele dezastrelor naturale si ale accidentelor mai grave, de tip incendii si explozii.
In momentul de fata, integrarea perfecta a activitatii medicale cu cea tehnica de descarcerare si colaborarea directa extrem de stransa a serviciului medical cu cel al pompierilor, prin conceptul dezvoltat prin infiintarea SMURD, Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare a facut ca noi sa dispunem de unul dintre cele mai moderne si eficiente sisteme, invidiat inclusiv de multe tari dezvoltate. Astfel, nu este de mirare ca buna parte dintre expertii SMURD sunt solicitati in calitate de consultanti de catre alte state pentru a-i ajuta sa-si reorganizeze sistemul de urgenta. In aceste conditii, este inexplicabil de ce, dispunand de unul dintre cele mai bine organizate sisteme din lume, sa incercam acum sa-l destructuram adoptand masuri care sunt dovedite in lume ca fiind extrem de paguboase. Daca noua ne mai trebuie ceva in acest domeniu este, evident, continuarea efortului de dotare tehnica, la fel ca si in cazul pompierilor, al politiei sau al armatei. Oricum, in momentul de fata, nivelul de dotare tehnica in cadrul SMURD si a buna parte din serviciile de salvare este acum la nivel international si cu mult peste nivelul de dotare din cadrul firmelor private care actioneaza acum in Romania. Distrugand ce am realizat cu greu pana acum, ne va costa mult mai mult decat sa continuam efortul de dotare. Asta din punct de vedere strict economic. Iar, din punct de vedere medical si uman, asta ar insemna condamnarea multora dintre noi care vor ajunge in anii urmatori sa aiba nevoie de interventia serviciului mobil de urgenta si a caror viata nu va mai putea fi salvata pentru ca noi vrem astazi sa distrugem exact ce avem mai bun. (Cami, Foto: Stock.XCHNG)