Frumusetea, un subiect atat de mediatizat si, totusi, atat de diferit in viziunea fiecarui om! Eu o sa vorbesc de o altfel de frumusete: cea din jurul nostru, adica cea care poate exista pretutindeni atat timp cat suntem capabili s-o vedem... Frumusetea de a povesti cu un prieten, de a vedea copiii jucandu-se afara, de a bea un suc pe terasa, de a te plimba prin padure admirand ce ti-a fost dat etc. E ca si cum frumusetea zilei cauta imbratisarea noptii, iar imbratisarea noptii este cea care cheama misterul, taina, ceea ce ramane mereu ascuns privirii omului de rand, ceea ce doar inima poate dezvalui omului.

Ai privit vreodata doar cu inima? Sa ai senzatia ca ochii sunt de prisos, iar ceea ce conteaza este doar acea caldura, acea frumusete ultima si fara de sfarsit pe care ajungi sa o cunosti si sa o respiri doar cu inima. Sa traiesti fiecare zi ca si cum ar fi ultima, bucurandu-te de binecuvantarea gratiei rasaritului si de mangaierea tainica a apusurilor. Intre ieri si azi sa vezi mereu frumusetea clipei, sa traiesti fiecare moment ca pe o nastere sub botezul frumusetii, sa dai fiecarui moment posibilitatea de a-ti aduce acea frumusete sublima cu care a fost incarcat. Sa treci prin viata facandu-ti aripi din frumusete, din iubire si din cunoasterea de sine, in pofida oricarui lucru, aspect, eveniment care pare a fi de netrecut, de nedepasit prin dificultatea sa aparenta. Sa ai sufletul curat ca al unui copil si sa nu incetezi nici o clipa sa crezi in miracole, pentru ca miracolele se produc in fiecare clipa, doar ochiul sufletului este necesar sa le perceapa.
Se spune ca frumusetea vine din interior. Dar asta nu ar trebui sa se refere numai la frumusetea sufletului, ci la toata fiinta noastra. Personalitatea noastra este ceea ce ne face frumosi. Stilul nostru de a fi, de a ne manifesta, de a simti este ceea ce ne face frumosi. Cred ca frumusetea vine din atitudine. Exista oameni perfecti din punct de vedere estetic, dar care sunt atat de nesarati ca nu poti petrece cu ei 2 ore si sa te simti bine. Dimpotriva, exista oameni nu foarte inzestrati de natura cu calitati fizice deosebite, dar care prin atitudinea lor sunt extrem de atragatori.
Ce vreau sa spun este ca, pentru mine, totul e simplu: privesc cu inima si ma bucur de fiecare zi asa cum este, cu bune si cu rele, dar constienta ca toate lucrurile au frumusetea lor, iar daca ni s-au dat toate ce le vedem in jur sau simtim e pentru ca trebuie neaparat sa le pretuim! (Anca Turcas)