Ma trezesc... Inca o duminica frumoasa din viata mea! Ma uit in camera si il vad pe el, sotul meu. Ii spun Buna dimineata!, iar el, cu un ton cald, imi raspunde. Se imbraca, isi etaleaza si isi priveste burta prin camera... Tare mandru! Il privesc si imi aduc aminte cum l-am cunoscut la o petrecere. A fost dragoste la prima vedere...
Tipul "smecher" m-a cucerit din prima cu tandretea si cu sarmul lui. Brunet, cu ochii verzi, a rupt inimile multor fete, dar eu am fost cea norocoasa. Chiar daca diferenta dintre noi este de 11 ani, nu ne-a impiedicat sa ne casatorim. A fost o nunta de vis. In week-end-uri mergeam tot timpul la munte, imi pregatea tot feluri de surprize, gatea cum nimeni altul nu o facea. Dupa o perioada de iubire insa, iubitul meu s-a lasat pe tanjeala... Acel bucatar care imi pregatea diverse mancaruri de-mi lasa gura apa, cel care ma rasfata zi de zi, acum se pregateste sa mearga la fotbal cu prietenii, apoi la o bere... Desigur, tot cu baietii. Cine stie la ce ora va ajunge acasa?! Ca de obicei, nu mai avem duminici in familie!... Se apropie de mine si imi saruta usor buzele, iar apoi dulce il saruta pe frunte, pe fiul nostru. Raul este copilul nostru, un barbat in devenire. El este alinarea mea, cu el imi petrec duminicile cand sotul meu e la fotbal, el este "barbatul" care sta langa mine zi si noapte. Il privesc pe sotul meu cum iese pe usa si, dezamagita, pun din nou capul pe perna si adorm mai departe alaturi de Raul. (Rodica Michnovici)