Dragi fete, domnisoare, doamne, toate folosim rujul. Insa putine dintre noi stim istoria acestuia. Asa ca m-am gandit sa v-o prezint, deoarece mi s-a parut interesanta. Celebra regina egipteana Cleopatra folosea gandaci de carmaz (insecte care cresc pe anumiti cactusi), uscati si pisati, pentru a-si colora buzele intr-o puternica nuanta de rosu carmin. Rujul a devenit popular in secolul al XVI-lea, cand regina Elisabeta I a Angliei si doamnele de la curtea acesteia isi colorau buzele cu un amestec de ceara de albine si sulfit de mercur rosu.

Pe parcursul intregii vieti, o femeie foloseste pana la 3 kg de ruj, doar prin simplul fapt ca acesta se ia de pe buze in timpul mesei. De aceea este necesar sa reaplicam rujul dupa fiecare masa.
In timpul Renasterii islamice, medicul si chimistul arab din Andaluzia Abu al-Qasim al-Zahrawi (Abulcasis) a inventat rujul solid, alcatuit din parfum si alte ingrediente presate in forme. El a descris procesul de fabricatie in enciclopedia sa de medicina si chirurgie, cunoscuta sub titlul de Al-Tasrif. In 1770, parlamentul britanic a dat o lege care prevedea judecarea pentru vrajitorie a oricarei femei care folosea ruj de buze.
Max Factor, marele artist in arta machiajului pentru vedetele de la Hollywood, a inventat luciul de buze in anul 1930. Popularitatea rujului a crescut in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial multumita industriei cinematografice, iar folosirea acestuia a devenit obisnuita pentru majoritatea femeilor. (Melinda Draghita, Foto: freeimages.com)