Imi place foarte mult ideea acestui nou concurs Dacic Cool si o sa incep prin a va multumi pentru ca imi dati posibilitatea sa va povestesc o intamplare care pur si simplu mi-a inseninat ziua de ieri. Mama mea este o profesoara inaintata in varsta, prietenele ei sunt la fel si va puteti imagina cam ce fel de discutii se poarta la noi in familie despre copiii din ziua de azi, despre generatia tanara si viitorul tarii. Tonul este, evident, unul foarte pesimist. Generatia tanara nu are valori, nu are respect, nu are cunostinte prea multe, bunul-simt nu prea s-a lipit de copiii din ziua de azi.

Eu am 28 de ani, un baietel de aproape 3 anisori si o conceptie total diferita de cea a cunostintelor mele, dascali de meserie. Generatia tanara mi se pare delicios de fascinanta. Sunt rebeli, sunt increzatori in viitorul lor, sunt plini de viata, sunt orice altceva decat docili, nu invata nimic doar pentru ca asa le impune cineva si nu au respect fata de o autoritate impusa, nu castigata. Toate aceste lucruri mie una nu-mi suna a lipsa de respect, ci a respect de sine.
Ieri eram la metrou la Titan si langa mine stateau doi pustani de maximum 16 ani, imbracati tare anapoda si cu o alura puternica de huligani. Mama mea cu siguranta s-ar fi uitat urat si mi-ar fi susotit la ureche ca astia doi par sa repete clasa a 8-a a treia oara…
In jur, va puteti imagina ca lumea nu ii privea deloc cu indulgenta! S-a facut ca in tren sa ne asezam fata in fata si sa fiu martora unei intamplari care mi-a starnit un zambet de durata, cam de toata ziua asa. La un moment dat i-a sunat telefonul unuia dintre ei si a inceput sa vorbeasca intr-o franceza absolut impecabila, fluenta, aproape naturala. Daca nu ar fi avut accent, as fi putut jura ca e nativ! I-a explicat unui amic, probabil francez, cum sa ajunga de la piata Charles de Gaulle la Obor, vorbind atat de frumos si de correct, incat sunt sigura ca mi-a cazut, la propriu, falca de uimire.
Dupa ce a terminat de explicat, fluent, corect in franceza lui senzationala, inchide telefonul si ii spune ceuilalt, care arata mai "emo" decat multi emo vazuti de mine: Mai bine ii explicai tu, ca vorbesti mai bine. Am impresia ca pe mine nu prea ma intelege! Si inca o data, mi-a cazut falca!
Si-am zambit, am tot zambit, am povestit mai departe la toata lumea si am si azi un sentiment foarte puternic de siguranta, de incredere ca astia mici sunt mai rasariti si mai sclipitori decat am fost noi, generatia cuminte, silitoare si ascultatoare. Si ca sa va raspund si la prima intrebare, Romania pe care vreau eu sa o vad zilnic este tara unde oamenii sunt preocupati de binele lor, nu de raul vecinului, nu sunt invidiosi, zambesc tot timpul, sunt muncitori si harnici, vad partea plina a paharului si constientizeaza faptul ca puterea e in mainile lor, iar schimbarea poate fi si benefica. (Elena Stan, Foto: Stock.XCHNG)