Romania in care vreau sa traiasca copiii mei ar trebui sa fie mult mai putin poluata, cu niste conducatori mai responsabili, cu situatii financiare mai bune, cu o societate mai putin superficiala, cu oameni mai buni. Dar nu primim mereu ceea ce vrem, nu-i asa? Avand in vedere faptul ca ai mei m-au crescut intr-un mediu nu neaparat religios, superinconjurata de icoane sau cu drum saptamanal la biserica, nu tind sa exagerez cu credinta, insa ai mei m-au invatat sa respect sarbatorile tarii, daca nu din punct de vedere religios, macar din respect pentru patria mea.
Asa ca, fie ca vreau sau nu, fie ca e bine sau nu, este in firea mea sa invat mai departe pe cei care ma succed aceleasi lucruri pe care le-am invatat si eu de la  predecesorii mei. Referitor la sarbatoarea Pastelui si la sarbatori in general, majoritatea se bucura de ele numai cu stomacul plin, eventual beti. Probabil par ca sunt prea pesimista. Ei bine, nu, de fapt, sunt doar realista. Vreau sa-mi invat copiii sa duca o viata modesta, sa respecte sarbatorile pentru semnificatiile lor, nu pentru cadouri, bani, mancare sau dulciuri. Vreau sa fiu mandra ca am crescut oameni, si nu animale cu pretentii de oameni, vreau sa stiu ca nu am trait degeaba! (Alexa)