Intalnirea cu baietelul meu

Imprimare

Vreau sa va povestesc momentul in care l-am vazut pentru prima data pe baietelul meu. Stiu ca ati auzit poate sute de astfel de povestiri, dar la mine a fost si putin comic. Am nascut prin cezariana, o operatie cu complicatii si pentru mine, si pentru baietelul meu. Nu l-am vazut la nastere, eu am stat la pat cu dureri cumplite, iar baietelul meu intr-un salon pentru prematuri. Toata lumea ma suna sa ma intrebe cum e, dar nu stiam ce sa spun.

Dupa vreo trei zile de stat la pat, ajutata de o infirmiera, am plecat in sfarsit sa-mi vad baietelul. Am intrat in salon, iar o asistenta plictisita mi-a aratat intr-o directie si a plecat. M-am indreptat emotionata spre un incubator si am vazut un bot mic si neajutorat. Am stat vreo 30 de minute plangand de emotie si de bucurie langa el, i-am vorbit si i-am spus cat de mult il iubesc. Parca ma simtea, pentru ca misca din cand in cand din manuta. Intr-un sfarsit, s-a intors asistenta plictisita si, mirata, mi-a spus: Doamna, nu acela este baietelul dumneavoastra, ci celalalt. Atunci am vazut cativa pasi mai incolo un alt incubator in care ma astepta cuminte minunea vietii mele. Asa a fost prima intalnire cu baietelul meu, cel care mi-a schimbat iremediabil viata in bine (Mariana Munteanu)


mexes.com.ua/
http://np.com.ua