Inainte de a avea loc nunta (mea) am inceput cautarile dupa cele necesare, ca orice mire si mireasa. Parintii nu ne puteau sustine financiar si atunci actualul meu sot a trebuit sa stranga banut cu banut pentru a ne putea permite sa cumparam rochie de mireasa, costum de mire si tot ce ne mai trebuia (eu eram la facultate, la zi, si nu munceam). Stiind ca nu dispunem de prea multi bani si vazand cam care erau preturile rochiilor de mireasa, am imprumutat de la cineva o rochie veche de mireasa si am inceput sa cumpar materiale si cam ce credeam eu ca am nevoie pentru a transforma acea rochie veche si ingalbenita in rochia de mireasa cea mult visata. Am vorbit cu sora mea, care este croitoreasa, sa ma sfatuiasca ce mai e bun la rochita aceea, ce trebuie sa descos etc. Am facut comanda de niste trandafirasi pe care urma sa-i pun pe la poalele rochitei si cand aveam cam totul pregatit, mai trebuia doar "asamblata", ca sa zic asa, actualul meu sot mi-a spus sa ma asez ca urmeaza sa-mi arate ceva. M-am conformat si mi-a aratat un teanc de bani. Am intrebat ce e cu ei si mi-a spus ca m-a vazut cat ma zbat cu pregatirile mele pentru rochie si a facut un efort ca sa imi pot cumpara si eu o rochie de mireasa asa cum se cuvine. Va dati seama ca intr-adevar aproape ca mi s-a facut rau cand am vazut si auzit, de aceea ma sfatuise el sa ma asez.
De a doua zi am inceput sa caut prin magazine. Si am cautat peste tot, dar ba nu-mi placea nici una, ba imi placea, dar cand o imbracam, nu mi se potrivea, ba era prea scumpa... pana intr-o zi cand s-a deschis un magazin cu articole pentru nunti chiar la parterul blocului in care locuiam. Actualul meu sot mi-a spus ca el nu vrea sa tina cont de superstitia ca mirele nu trebuie sa vada rochita de mireasa dinainte, pentru ca el vrea sa stie pe ce da banii. I-am respectat dorinta, dar simteam nevoia sa am si sfatul unei femei, si atunci am luat-o si pe sora mea cu noi. Ne-am dus in acel magazin si actualul meu sot mi-a spus ca daca e nevoie o sa probez toate rochiile din magazin pentru ca nu ma va lasa sa plec de acolo fara rochie.
Am inceput sa ma uit prin magazin la fiecare rochie. Mi-am zis ca nu are rost sa probez daca nu-mi si place. Mi-au placut vreo trei. Am probat doua dintre ele, dar nu-mi placea cum se asezau pe mine. Eram gata, gata sa abandonez, dar norocul meu a fost ca vanzatoarea si-a dat seama cam ce anume cautam si mi-a dat sa probez o rochita care nu-nteleg cum de nu-mi atrasese privirile de mai inainte. Imi venea ca turnata. Am ramas cu gurile cascate atat actualul meu sot, sora mea, vanzatoarea, eu, cat si clientii care tocmai intrau in magazin. Si atunci mi-am dat seama ca intr-adevar aceea era rochita mea. (Luciana Cobilita, Foto: Stock.XCHNG)
Arata formular/Ascunde
Scrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa 
Poti castiga premii constand in 
Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. 
Asteptam materialele tale pe adresa