O experienta personala, o intamplare nefericita insa cu happy-end care m-a schimbat si m-a facut mai buna, mai indrazneata, mai fericita! De ce? Mai indrazneata… pentru ca am indraznit sa spun nu unui drog - tigarile (trebuie sa recunoastem ca sunt un drog), pentru ca am renuntat la acest obicei urat, la aceasta placere distructiva. Mai buna… pentru ca am constientizat cat rau imi fac nu numai mie, dar si celor din jurul meu. Mai fericita… pentru ca ma simt excelent fara tigari, sunt sanatoasa si la punga mai groasa. Am tot citit zilele acestea ca se vor impune reguli stricte pentru fumatori si atunci mi-am adus aminte c-am fost si eu fumatoare si am zambit gandindu-ma ce revoltata as fi fost. Si mi-am mai adus aminte ca s-a facut un an de cand nu mai fumez si atunci am zambit din nou si mi-am zis: La naiba, ma simt excelent fara fostele mele iubite, tigarile! Si am mai constientizat faptul ca asta este cea mai mare realizare a mea din ultimul timp!

Se pare ca in Romania sunt aproximativ 5 milioane de fumatori, din care 4 milioane fumeaza zilnic. Statisticile sunt furnizate de catre Ministerul Sanatatii, care solicita intrarea in vigoare a unei legi privind restrictionatul fumatului in spatiile publice. Si asta nu poate decat sa ma bucure. Da, stiu, o sa ziceti ca sunt rea si ca n-ar trebui sa gandesc asa din moment ce am fost si eu fumatoare. Nu, nu sunt rea si ii tolerez pe fumatori tocmai prin prisma faptului ca am fumat si eu candva, dar pana la un punct, adica m-am cam saturat sa inghit fum si la munca, si pe strada, si acasa. Pentru ca da, toata familia mea fumeaza, mama, tata, sora mea. Tatal meu le sudeaza cel mai mult, fumeaza doua pachete. A avut si el tentative de a se lasa, dar nu l-au tinut mai mult de cateva ore. Mama mea a reusit performanta de o saptamana parca, iar sora mea nu stiu daca a putut sa stea fara sa fumeze mai mult de una-doua zile.
E greu sa te lasi de fumat! Stiu! Fumatul e un drog! Si mai stiu ce greu mi-a fost mie. Am fumat 7 ani si de cand m-am apucat de fumat, am vrut sa ma las; in fiecare luna eu ma lasam de fumat, cica. Imi alegeam zilele de luni sau de intai ale fiecarei luni sau daca era pe sfarsitul anului, imi ziceam gata, de la anu’ nu mai fumez sau dupa paste nu mai fumez, ceva de genul asta. Si am incercat tot felul de metode: mi-am luat plasturi, mi-am luat pastile, mi-am luat picaturi din plante, am citit carti ca sa ma las de fumat, ba chiar mi-am luat si o tigara electronic, pe care am cheltuit la vremea aceea destul de multi bani (acum am vazut ca-s mai ieftine), dar degeaba, nu ma satisfacea ca prietena mea, tigara "naturala". Maica-mea ma tot batea la cap sa nu mai fumez din ea ca e cancerigena. Auzi, cancerigena (ma apuca rasul), dar tigarile pe care le fumeaza ea, cum sunt? Sanatoase cumva? Si de curand, ca iar m-apuca rasul, m-a rugat sa-i dau ei tigara electronica ca sa se lase de fumat (acum nu mai e cancerigena, mi-am zis eu in gand). Dar din nefericire sau din fericire o dadusem deja altcuiva.
Deci, cum spuneam, am incercat prin mai multe mijloace sa ma las de fumat. M-am inscris si la un "curs" online si primeam "lectiile" pe email. Am incercat si metoda aia – azi fumez 20 de tigari (atingeam performanta de un pachet la zi, ba chiar mai mult uneori), maine, 19, poimaine, 18, raspoimaine, 17 s.a.m.d; deja cand ajungeam la 5-6 tigari ma intristam si ma gandeam posomorata la ziua cand voi avea doar o tigara, adica, cand s-o fumez pe aia, doar una!, dimineata la cafea sau dupa masa la pranz (ca tare buna era dupa masa, vorba ceea dup-o masa copioasa, o tigara canceroasa) sau seara, in oras, la o bere. Eram disperata si m-apucau depresiile. Cum? Sa nu mai fumez niciodata?!
Trecusem pe tigari mai slabe, mi-am luat de alea slim, macar sa fie mai slabe si chipurile mai putin daunatoare si gandeam ca poate in timp le voi lasa definitive. Nici vorba, nici astea nu ma satisfaceau intru totul. Ajunsesem la un moment dat sa nu-mi mai cumpar tigari, dar pufaiam de la altii, adica metoda aia n-am eu, da-mi tu. Spuneam ca m-am lasat de fumat, dar fumam pe ascuns (mai stiu cateva persoane apropiate care au procedat la fel)… trist! Si de ras in acelasi timp! Nu reuseam sa stau mai mult de cateva ore fara sa fumez, sau, hai, 1-2 zile; poate cand mi-am luat electronica e posibil sa fi stat mai mult, dar de cele mai multe ori eram invinsa rapid de tigari. M-au facut tigarile! Timp de 7 ani! Jenant! Sa te faca o tigara…
Si degeaba zic unii ca te lasi de fumat cu vointa, nu, la mine n-a mers, nici cu vointa, nici cu nimic altceva, dupa cum ati vazut. Vointa am avut, eu chiar am vrut sa ma las, dar n-am putut, n-a fost de ajuns doar sa vreau. Si atunci, cum m-am lasat? Ce a functionat? Cum am reusit? Cu frica. Da, da! Nu-i o gluma! M-am lasat de fumat de frica! Am ajuns sa-mi fie frica de tigari. Patetic! Cum sa-ti fie frica de o tigara? Jalnic, nu? Dar chiar asa s-a intamplat. Am fost martora unei intamplari si nu doresc nimanui sa treaca prin asta, am vazut cu ochii mei cum era sa moara un om din cauza tigarilor, si mai tarziu, in spital, am vazut oameni care realmente mureau din cauza tigarilor.
Ei bine, omul ala nu mai putea respira si a ajuns cu ambulanta la spital, cu o capacitate de a respira a plamanului de numai 16%, deci putea sa moara. M-am speriat teribil! Doctorul ne-a spus ca tigarile au creat pe plamani rani ireversibile si daca nu renunta la ele, nu are sanse sa traiasca. Pe langa multe cate ne-a spus atunci, lucruri teribile, care ar infricosa si cel mai inrait fumator, doctorul a reusit sa ma sperie si mai rau si m-a facut sa-mi fie pur si simplu frica de tigari. In afara de asta, m-am ingrozit de ce-am vazut zilele acelea in spital. Este vorba de un spital de pneumologie din Bucuresti, un loc care mi-a dat fiori pe sira spinarii si in care am vazut multa suferinta, oameni grav bolnavi, slabi, anemici, cu gropi in obraji, carora le puteai numara coastele, schelete ambulante, am vazut oameni bolnavi de cancer pulmonar in ultima faza, am vazut oameni murind, am vazut moartea la ea acasa. Si toti acei oameni erau fumatori, majoritatea lor nerenuntand la fumat nici asa in starea in care se aflau. In afara de asta, o serie de fotografii sugestive pe care mi le-au aratat doctorii si care erau la tot pasul prin spital mi-au accentuat frica pe care o simteam parca din ce in ce mai mult. Ajunsa acasa, aproape ca mi-era frica sa mai fumez, dar totusi o mai faceam.
La scurt timp dupa aceea, a venit insa ziua cea mare in care mi-am zis hotarat: Pana aici! Stop! Si m-am lasat! Am reusit intr-un final! Am stat cateva zile fara sa fumez si intr-o zi la birou am cerut o tigara colegilor, asa sa vad cum mai e doar, de dragul zilelor de altadata. La al doilea fum m-a cuprins o ameteala groaznica si in acelasi timp ma gandeam cu groaza cum acea tigara imi intra in plamani si-mi cioparteste plamanii. Asa gandeam, asa simteam, asa vedeam, imi vedeam plamanii ciuruiti si afumati! Serios! Mi s-a facut o frica teribila si am aruncat-o! Si de atunci n-am mai fumat. Si a trecut un an…si ma simt foarte bine! Se vede diferenta, nu mai tusesc, nu mai miros a tigari, nu mai obosesc cand urc sau alerg si se simte la buzunar!
E drept ca m-am mai gandit la tigara cateodata, dar foarte rar si le mai ziceam colegilor, apropiatilor, ca era fain inainte cand fumam, era misto sa tin tigarica in mana, sa pufai si sa fumez la cafea, dupa ce mananc sau la un bar in oras. Si la inceput, chiar mi se parea aiurea, ieseam la o bere sau la discobar si fara tigari, plictisitor, dar am depasit momentul. In afara de asta, mi-a fost greu si din alte puncte de vedere; in prima luna, am avut niste dureri urate de oase, ma durea capul des, ma dureau muschii pana-n varful degetelor, eram irascibila, aveam ba o pofta uriasa de mancare, ba n-aveam pofta de nimic, eram trista, melancolica, oricum, niste stari aiurea, o stare de nestare, daca-i pot spune asa. Nicotina e un drog, nicotina era drogul meu si eu eram in sevraj. Dar a trecut si asta, am supravietuit si sunt bine mersi, fara nici un fel de pofta sau dor de tigara! In primele luni fara tigari, m-am si distrat putin. Ma recompensam la sfarsit de luna, in sensul ca puneam deoparte, in fiecare zi, banii care ar fi revenit tigarilor si-mi faceam un cadou. Sau imi acopeream cardurile de credit care erau o pacoste pentru mine, sau alte cheltuieli cu care mi-era mai greu.
Lasandu-ma de fumat, am zis ca n-o sa mai beau nici cafea, ca n-o sa mai aiba gust fara tigara, dar n-a fost asa. Inca mai beau cafea, asta e viciul meu, daca poate fi numit viciu. Am un ritual, beau o cescuta dimineata, butonand la calculator, si inca una dupa pranz. Nu fac abuz, maximum doua cescute pe zi, ce-i mult strica, si oricum este recomandat a se bea cu moderatie. Se spune ca si cafeaua ar fi un drog, eu n-as crede asta.
Lasand cafeaua la o parte, revin la tema articolului meu, tigarile. Nu vreau sa conving pe nimeni sa se lase de fumat, nici nu va zic sa mergeti intr-un spital de plamani ca sa va lasati de fumat, sper doar ca v-am pus macar un pic pe ganduri. Si daca nu va ganditi la voi, la sanatatea voastra si la banii pe care-i ardeti, ganditi-va macar la fiintele din jurul vostru care sunt obligate sa va inghita fumul (fumatul pasiv dauneaza grav sanatatii), fie ele oameni, fie companionii nostril, animalele. Si nu uitati: Fumatul Ucide!
Potrivit unor studii, o treime dintre adulti sunt expusi la fumul de tutun la locul de munca, 86,6% in restaurante si 94,4% in baruri si cluburi. Aproape trei sferturi dintre adultii din Romania (72%) s-au declarat pro interzicerii totale a fumatului in restaurante si mai mult de jumatate (57%) in baruri si cluburi. Avand in vedere ca in Romania mai mult de 4,4 milioane de persoane fumeaza zilnic, aproape 6,5 milioane persoane sunt expuse la fumul de tigara la domiciliu (dintre care peste 3 milioane de nefumatori) si 2 milioane la locul de munca, la care se adauga expunerea ridicata la fumul de tutun ambiental in diverse spatii publice, este de o importanta vitala ca Guvernul sa aseze controlul tutunului pe lista prioritatilor legislative, a declarat ministrul sanatatii, Ritli Ladislau.
Ministerul Sanatatii doreste reglementarea interzicerii fumatului in spatiile publice in concordanta cu recomandarile UE, care prevad ca cetatenii sa fie protejati de fumul de tigara in toate spatiile inchise. Am auzit la tv ca ar vrea sa interzica fumatul si acasa si as vrea sa vad cum ar putea face asta. Intrebat cum vor face asta, cel intervievat (nu-i retin numele) a spus cu forta. As vrea s-o vad si pe asta! (Andreea Lazar, Foto: Stock.XCHNG)