Razele soarelui intra prin geamul camerei mele. Intind mana si caut usor prin pat. Cred ca e tarziu - imi spun. Irin a plecat deja… Ma uit la ceas. Somnoroasa, ma ridic din pat. In curand o sa trebuiasca sa-l trezesc pe Roland, baietelul nostru, sa mearga la gradinita, e si el un barbat in devenire. Ma rog lui Dumnezeu sa fie sanatos si sa il fereasca de rele pentru a ajunge mare si puternic, precum tati. Cafeaua ma asteapta in bucatarie, sorb un pic din cana si merg sa il trezesc pe Roland...
Luam micul dejun impreuna si pornim in pas vioi spre gradi. Oprim la magazinul din coltul blocului unde lucreaza un baiat foarte simpatic. El este cel care ma binedispune in fiecare dimineata cu un banc nou. Da! Pe acesta nu il stiam... Si ies razand cu pofta din magazin. Ajunsi la gradi, acest mic barbatel incepe sa faca mofturi: Eu nu vreau la gradi! Te rog mami! Vreau acasa! Doamna educatore il ia de manuta si ii promite o zi de distractie maxima, in timp ce imi face semn sa plec. Cu inima indoita pornesc spre chioscul cu ziare. Ii dau buna ziua vanzatorului care deja stie ceea ce vreau sa cumpar. Ziarele sunt deja pregatite. Va asteptam, Doamna!, imi spuna batranelul simpatic. Ii multumesc, dar nu plec pana nu imi povesteste, ca in fiecare dimineata, de altfel, despre problemele dumnealui de sanatate. Cu zambetul pe buze si speranta unei zile cat mai bune, plec spre servici. Aici s-a pornit deja furtuna. Seful meu, un barbat de 54 de ani, cu o mustata lunga si stufoasa, cauta cu disperare printre dosare. Ma asez stinghera la locul meu si ma rog lui Dumnezeu sa ma faca invizibila... Dar de unde atata bucurie?!... Nici nu reusesc sa ma instalez ca si incepe sa tipe la mine si sa imi dea ordine. Pe acest barbat trebuie sa il exclud din viata mea cat de repede posibil!!! - imi spun, in timp ce execut ordinele...
Dupa-amiaza, valurile se potolesc si se lasa linistea peste biroul meu. Vorbesc cu tata la telefon. Mi-e foarte dor de el, este plecat din tara de un an. Reuseste sa ma binedispuna dupa prima vorba pe care mi-o spune, ma incurajeaza si ma imbarbateaza, asa cum face de obicei. Abia astept sa vina acasa, il iubesc foarte tare! Ma uit la ceas si remarc ca, in sfarsit, a venit si ora plecarii. Ma imbrac repede si plec nerabdatoare la socrii mei. Acolo este Roland, ei l-au luat de la gradi. Un miros placut ma invaluie de pe casa scarii. Socrul meu gateste, e cel mai iscusit bucatar din cati am cunoscut. Pacat ca sotul meu nu l-a mostenit! Masa e pregatita. Asa face in fiecare zi... Dupa o masa copioasa merg spre casa. Pregatesc mancarea si imi astept sotul, pentru ca trebuie sa ajunga acasa. Urmeaza cea mai frumoasa parte a zilei. Stam toti trei si ne uitam la televizor, ne jucam, ne alintam, ne iubim. Ce poate fi mai frumos decat sa fii inconjurata de caldura unui camin unde domneste armonia?! Ii spun o poveste lui Roland, pupicul de noapte buna si merg in pat langa sotul meu, langa barbatul vietii mele. (Loredana Burcut)
Â
Arata formular/Ascunde
Scrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa 
Poti castiga premii constand in 
Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. 
Asteptam materialele tale pe adresa