Viata la tara

Imprimare

Parintii mei, ingineri si oraseni autentici, s-au mutat la tara sa-si traiasca perioada pensionarii mai frumos. Initial, am avut reticente. Sa faci o casa nu e lucru usor, gradina e pretentioasa, iar vecinii sunt prea prietenosi, parca mai greu de ignorat decat cei de la bloc. Ca sa nu mai spun ca drumul pana acolo dureaza, pe ploaie si ninsoare, parca si mai mult. Si totusi, n-am putut sa nu observ si partea frumoasa a traiului in afara orasului. In primul rand, vara, poti sa te descalti si sa stai cu picioarele in iarba.

Noi, orasenii, am uitat de mult cum se simte pamantul binecuvantat sub picioare si parca ne-am pierdut legatura cu natura, cu solul, cu lucrurile astea candva firesti pentru oameni. Ne-am inconjurat de betoane si avem pantofi din ce in ce mai sofisticati, dar senzatia unica pe care ti-o da pamantul rece sau iarba racoroasa pe talpa goala in ce pasesti nu poate fi comparata cu nimic! In plus, cand stai o noapte la tara, dupa decenii in oras, esti uimit de cate stele sunt de fapt pe cer. Acolo poti face cu adevarat o lectie de astronomie sau poti sa te bucuri ca un copil de ploaia sclipitoare care te face parca mai constient ca esti doar o fiinta pe o planeta din atatea altele. Te face sa te simti mic fata de un Univers infinit, inimaginabil de frumos. Iar cand te duci la culcare, parca si visele tale sunt mai altfel la tara. Nu stiu daca din pricina aerului, a somnului mai profund sau pur si simplu a sentimentului ca esti departe de griji.
Cand vine primavara, e grozav sa ai o curte plina de flori. Sa poti sa vezi cum cresc zambilele, freziile parfumate, sa vezi cum apar ghioceii, parca de nicaieri. In scurt timp, toata iarba e plina de culoare si aerul incarcat de un parfum discret si irezistibil. Poti sa culegi cate flori vrei, cu mana ta, si sa-ti afunzi chipul in ele ca sa le simti mireasma. Aici ai copaci  pe care poti sa-i mangai, pomi care stii ca sunt plantati de tine si pe care ii vezi cum cresc. Si esti incredibil de fericita sa descoperi primele flori sau primele visine intr-un copacel mai mic decat tine.
Cand gatesti, sa mergi la piata inseamna sa dai o fuga in propria ta gradina si sa culegi tu insuti mazare proaspata, salata, rosii, ridichi si tot ce mai vrei. Da, e o munca inainte ca ele sa creasca. Dar stii ca sunt ale tale. Si esti mandru cand le savurezi impreuna cu cei dragi. Si au un gust mult mai bun. La tara, si apa e mai buna, pentru ca e de la izvor, netratata cu toate chimicalele. Daca aveti copii, va asigur ca aici vor dormi mai bine si vor manca mai mult, se vor juca mai frumos. La tara pot sa vada natura mai aproape, sa mangaie o vaca, sa alerge o gaina si sa nu spuna, cum faceam eu cand eram mica, strut la orice curca. E bine pentru cei mici sa vada si lumea asta inainte sa inceapa scoala, liceul, facultatea si sa se rupa de tot ceea ce inseamna tara, aer curat, natura.
Poate ca viata in oras e mai antrenanta, iti ofera o educatie mai buna, alte oportunitati si dezvoltare profesionala, dar cand ai o zi libera, incearca viata la tara. Unde timpul curge mai domol si fiecare isi alege ritmul. Si pentru ca stiu ca nemurirea incepe la tara… (Carmen Tender, Foto: freeimages.com)

europosud.ua/
http://www.europosud.ua