Atatea lucruri care ne fac viata grea - precum o zgarietura intamplatoare pe masina sau o usa, de ascensor sau…, trantita in fata - sunt cauzate de nepasarea celor din jur. Sa ne imaginam, pentru un minut, cum ar arata lumea daca toti am fi un pic mai amabili. Cand incerci sa patrunzi in trafic, cineva te lasa sa o faci; la supermarket, permiti unei persoane, mai grabite, sa treaca inaintea ta la casa. O noua teorie, numita "supravietuirea celui mai bun", afirma ca, datorita amabilitatii, rasa umana a progresat, ca specie.
Profesorul Sam Bowles, de la Institutul Santa Fe, din Statele Unite, a analizat civilizatii stravechi, descoperind ca amabilitatea a reprezentat componenta-cheie care a ajutat la supravietuirea comunitatilor. Grupurile cu mai multe persoane altruiste tind sa supravietuiasca, spune el. Oamenii generosi contribuie la starea de bine a unui grup. Cu alte cuvinte, avem capacitatea innascuta de a-i ajuta pe altii, in special, pe cei apropiati, si aceasta asigura supravietuirea unei comunitati. Cercetarile arata ca amabilitatea poate creste si nivelul nostru de fericire.
Profesor Sonja Lyubomirsky, de la Universitatea din California - Statele Unite, le-a cerut participantilor la un studiu sa faca diverse gesturi de amabilitate, pur si simplu, la intamplare timp de zece saptamani. A observat ca starea de fericire a crescut in timpul studiului si nu numai: cei care au facut diverse gesturi amabile - au tinut usa deschisa pentru un strain, au spalat vasele colegului de camera etc. - au spus ca sunt mai fericiti chiar si la o luna dupa incheierea studiului.
Nu are nici o importanta pentru starea noastra de spirit daca ajutam o persoana draga sau un necunoscut, dar rezultatele pot fi diferite.
Un gest marunt si anonim te poate face sa te simti un om bun, spune profesorul Lyubomirsky. Un gest mare indreptat catre cineva cunoscut poate avea consecinte sociale: poti sa-ti faci un prieten nou sau sa fii rasplatit generos. Daca ii platesti cafeaua unui necunoscut, gestul are un ecou de scurta durata, dar, daca iti ajuti vecinul, aceasta poate duce la consolidarea unei relatii. Amabilitatea este benefica pentru tine si din alte puncte de vedere.
Profesorul Stephen Post, autorul cartii De ce oamenilor buni li se intampla lucruri bune (Why Good Things Happen to Good People), a adus dovezi care atesta faptul ca un comportament amabil imbunatateste starea de sanatate. Un studiu realizat pe 2.016 membri ai unei biserici a aratat ca cei care ii ajutau in mod regulat pe ceilalti inregistrau o stare mai buna de spirit si un procent mai scazut de depresie. Alte studii au scos la iveala ca persoanele  amabile au un sistem imunitar mai bun si o probabilitate mai mica de a dezvolta boli cronice. Exista o stransa legatura intre o stare de spirit buna, fericire si sanatatea oamenilor, afirma Post.
Amabilitatea poate ajuta la temperarea emotiilor, ceea ce are un impact pozitiv asupra sanatatii. Daca reactiile noastre, in diverse cazuri, sunt exagerate din cauza stresului, sunt afectate sistemul cardiovascular si imunitatea. "Este greu sa fii furios, iritat sau temator atunci cand persoana din fata ta arata dragoste neconditionata unei alte persoane", spune Post. Nu trebuie sa existe, neaparat, o similaritate intre binele facut si cel primit. Nici intre directia in care il faci sau de unde vine inapoi. Dar acesta nu este, oare, un bun motiv sa intensificam generozitatea fata de semenii nostri aflati la necaz?!
Ca nu este, intotdeauna, usor sa fii bun a aflat si Diego Villaveces, in varsta de 38 de ani, lucrator in domeniul marketingului, care locuieste, in Sydney,  cu sotia si copiii. El a hotarat sa inceapa sa faca diverse gesturi frumoase cu niste straini. A daruit invitatii la film, la masa sau carti gratuite unor straini pe strada, dar s-a lovit de cateva reactii ciudate. Unii oameni sunt de-a dreptul derutati, spune el. Cei mai multi se simt inconfortabil sa primeasca ceva de la un strain. Unii chiar iti dau inapoi ce le-ai daruit spunand ca nu au nevoie de amabilitatea ta.
El ofera un card fiecaruia dintre cei care beneficiaza de gesturile lui, prin intermediul caruia le cere sa faca mai departe un gest frumos.
M-am hotarat sa ofer ceva mai mult celor din jurul meu, spune el. Amabilitatea poate crea un val semnificativ de schimbari in jurul tau.
Villaveces a creat site-ul pifaustralia.org pentru a urmari traseul cardurilor, dar recunoaste ca, deocamdata, reactiile sunt modeste. Am crezut ca va fi mai usor sa-i fac pe oameni sa se implice, dar, pana la urma, si aceasta face parte din provocare si o accept.
Trebuie spus, asa cum a descoperit si Villaveces, ca exista un anumit nivel de cinism in ceea ce priveste amabilitatea. Eticheta de "persoana care face bine" este un compliment. Tuturor ne place ideea de a fi amabili, dar, pe de alta parte, nu cumva cei amabili termina intotdeauna pe ultimul loc? Sa reactionezi in permanenta cu sufletul pus pe tava este in perfecta opozitie cu conceptul "supravietuirii celui mai puternic" si al teoriei evolutiei, care sustine ca oamenii alearga, in general, singuri in competitia pentru supravietuire.
In 1968, cercetatorii Bibb Latane si John Darley au descoperit un fenomen cunoscut sub numele de "efectul de spectator": cand cineva are nevoie de ajutor intr-un loc public, sansa de a primi ajutor este cu atat mai mica, cu cat numarul de oameni, asistand, este mai mare. Cercetatorii cred ca aceasta se intampla deoarece fiecare paseaza responsabilitatea si se asteapta ca altcineva sa reactioneze. In orasele mari, oamenii nu se simt in siguranta cand interactioneaza cu strainii. Nici unul dintre cei enumerati mai sus nu poate spune de ce suntem buni si amabili atunci cand alegem sa fim asa. Un studiu realizat, in 2005, la Universitatea Hebrew, din Israel, a subliniat ca exista o legatura intre bunatate si gena, care elibereaza dopamina, un neurotransmitator din creier, responsabil cu starea de bine. Un studiu prezentat de Alan Luks in cartea sa Puterea tamaduitoare a faptelor bune (The Healing Power of Doing Good) arata ca persoanele care ajuta au senzatii fizice distincte atunci cand fac un bine.
Multi afirma ca se simt mai plini de energie, mai calmi, mai buni si mai increzatori in propria persoana, un fenomen numit de el "euforia celui care ajuta". Unii oameni de stiinta spun ca suntem altruisti doar pentru binele unui grup si pentru a obtine un plus de dopamina, ceea ce inseamna ca, de fapt, amabilitatea si bunatatea sunt egoiste.
Probabil cel mai real altruism este cel indreptat spre propria persoana, subliniază Bill Von Hippel, profesor de psihologie la Universitatea din Queensland. Cui ii pasa ca amabilitatea este, in esenta, egoista?, se intreaba autoarea Catherine Ryan Hyde. Cartea sa Da mai departe (Pay It Forward) prezinta povestea unui baiat care decide ca, pentru fiecare act de bine, al carui subiect este, la randul sau, sa dea de trei ori mai mult. Cartea s-a ecranizat si a declansat o miscare in viata reala, bazata pe principiul "daruieste mai departe". Aceasta dovedeste cum bunatatea poate fi, pur si simplu, dezinteresata – oameni care ajuta oameni necunoscuti, fara sa astepte vreo recompensa. Ryan Hyde spune ca nu conteaza ce-i face pe oameni sa daruiasca, conteaza doar ca au decis sa faca acest gest. Amabilitatea se mai aseamana si intr-un alt mod cu fericirea: nu pot fi cumparate.
Profesorul Sam Bowles considera ca economistii fac, deseori, greseala sa creada ca oamenii sunt, in mod natural, egoisti si ca, daca fac ceva bun, este doar pentru o recompensa financiara sau pentru a evita o sanctiune. Dar un articol semnat de Bowles si publicat in revista Science dovedeste contrariul.
El a relatat cazul a sase centre de ingrijire a copiilor care au introdus amenzi pentru a-i penaliza pe parintii care intarziau sa-si ia copiii. Dupa introducerea amenzilor, parintii au intarziat de doua ori mai mult. Un studiu similar arata ca femeile tind sa fie mai reticente in ceea ce priveste donarea de sange, daca sunt platite pentru aceasta. Bowles crede ca resimtim ideea ca principiile noastre pot fi cumparate: preferam sa facem fapte bune de dragul gestului in sine.
Un sinonim al cuvantului bunatate este termenul umanitate. Bunatatea este esentiala in definirea noastra ca oameni, o recunoastere a faptului ca "vaslim in aceeasi barca". Unul dintre motivele care fac ca viata sa fie traita este ca, uneori, cei din jur sunt altruisti, spune Bowles.
Vestea imbucuratoare consta in faptul ca putem sa ne autoeducam pentru a deveni mai buni. Oamenii ar trebui, pur si simplu, sa faca mai multe gesturi frumoase si sa o faca in mod regulat, spune profesorul Lyubomirsky. Bunatatea este, pana la urma, o chestiune de alegere, o atitudine, care te insoteste tot timpul si poate crea o diferenta, oricat de mica, in viata altcuiva. (Doina Butman, Foto: Stock.XCHNG)