In vara anului 2006, Dumnezeu ne-a dat cel mai frumos cadou din viata noastra, vestea ca ramasesem insarcinata. Noi nu eram casatoriti, asa ca tot in 2006, in luna noiembrie, a avut loc nunta, unirea noastra pentru tot restul vietii. A fost o nunta de vis pentru noi. In luna aprilie 2007 a venit si printesica noastra pe lume, o fetita frumusica, de 3.300 g.
Atunci cand am plecat spre spital pentru a naste, aveam amandoi niste emotii de nu mai puteam scoatem nici un sunet, parca eram muti, asa eram de coplesiti. In clipa in care am auzit plansetul fetitei mele, credeam ca mor de fericire, eram in al noualea cer. A venit si sotul, iar cand i-am pus fetita in brate, credea ca pluteste, nu-i venea sa creada. Dupa cateva zile am plecat acasa cu fetita.
Cand am ajuns, sotul meu nu mai stia cum sa isi exprime fericirea, o tinea pe Alexandra numai in brate. Acum cand deja are 2 anisori, incercam sa ne bucuram alaturi de ea clipa de clipa, sa ii oferim tot ce ne sta in putinta, traim pentru a o vedea sanatoasa si fericita. Ne-am da si viata pentru ea, este lumina ochilor nostri. Asa ne-a schimbat Dumnezeu viata, daruindu-ne un ingeras. Viata merita traita la maximum. Atat timp cat suntem in viata, trebuie sa nu incetam niciodata sa ne regasim sensul sau adevaratul drum. (Adi Tudorache)