O cafea pentru sanatatea mea!

Imprimare

In fiecare zi, in intreaga lume se beau nu mai putin de 1,6 miliarde de cani de cafea. Altfel spus, 2 milioane de cani la fiecare 5 minute. 54% dintre americanii de peste 18 ani beau cafea zilnic, iar 68% dintre bautorii de cafea de pretutindeni beau o cana in prima ora dupa ce se trezesc. In mod evident, cafeaua este una dintre cele mai raspandite bauturi de pe glob. Povestea ei este fascinanta si a nascut multe pasiuni, iar modurile in care poate fi preparata sunt nenumarate.

Cafeaua este importanta si din punct de vedere economic, fiind una din cele mai valoroase materii prime in comertul mondial. Multa vreme a ocupat locul al doilea, dupa petrol. Pentru cultivarea, procesarea, comercializarea si transportarea cafelei lucreaza in prezent sute de milioane de oameni. Multe tari in curs de dezvoltare isi bazeaza economia nationala pe cafea, in unele din ele, cafeaua reprezinta peste 50% din exporturi. Mai mult, cafeaua este tranzactionata pe principalele burse ale lumii. Originea cafelei nu este foarte clara. Unii spun ca ea provine din regiunea numita Cornul Africii (Est), mai exact din provincia Kaffa din Etiopia. Si dovezile botanice recente arata ca boabele de cafea provin din platourile centrale ale Etiopiei. Se pare ca ele erau consumate de sclavii adusi din Sudanul de astazi, ajungand astfel in Yemen si in tarile arabe prin portul Mocha.
O alta poveste spune ca un pastor arab, Kaldi, si-a gasit caprele "dansand" in jurul unei tufe cu frunze verzi si boabe rosii, undeva in sudul extrem al Peninsulei Arabice (Yemenul de astazi). Kaldi si-a dat seama ca fructele acelei tufe le-au facut pe capre euforice, asa ca a mancat si el cateva si a simtit imediat efectul lor energizant. Dupa aceea, calugarii dintr-o manastire locala au inceput sa le consume pentru a putea sta treji in lungile ore de rugaciune. Ei ar fi trimis boabe de cafea si altor manastiri – in acest mod s-ar fi raspandit aceasta planta.
In orice caz, cafeaua era cultivata in Yemen in secolul al XV-lea, insa alte cercetari spun ca deja din secolul al VI-lea. Primele cafenele, numite kaveh kanes, au fost deschise in Mecca, consumul de cafea fiind incurajat de autoritatile din Yemen. Apoi s-au raspandit in lumea araba, devenind locuri de socializare, in care se bea cafea, se juca sah, se barfea, se canta si se dansa. Nimic asemanator nu existase inainte: un loc in care viata sociala si comertul se faceau la modul confortabil si unde avea acces oricine detinea cativa banuti pentru o cana de cafea. In momentul in care cafeneaua araba a devenit si un centru al activitatilor politice, ea a fost interzisa. In final, cafenelele si cafeaua au fost acceptate din nou, dar contra unor taxe.
Pentru a opri raspandirea cultivarii cafelei, arabii au interzis exportul boabelor de cafea, restrictie incalcata pana la urma de catre olandezi, in anul 1616. Acestia au dus cateva plante tinere in Olanda si le-au cultivat in sere. Altii spun ca boabele de cafea au fost aduse in Europa mai intai de comerciantii venetieni, in 1615. Oricum, in secolul al XVII-lea, olandezii au creat plantatii de cafea in India, iar din 1699 in Batavia, Java (Indonezia de astazi). In scurt timp, olandezii au devenit cei mai importanti furnizori de cafea ai Europei. Era exact perioada in care alte doua bauturi importante ajungeau pe continent: ceaiul si ciocolata.
Initial, cafeaua era vanduta prin vanzatorii de limonada, considerandu-se ca are calitati medicinale. Prima cafenea europeana s-a deschis in 1683, in Venetia. Cea mai faimoasa este Caffe Florian din Piata San Marco, deschisa si astazi.
Tot olandezii au fost cei care au dus cafeaua in America Centrala si de Sud.
Incepand cu anii 1970, orasul Seattle, cel mai ploios din SUA, a devenit sinonim cu o noua cultura a cafelei. Noii “evanghelisti” ai cafelei au raspandit aceasta noua cultura peste tot in lume, chiar si in tari cu o lunga traditie, ca Germania, Italia sau tarile scandinave. Acum, cafeaua poate fi savurata din plin. O poti gasi in aproape orice oras din lume si, cel mai important, calitatea ei este din ce in ce mai buna. Numai in SUA, compania Starbucks are nu mai putin de 11.000 de locatii!
De-a lungul timpului, cafeaua a fost laudata, dar si blamata. S-a crezut ca opreste cresterea si ca provoaca boli de inima si cancer. Se pare insa ca, odinioara, nu s-a tinut cont de faptul ca unele comportamente daunatoare pentru inima, cum sunt fumatul si inactivitatea fizica, erau mai prezente la bautorii inraiti de cafea ai vremii. Prin urmare, daca acestia se imbolnaveau de inima, nu era vorba de efectul nociv al cafelei. Cercetarile mai recente arata ca ea nu e chiar atat de rea. Nu s-a gasit nici o legatura directa intre cafea si un risc crescut de boli cardiace si de cancer. Putem spune acum fara sa gresim ca beneficiile cafelei pentru sanatate sunt mai mari decat riscurile.
Studiile mai recente arata un posibil efect de protectie impotriva bolii Parkinson. Iar cei care au deja aceasta boala si beau cafea isi pot controla mai bine miscarile. Cafeaua mentine si creierul mai sanatos pe masura ce imbatranim. Cafeaua poate preveni, de asemenea, diabetul de tip 2 si cancerul de ficat. Un studiu facut pe 125.000 de persoane de peste 22 de ani, publicat in 2006, arata ca cei care beau cel putin o cana de cafea pe zi au un risc mai mic cu 20% de a se imbolnavi de ciroza (cauzata mai ales de consumul de alcool). La fel, cafeaua previne si alte boli de ficat, care nu au legatura cu alcoolul.
Cafeaua are foarte multi antioxidanti. Mai mult, se pare ca organismul nostru absoarbe cei mai multi antioxidanti din cafea, nu din fructe si legume (chiar daca acestea contin mai multi). Totusi, trebuie sa tinem seama de vechea regula a moderatiei si sa nu abuzam de cafea. Un alt studiu, realizat de Institutul National de Sanatate din SUA, arata ca persoanele care beau de la 4 cani de cafea pe zi in sus sunt cu 10% mai expusi depresiei fata de cei care nu beau niciodata cafea. Iar explicatia nu sta in continutul de cafeina - si bauturile tip cola contin multa cafeina. Explicatia este data de nivelul ridicat de antioxidanti. Unele studii realizate in Seul pe sobolani care au fost privati de somn au aratat ca mirosul cafelei, aroma ei, a scazut acest stres, modificand anumite proteine din creier.
O alta cercetare sugereaza ca femeile care beau cafea risca mai putin sa faca cancer de piele. Desigur, cafeaua ne permite sa facem un efort mai mare. Sportivii care beau o cana de cafea inainte de alergare sau de cursa de ciclism sunt capabili de un efort mai indelungat. Aceasta, pentru ca datorita cafelei creste nivelul acizilor grasi in sange – astfel, muschii pot absorbi si "arde" mai multi acizi grasi.
Pe de alta parte, consumul mare de cafea nefiltrata e asociat cu mici cresteri ale nivelului colesterolului. Un alt studiu a descoperit ca 1-2 cani de cafea pe zi pot creste riscul unor boli cardiace la persoanele care au o anumita mutatie genetica (foarte comuna) care incetineste absorbirea cafeinei in organism. Prin urmare, viteza cu care metabolizam cafeaua ne poate afecta sanatatea. De asemenea, sa tinem minte ca, daca adaugam cafelei frisca sau zahar, aportul de calorii si de grasimi va fi mult marit. Si, nu in cele din urma, consumul exagerat de cafea (peste patru cani pe zi) poate cauza probleme de genul anxietatii, iritabilitatii, nelinistii, insomniei, mai ales la cei care au sensibilitati in aceste directii.
Pe langa binecunoscutul tiramisu al italienilor, gasim cafeaua si in alte preparate culinare. Va oferim si noi o reteta.

Biscuiti cu banana si cafea
Incepeti-va ziua cu o cafea dubla: una in cana si cealalta sub forma unor biscuiti cu banane si cafea.
Ingrediente pentru 8-10 biscuiti: 2 cani de faina integrala de grau (sau jumatate integrala si jumatate obisnuita), 4 lingurite de praf de copt, ½ lingurita de sare, 1/3 cana de zahar, ½ cana de unt fara sare, 1-2 banane coapte pasate, ¼ cana de lapte degresat, ¼ cana de cafea neagra la temperatura camerei, 1 lingurita de extract de vanilie pura.
Mod de preparare:
1. Incalziti cuptorul la 220 grade Celsius si dati usor cu grasime pe o foaie de copt. Folosind doua furculite, taiati untul in bucatele asemanatoare crutoanelor.
2. Intr-un vas mic, amestecati banana, laptele, cafeaua si vanilia. Adaugati-le mixturii uscate, amestecand usor, pentru a obtine o coca subtire.
3. Turnati coca pe o tava cu putina faina si framantati-o usor timp de 30 de secunde, formand o forma rotunda plata. Cu un sucitor, aduceti aluatul la o grosime de 1 cm. Taiati triunghiuri egale si puneti-le pe foaia de copt. Coaceti timp de 15 minute sau pana cand devin usor maronii, iar biscuitii suna a gol cand ii bateti cu degetul. (Foto: www.funmag.org)

Despre beneficiile cafelei pentru sanatate a vorbit si Cecilia Caragea la emisiunea Impreuna in Europa (TVR 2).