Dermatita atopica este o boala cronica, cauzata de o anomalie a sistemului imunitar, ce evolueaza pe un numar mai mare de ani sau chiar pe toata durata vietii, inregistrand perioade de remisiune si perioade de exacerbare, care provoaca leziuni ale pielii. Prin "dermatita" se intelege o afectiune a pielii, iar "atopica" se refera la o determinare genetica.

Astfel, dermatita atopica este asociata frecvent cu astmul bronsic, rinita alergica sau conjuctivita alergica, iar in cazul in care unul dintre parinti sufera de una dintre aceste boli este posibil sa se descopere o dermatita atopica la copii. Daca ambii parinti sufera de dermatita atopica, in 80% din cazuri ea va fi transmisa si copilului. Dintre cei ce sufera de dermatita atopica 30% dezvolta si astm, iar 35% - rinita alergica. La nivel mondial, incidenta bolii este de 10-20% in randul copiilor si de 1-3% in randul adultilor, inregistrand un ritm ingrijorator de crestere si fiind mai ridicata in tarile dezvoltate ca urmare a utilizarii precoce a vaccinurilor si antibioticelor. Cauzele acesteia nu sunt in totalitate cunoscute, insa cresterea numarului de cazuri in ultimii ani a facut ca afectiunea sa fie pusa si pe seama factorilor de mediu, precum poluarea, stresul, alimentele alergene, polenul si acarienii, imbracamintea din lana sau fibre sintetice, unele sapunuri, apa fierbinte sau caldura excesiva. Insa, in mod cert, avem de-a face cu o combinatie de factori de mediu si de factori genetici. In cazul a 60-85% dintre cei ce sufera de dermatita atopica boala s-a instalat in primul an de viata, iar in cazul a 85-95% - in primii cinci ani. In cazurile rare in care debutul bolii are loc la o varsta adulta boala este mult mai greu de controlat.
Boala se caracterizeza prin mancarimea pielii, adica prurit foarte puternic, inflamare, roseata, pierderea elasticitatii si uscarea pielii, fisurare, descuamare, formarea de cruste si de solzi si ingrosare. La copiii mici sunt afectate in special fata, bratele, uneori palmele si coatele si pielea capului, inclusiv urechile, eruptia predominand pe fata si pe frunte, in timp ce la adulti leziunile sunt in special pe suprafetele de flectare, cum ar fi coatele si genunchii.

Tipurile de dermatita atopica si caracteristicile acestora
Se disting doua tipuri importante de dermatite atopice, cea alergica si cea non-alergica. In 70% dintre cazuri este vorba de cea alergica. In cazul acesteia celulele albe de tip T functioneaza drept factor cheie, ele eliberand citokine, un fel de molecule mesager ce intervin in raspunsul alergic si duc la aparitia leziunilor cutanate.
In 70% din cazuri boala debuteaza in primii cinci ani de viata si dispare in timpul adolescentei. De multe ori, boala debuteaza foarte devreme, la varsta de 6-12 saptamani, disparand de obicei dupa aproximativ 10 zile si revenind, in 80% din cazuri, in jurul varstei de 18 luni. La reaparitii pot apare si vezicule umplute cu lichid. Recaderile sunt favorizate de diaree, infectii dentare sau rinofaringite. In perioada eruptiilor copilul trebuie protejat fata de eventuale contaminari cu virusul herpetic care poate provoca diferite complicatii. Boala nu este contagioasa, afecteaza mai mult fetitele si este mai frecventa in mediul urban si in tarile dezvoltate. Existand o componenta ereditara, boala nu poate fi vindecata, dar poate fi ameliorata. In fazele acute tratamentul trebuie prescris doar de medicul dermatolog. Trebuie stiut ca dermatita atopica reprezinta cea mai frecventa boala cutanata la copii.

Factori care pot provoca dermatita atopica
Astazi, dermatita atopica este considerata o afectiune multifactoriala, care depinde de interactiile complexe a mai multor factori dintre care cei mai importanti par a fi predispozitia ereditara, fiind incriminata prezenta mai multor gene anormale, unele anomalii imunitare, factori neuroendocrini, alterarea barierei cutanate de catre unele tulburari ale metabolismului lipidic epidermic si o serie de factori declansatori sau agravanti ai leziunilor cutanate. Dintre acestia, cei mai des incriminati sunt factorii alimentari, precum laptele de vaca, ouale, alunele, nucile, arahidele, capsunile, bananele, pestele, fructele de mare, ciocolata, stilul de viata, umiditatea scazuta, temperaturile extreme, fumul de tigara, imbracamintea aspra din lana sau materiale sintetice, aeroalergeni (precum acarienii din praful de casa, mucegaiurile sau polenul), stresul emotional, nervozitatea si starea psihica proasta, factori de contact (precum agentii de curatare ce contin substante astringente, care usuca pielea, alcool, parfumuri, detergenti si sapunuri dure, dar si unele produse de curatare a hainelor), medicamente imunosupresoare, agenti infectiosi (precum Staphylococcus aureus, Pyttirosporum ovale si toxinele produse de anumite bacterii care traiesc pe piele) sau chiar simplul contact cu unele animale. Acestia pot declansa boala sau pot contribui la agravarea simptomatologiei. Se recomanda utilizarea tesaturilor de bumbac si evitarea bijuteriilor pe baza de nichel, in aceste cazuri alergia la nichel fiind foarte frecventa. O concentratie crescuta de vitamina C in organism reprezinta un factor de protectie, mai ales in cazul mamelor care alapteaza. Trebuie avut insa in vedere ca si in cazul unei remisiuni complete pielea ramane in general uscata si mult mai sensibila.

Fazele dermatitei atopice
Din punct de vedere clinic, dermatita atopica prezinta tegumente uscate, xerotice, manifestarile clinice fiind insa variabile atat de la un individ la altul, cat si in functie de varsta. Dominant este insa intotdeauna pruritul, mancarimea si scarpinatul, care creeaza impreuna un cerc vicios. O consecinta importanta o reprezinta afectarea somnului pana la aparitia insomniei si a unei stari de maxima iritabilitate. Din punct de vedere al leziunilor ce pot aparea, se disting trei faze. Prima priveste perioada infantila, intre doua luni si doi ani, cand leziunile au un caracter acut cu zone zemuinde, situate mai ales la nivelul capului, trunchiului si partii de extensie a extremitatilor. In perioada a doua, intre patru si zece ani, perioada copilariei, leziunile sunt mai putin umede si mai putin acute, fiind localizate cel mai frecvent in pliurile gatului, ale cotului, genunchiului, la incheietura mainii. Apare frecvent si edemul in jurul ochilor. In fine, in faza a treia, la adolescent si la adult, leziunile sunt in principal placi uscate situate in zonele de flexie si in jurul ochilor, la adult predominand dermatita persistenta a mainilor, dermatita pleopelor si cea retroauriculara.
In cazul dermatitei atopice nu apare febra si nu este afectata pofta de mancare. Cu un tratament corect eruptia cutanata dispare in zece zile, pielea devenind intai uscata, apoi scuamoasa, reluandu-si in final aspectul normal. Recaderile debuteaza cu inflamatii si mancarimi.

Diagnosticarea
Diagnosticul nu este usor de pus si este, prin excelenta, clinic, neexistand un marker de laborator specific prin intermediul caruia sa se poata pune diagnosticul. De aceea, medicul se va baza mai mult pe istoricul de familie, pe evaluarea generala a starii de sanatate, pe evolutia simptomelor, putand recurge si la analize cu relevanta indirecta, precum o biopsie a pielii pentru a investiga sistemul imunitar al pielii sau la investigatii alergologice. Din punct de vedere al manifestarii dermatitei atopice, sunt considerate drept trasaturi majore mancarimea intensa, eruptia caracteristica in locuri tipice acestei boli, simptomele cronice repetitive, prezenta in istoria proprie sau de familie a tulburarilor atopice, eczema, rinita alergica, astmul. Drept trasaturi minore sunt considerate, de exemplu, debutul timpuriu, pielea uscata si aspra, un nivel inalt de imunoglobulina E in sange, palme foarte striate, keratoza, dermatita pe maini si pe picioare, sensibilitate la infectii ale pielii, teste pozitive fata de diferite alergii etc.

Complicatii
Principalul risc in cazul dermatitei atopice il reprezinta complicatiile. Cele mai frecvente sunt infectiile cu streptococi si stafilococi, care, netratate, pot duce la infectii stafilococice pulmonare, la osteomielita, insuficienta renala si complicatii cardiace. Nu rareori, se instaleaza o infectie difuza cu virusul Herpes simplex, care conduce la eczema herpetica cu aparitia de vezicule in regiunile afectate de dermatita, dar care conduce si la o crestere a temperaturii si la o crestere in volum a ganglionilor limfatici. Trebuie avute in vedere susceptibilitatea crescuta fata de reactiile adverse ale medicamentelor, scaderea rezistentei fata de infectiile fungice si aparitia cicatricilor permanente cauzate de scarpinat. Pot aparea insa si probleme in dezvoltarea neuropsihica si emotionala si un impact negativ asupra relatiilor de familie.

Tratament
Din punctul de vedere al tratamentului, trebuie avuti in vedere factorii favorizanti discutati mai devreme, care trebuie evitati, pe cat posibil, atat in aceea ce priveste alimentatia si regimul de viata, cat si imbracamintea si detergentii. Soarele si apa de mare pot ameliora boala, dar in cazul infectiilor trebuie evitat contactul cu nisipul. Este esentiala hidratarea pielii, atat cu comprese umede, cat in special cu creme emoliente, care restabilesc filmul hidrolipidic de la suprafata pielii. Baia trebuie facuta cu apa la 36 de grade. Este preferabil de folosit gelul de dus in locul sapunului, iar la sfarsit este necesara o clatire intensa, evitand stergerea cu prosopul care agraveaza pruritul. Dezinfectia locala, pansamentele cu diferite medicamente si antibioticele sunt importante din punct de vedere al combaterii diferitelor infectii. Antihistaminicele ajuta la reducerea pruritului, dar, luate in timpul zilei, pot afecta capacitatea de munca si reflexele, fiind de evitat mai ales de catre conducatorii auto. In mod uzual, sunt folositi corticosteroizi topici sub forma de unguent, crema sau gel. Acestia pot genera reactii alergice, iar incidenta acesteia este in crestere. Tratamentul trebuie prescris de medic, deoarece apar efecte secundare, precum favorizarea infectiilor microbiene si fungice, o atrofie la nivelul pielii si aparitia acneei, a dermatitei periorale si a hipertricozei.
Relativ noi sunt imunomodulatorii topici, disponibili sub forma de creme sau unguente, care stimuleaza sistemul imunitar si contribuie la reducerea inflamatiei, dar care nu pot fi folositi in cazul dermatitei atopice infectate si, oricum, nu pot fi folositi decat pe termen scurt si la recomandarea medicului, deoarece cresc riscul de cancer de piele si este important ca in acest caz sa se evite expunerea la soare a zonelor tratate. Sunt folositi in special in cazul celor care nu raspund la corticoterapie.
Tratamentul trebuie instituit intotdeauna de catre medic. Acesta tine cont de aspectul clinic al leziunilor, de varsta pacientului, de patologia asociata, de diferitele intolerante si de conditiile de viata. Principalele componente terapeutice raman dermatocorticoizii si inhibitorii de calcineurina. Cremele emoliente si hidratante sunt extrem de importante in special preventiv, in afara perioadelor acute, si pot fi considerate drept principalul aliat impotriva acestei boli. Ele impiedica craparea pielii si o pastreaza moale si flexibila. Extrem de importanta este si folosirea lor la ingrijirea pielii dupa iesirea dintr-o faza acuta.

O noua gama de produse pentru dermatita atopica, Emolium
O gama completa de emoliente special elaborata pentru ingrijirea pielii uscate, iritate si atopice a fost pusa la punct de Nepentes. Ea este disponibila exclusiv in farmacii sub denumirea de Emolium. Aceste produse refac filmul hidrolipidic al pielii, reduc pierderea transepidermica de apa, suplimenteaza deficitul de lipide intercelulare si diminueaza pruritul. Cu o actiune complexa indreptata impotriva cauzelor si efectelor pielii uscate, testata dermatologic, fiind hipoalergenice, cu o formula potrivita pentru ingrijirea pielii copiilor si a nou-nascutilor cu varsta de peste o luna, cu o eficienta dovedita de numeroase teste clinice, ele sunt recomandate de medici dermatologi si pediatri, avand in acelasi timp si avizul Centrului pentru Sanatatea Copilului din Varsovia.
Din aceasta gama face parte o crema-emulsie tip ulei in apa pe baza de trigliceride, de acid caprilic si capric, uree, hialuronat de sodiu, fucogel, ulei de macadamia, unt de shea si ulei de parafina, indicat ingrijirii zilnice a pielii uscate si foarte uscate, iritate, aspre si atopice. Aceasta hidrateaza pielea, reduce pierderea transepidermica de apa, regenereaza bariera hidrolipidica a pielii, o catifeleaza si ii imbunatateste elasticitatea. Crema speciala-emulsie de tip apa in ulei, pe baza de Arlasilk Phospholipidic GLA, uree, hialuronat de sodiu, ulei de macadamia, unt de shea, trigliceride din ulei de porumb si ulei de parafina, este indicata ingrijirii pielii foarte uscate, aspre si crapate, atopice sau cu afectiuni de uscare excesiva de tip ihtioza, psoriazis, eczeme sau lichen plan. In plus, sunt disponibile o lotiune si o lotiune speciala pentru corp, un gel-crema pentru spalare si o emulsie pentru baie.