Prietenii adevarati sunt foarte greu de gasit, dar, odata ce-i ai, trebuie sa-i pastrezi, pentru ca nu se stie cand iti va fi greu si cand vei avea nevoie de ei. In cazul meu, prietenii cei mai buni sunt chiar in familia mea: sotul, mama, tatal, fratele, socrii.
In momentul in care imi cautam serviciu eram foarte stresata, mai ales pentru ca nu gaseam si deja trecusera cateva luni bune fara sa am vreo speranta. Insa parintii si sotul au fost alaturi de mine, m-au ajutat, m-au sprijinit moral si financiar, au fost atenti si draguti. Iubirea si prietenia neconditionata sunt valori pe care le gasesti foarte greu in ziua de astazi, iar atunci cand ai o suparare sau un necaz devii singur, nici prietenii cu care te intalneai nu te mai suna, pentru ca nu ar vrea sa auda cum nu se descurca un somer sau pentru ca banuiesc ei ca nu ai suficienti bani sa iesi in oras sau sa iti petreci o vacanta in strainatate si alte motive... Nimeni nu vrea sa fie in preajma unui om deznadajduit sau dezamagit, insa familia, adica prietenii mei adevarati, a fost un suport continuu si m-a ajutat sa trec peste probleme, sa nu imi pierd respectul fata de mine insami, sa fiu puternica, luptatoare si sa reusesc. Acum sunt multumita mai ales pentru ca nu am renuntat si pentru ca sunt norocoasa cu o astfel de familie si am realizat ca intelegerea, dragostea, respectul si caldura familiei este cea mai de pret avere. Lor le datorez totul, ii apreciez extrem de mult si imi doresc sa fiu alaturi de ei cand vor avea nevoie de mine. (Alina Panait)