Ciocolata este extrem de iubita pe toate continentele. Nu doar datorita gustului sau delicios si faptului ca satisface pofta de dulce, ci si pentru calitatile sale. In zilele noastre, fiecare american din SUA consuma cam 32 kilograme de dulciuri pe an, jumatate din aceasta cantitate fiind reprezentata de ciocolata. In 1998, Gallup a facut un sondaj in care 43% dintre americani au spus ca gustul lor preferat este acela al ciocolatei. Ciocolata a fost inventata in America, fiind una dintre cele mai importante comori pe care acest nou continent le-a daruit lumii. Povestea cuceririi Europei este cu adevarat... delicioasa!

Cacaua, ingredientul principal, e originara din regiunea Amazonului, unde se pare ca era cunoscuta deja acum 4.000 de ani. Cand mayasii s-au mutat din regiunea Guatemala in peninsula Yucatan (Mexic), au adus cu ei si arborele de cacao din padurile tropicale, cultivandu-l pe zone mari. Valoarea boabelor de cacao era foarte mare, fiind folosite si pe post de monede in America Centrala, in jurul anului 1000. Cu 10 boabe puteai cumpara un iepure, iar cu 100 de boabe puteai lua un sclav. Din cacao se facea si o bautura amaruie, folosita pentru a trata febra si tusea.
Aztecii au ajuns la putere in Mexic in jurul anului 1200. Erau si ei atat de incantati de aceste boabe, incat au atribuit crearea arborelui de cacao zeului Quetzalcoatl insusi. Acesta ar fi furat un arbore de cacao din paradis si l-ar fi adus oamenilor. Cei care detineau boabe de cacao erau obligati sa plateasca taxe. Aztecii preparau din cacao o bautura rece, groasa, neindulcita - xocoatl. Era atat de pretioasa, incat era bauta din vase din aur care, dupa consum, erau aruncate! Mai tarziu, i-au adaugat, vanilie, flori si miere.
In cea de-a patra sa calatorie in Lumea Noua, in 1502, Cristofor Columb a avut ocazia sa guste xocoatl. Nu i-a placut, dar a adus acasa cateva boabe de cacao, ca pe o curiozitate. Hernan Cortez a ajuns si el in Lumea Noua, in cautare de aur. I-a invins pe azteci si si-a dat seama de valoarea arborelui de cacao, infiintand acolo o plantatie in numele Spaniei. In 1528 a adus boabe de cacao in Spania, pe care le-a ascuns in manastiri. Reteta ciocolatei a tinut-o secreta. Doar cei mai bogati oameni ai timpului isi permiteau sa cumpere aceasta bautura. In 1585 s-a facut primul transport comercial de boabe de cacao din America Centrala in Europa. In 1615, printesa Ana a Austriei s-a maritat cu Ludovic al XIII-lea al Frantei si, cand a venit din Spania, tara ei natala, a adus obiceiul de a bea ciocolata in Franta. Prima casa de ciocolata a fost deschisa in Anglia de catre un francez, in 1657, iar in 1660 Maria Tereza a Austriei (sotia lui Ludovic al XIV-lea) a permis si francezilor din afara curtii regale sa se bucure de savoarea ciocolatei.
Mai tarziu, in secolul XX, ciocolata a fost fabricata din cacao amestecata cu lapte si alte ingrediente, ceea ce i-a largit mult gama de gusturi. Cercetarile din zilele noastre au demonstrat ca, pe langa beneficiile gustative, ciocolata are o serie de efecte bune pentru sanatate. Dintr-un aliment considerat nociv a ajuns un aliment recomandat (in doze mici, desigur). Exista, astazi, o serie de relatari despre cum protejeaza ciocolata sistemul cardiovascular.
Un studiu efectuat in Suedia timp de 9 ani, pe 31.000 de femei, a aratat ca femeile care au consumat 1-2 portii de ciocolata neagra in fiecare saptamana si-au redus riscul de infarct cu 30%. Un alt studiu pe termen lung, facut in Germania, a aratat ca un patratel de ciocolata neagra pe zi scade presiunea sangelui si reduce riscul unui atac de cord si de infarct cu 39%.
Aceasta, pentru ca boabele de cacao sunt bogate in flavonoizi. Flavonoizii apara plantele de toxinele din mediul inconjurator si ajuta la refacerea acestora. Se gasesc in multe alimente: fructe (mai ales coacaze, mere, alune), legume (mai ales ceapa), ceai, vin rosu etc. O ciocolata cu un mare continut de cacao are de 5 ori mai multi flavonoizi decat un mar. Consumand aceste alimente, beneficiem si noi de puterile antioxidante ale acestor substante. Organismul nostru are nevoie de antioxidanti pentru a lupta cu radicalii liberi. Daca nu are suficienti, oxidarea poate cauza multe afectiuni - de exemplu, lipoproteina cunoscuta si sub numele de “colesterol rau”, care se depune pe peretii arterelor.
Dintre flavonoizi, in cacao si ciocolata se gasesc mai ales flavanoli. Pe langa calitatile antioxidante, acestia au si alte efecte asupra sanatatii vasculare: scad presiunea sangelui, imbunatatesc circulatia catre inima si creier si face ca trombocitele sa nu mai poata forma cheaguri. Insa nu toate tipurile de ciocolata contin multi flavanoli. Cacaua naturala are un gust iute, puternic, datorat flavanolilor. Cand e procesata, se trece prin mai multe etape pentru a diminua acest gust. Si, cu cat e procesata mai mult (fermentare, alcalinizare, prajire etc.), cu atat se pierd mai multi flavanoli. Cele mai multe ciocolate comerciale sunt foarte procesate. Desi se credea ca ciocolata neagra (amaruie) contine cei mai multi flavanoli, cercetarile mai recente arata ca acest lucru nu e chiar adevarat - totul depinde de modul in care a fost ea procesata.
Vestea buna e ca producatorii de ciocolata cauta metode de a pastra flavanolii in produsul lor final. Pentru moment, cele mai bune tipuri de cacao sunt ciocolata neagra, amaruie (fata de ciocolata cu lapte, mai ales daca contine mult zahar si alte grasimi) si pudra de cacao care nu a fost procesata dupa metoda olandeza (tratata cu substante alcaline pentru neutralizarea aciditatii ei naturale).
Boabele de cacao contin si teobromina (1,5 pana la 3%), un alcaloid prezent si in cafea si ceai. Theobroma cacao este un excitant al sistemului nervos, insa nu la fel de puternic precum cofeina. Are efecte diuretice, vasodilatatoare, stimuleaza inima si relaxeaza musculatura neteda. Este eliberata doar prin prajire sau fermentare. In cantitati mari (peste 100 g cacao pudra), poate provoca intoxicatii. E folosita si in medicina, ca inlocuitor al codeinei, caci calmeaza tusea.
Atentie: este otravitoare pentru caini - de aceea, nu dati niciodata cainilor (nici pisicilor) ciocolata sau cacao! O jumatate de tableta de ciocolata poate omori un caine.
Ce ne facem insa cu grasimea din ciocolata? Se pare ca lucrurile nu stau asa rau cum se credea odinioara. Grasimea din ciocolata provine din untul de cacao si e alcatuita, in parti egale, din acid oleic (grasime mononesaturata care se gaseste si in uleiul de masline si care e sanatoasa pentru inima), acizi stearici si palmitici (grasimi saturate, care cresc colesterolul rau si riscul imbolnavirii inimii). Insa studiile arata ca acidul stearic are un efect neutru asupra colesterolului - nu il creste si nu il scade. Acidul palmitic afecteaza nivelul colesterolului, insa el reprezinta doar o treime din componenta grasimilor din ciocolata. Totusi, asta nu inseamna ca putem manca oricata ciocolata neagra!
Trebuie sa fim atenti si la specialitatea de ciocolata amaruie pe care o alegem. Ciocolata moale, usor de mestecat, invelita in caramel si bezea, nu este sanatoasa deloc. Trebuie sa fim foarte atenti la ingredientele suplimentare, care pot adauga multe grasimi si calorii. In al doilea rand, inca nu s-a stabilit care e cantitatea de ciocolata necesara pentru efecte benefice asupra sistemului cardiovascular. Totusi, stim ca nimeni nu are de ce sa se simta vinovat daca gusta cate o bucata de ciocolata neagra, din cand in cand. Cuvantul-cheie este moderatia: cate o bucata de 30-40 g, de cateva ori pe saptamana. Desigur, ii putem savura, suplimentar, pe ceilalti furnizori de flavonoide sanatosi si deliciosi amintiti mai sus!

Ciocolata reduce stresul. Cand esti stresat, trist sau depresiv iti vine sa mananci ciocolata instinctiv. Cercetatorii elvetieni au demonstrat ca la persoanele foarte stresate care au consumat 45 g de ciocolata zilnic timp de 2 saptamani, nivelurile de hormoni ai stresului s-au redus semnificativ, iar efectele metabolice ale stresului au fost atenuate partial.
Femeile insarcinate care au consumat ciocolata zilnic au declarat ca au reusit sa reduca stresul. Un studiu finlandez a descoperit ca bebelusii acestor femei erau mai fericiti si zambeau mai mult. In mod aparent surprinzator, ciocolata merge foarte bine si cu exercitiile fizice. In Australia s-a realizat un studiu care arata ca, la persoanele supraponderale care fac sport, consumul de ciocolata contracareaza cresterea presiunii sangelui ca efect al exercitiilor.
In plus, ciocolata neagra ne ajuta sa slabim, dupa cum au aflat cercetatorii de la Universitatea din Copenhaga. Cum? Prin faptul ca da senzatia de satietate, mai mult decat ciocolata cu lapte. Prin urmare, ne face sa dorim mai putin alimente dulci, sarate si grase, ajutandu-ne in orice dieta. Se pare ca ciocolata poate preveni si diabetul. Intr-un studiu realizat in Italia, cei care au mancat un baton de ciocolata neagra zilnic timp de 15 zile si-au redus rezistenta la insulina cu 50%. Flavonoizii cresc productia de oxid nitric, ceea ce ajuta la controlarea sensibilitatii la insulina, spune Claudio Ferri, profesor la Universitatea din L’Aquila (Italia), cel care a condus studiul.
Flavanolii au si un efect de protectie antisolara. Intr-un studiu britanic, pielea subiectilor care au consumat timp de 3 luni ciocolata bogata in flavanoli a avut nevoie de un timp dublu pana la a primi acea nuanta rosiatica ce indica inceputul unei arsuri solare. Subiectii care au consumat ciocolata obisnuita, saraca in flavanoli, nu au dobandit aceeasi protectie.
Iar cireasa de pe tort este urmatoarea: ciocolata mareste performantele creierului! Fluxul sanguin la nivelul unor zone importante ale creierului creste atunci cand bem cacao bogata in flavanoli pentru 2-3 ore. Acest lucru ne imbunatateste gandirea, spun cercetatorii de la Universitatea din Nottingham. Iar cei de la Oxford si din Norvegia au studiat efectele pe termen lung ale ciocolatei asupra creierului observand dieta a peste 2.000 de subiecti de peste 70 de ani. Ei au descoperit ca aceia care consumau ciocolata cu multi flavanoli, vin sau ceai obtineau scoruri mult mai mari la testele cognitive decat ceilalti.
In domeniul culinar, ciocolata are o multime de utilizari. Iata doar o idee de desert, in care combinatia este cu totul neobisnuita.

Tarta cu ciocolata si branza
Ingrediente pentru baza: ½ cana de faina obisnuita, ¼ cana de unt, 2 linguri de zahar tos
Ingrediente pentru umplutura: branza grasa, ½ cana lapte condensat, ½ cana ciocolata neagra rasa, ¼ cana stafide fine, ¼ lingurita nucsoara pudra, un praf de bicarbonat de sodiu.
Preparare:
Baza: Se cerne faina. Se bat untul si zaharul intr-un bol pana cand amestecul devine subtire si afanat. Se incorporeaza apoi faina si laptele, amestecandu-se pana cand se obtine un aluat fin. Se aplatizeaza aluatul si se acopera cu el o forma rotunda cu diametrul de 15 cm. Se inteapa aluatul cu o furculita la intervale regulate. Se coace timp de 15 minute la 180°C in cuptorul preincalzit. Se scoate.
Umplerea: Se repartizeaza umplutura uniform, cu lingura, peste baza scoasa din cuptor. Se coace in cuptorul preincalzit, la 200°C, timp de 30 de minute sau pana cand tarta primeste o culoare aurie-maronie.
Se taie felii. Se serveste fierbinte. (Foto: www.thedogood.net)

Despre calitatile ciocolatei si despre beneficiile acesteia pentru sanatate a vorbit si Cecilia Caragea in emisiunea Impreuna in Europa (TVR 2).