As vrea sa va povestesc despre sotul meu, cea mai onesta si buna persoana din lume, care m-a invatat ce este frumusetea simplitatii si bunatatea. Tocmai urma sa plecam in vacanta la munte, cand a venit in zona noastra caravana cu impaduririle. Sotul meu a hotarat sa mai amanam plecarea cu o zi ca sa duca copiii la aceasta activitate pe care o considera importanta atat pentru mediu, cat si pentru formarea copiilor. Am ripostat continuu pana cand au iesit pe usa cu sapele in mana si am bombanit pana s-au intors acasa. Dar erau atat de multumiti si fericiti la intoarcere si imi povesteau imbujorati intr-una de faptul ca au plantat copaci, incat mi-a fost rusine de mine insami si de atitudinea mea. Acesta este sotul meu, gata oricand sa dea o mana de ajutor si sa invete si propriii copii ce este harnicia! (Nicoleta Bejan)