Intamplarea fericita pentru mine face ca sa am o ruda (cumnata mea draga) care lucreaza in Anglia. Asa ca intr-o zi destul de friguroasa de octombrie mi-am luat inima in dinti, pasaportul in mana si m-am imbarcat impreuna cu sotul meu in avionul care decola de la Cluj si in circa trei ore ateriza la Luton, un aeroport cochet din sud-estul Angliei. Primul contact cu civilizatia engleza l-am avut la aeroport, unde ordinea si curatenia erau litera de lege. Am servit un ceai aromat in aeroport, alaturi de sotul si cumnata mea, si apoi cu Green Line (un autobuz care leaga aeroportul de Londra) am strabatut cei 60 km pana in capitala Marii Britanii.

In autobuz, un alt aspect relevant, nu am pornit pana ce soferul s-a asigurat ca toti calatorii din autobuz si-au cuplat centurile de siguranta pe scaune (era ceva neobisnuit, gandindu-ma la mijloacele de transport in comun de la noi). Ajunsi in statia Victoria din centrul Angliei, am mers sa ne cazam undeva langa stadionul Wembley. Dupa ce ne-am odihnit o vreme si am luat masa, am revenit in oras pentru a surprinde cate ceva din forfota capitalei engleze la orele amiezii, dar mai cu seama la lasarea serii. Am fost surprinsa sa remarc ca ordinea si rigoarea erau bine intrate in comportamentul oamenilor, inclusiv pe strada. Se respecta circulatia pe partea dreapta desigur, dar, ca o surpriza, pana si pietonii mergeau unii pe un trotuar, iar ceilalti, care mergeau in directia opusa, pe celalalt. Am strabatut si noi la pas frumoasa zona de pe malul Tamisei cu Eye of London, am trecut unul din podurile peste Tamisa, pentru a vedea Parlamentul Marii Britanii, si apoi ne-am reglat ceasurile langa Big Ben.
Ne-am distrat hranind cu alune veveritele dintr-un parc de langa grajdurile regale si apoi am ales sa mergem sa vizionam un concert de jazz in aer liber sustinut in Trafalgar Square. Obositi, dar impliniti de atatea evenimente si locuri vizitate, ne-am retras catre seara intr-un restaurant cu specific Italian, unde am adastat mult timp, privind ca-ntr-un film prin vitrina localului catre lumea cosmopolita de aici: indieni, africani, europeni, dar si asiatici, toti traind intr-un climat de intelegere si corecta competitie. Toate cele amintite mi-au facut o impresie extrem de placuta despre cele vazute aici, iar daca exista dragoste la prima vedere si intre o persoana si un loc anume, atunci Da, pot spune ca eu sunt persoana care m-am indragostit de acest oras minunat, pe nume Londra. (Svetlana Chisu, Foto: Stock.XCHNG)