Vinul, licoarea divina

Imprimare

Vinul este o licoare care nu mai are nevoie de nici o prezentare. Cu totii ii cunoastem gustul rafinat, savoarea, aroma si calitatile... Un pahar cu vin ne face sa ne simtim mai bine, sa fim mai optimisti, sa socializam mai usor. Vestea buna este ca, spre diferenta de alte bauturi care contin alcool, vinul este bun si pentru sanatate. Cei din vechime il numeau "remediul tuturor bolilor" si considerau ca ii face pe barbati invincibili, iar femeilor le da frumusete. In istoria omenirii, strugurii si vinul sunt strans legate de agricultura, dar si de cultura, caci au insotit, de-a lungul timpului, aproape toate civilizatiile dezvoltate.

Biblia ne spune ca Noe a fost cel care a inventat vinul, iar romanii il considerau de origine divina, atribuindu-i-l zeului Dyonisus, fiul lui Zeus. Ceea ce stim insa sigur este ca, cu 8.000 de ani in urma, vinul si-a inceput aventura odata cu popoarele orientale care inaintau catre Vest. A ajuns cunoscut in Egipt si Fenicia, de unde s-a raspandit peste tot: Grecia, Creta, mai apoi in sudul Europei si nordul Africii. Mestesugul obtinerii vinului din struguri s-a desavarsit in regiunea mediteraneana. Romanii au fost primii care au folosit butoaiele din lemn, la inceputul erei noastre. Dopurile de pluta au inceput sa fie folosite abia prin anii 1600, iar primele note despre vinuri depozitate in sticle dateaza din anii 1630. In secolele care au urmat, oamenii au invatat sa dozeze componentele vinului si si-au rafinat metodele de producere, iar francezii au reusit sa duca la perfectiune aceasta arta.
Consumat cu moderatie, vinul rosu este benefic pentru sanatatea inimii. Alcoolul si antioxidantii naturali din compozitia sa pot preveni bolile cardiace prin cresterea nivelului de colesterol "bun" si prin protejarea arterelor. Desigur, nici un medic nu va incuraja consumarea alcoolului, insa un pahar cu vin rosu pe zi poate fi considerat o exceptie. Flavonoizii, saponii si resveratrolul pe care le contine sunt bune pentru sanatate. E adevarat ca nu exista o dovada stiintifica clara ca vinul rosu este mai bun pentru sanatate decat vinul alb sau berea, insa mai ales resveratrolul a atras atentia specialistilor in ultimii ani. Acesta ar putea fi ingredientul-cheie in prevenirea deteriorarii vaselor sanguine, in reducerea colesterolului "rau" si in prevenirea formarii cheagurilor de sange.
Resveratrolul este un antioxidant puternic care se gaseste in coaja strugurilor negri. Cel mai mult resveratrol exista in strugurii negri cultivati in regiuni cu climate mai reci. Cele mai multe cercetari asupra resveratrolului s-au facut pe animale, nu pe oameni. S-a vazut ca, la soareci, acesta a prevenit, pe langa afectiunile cardiovasculare, obezitatea si diabetul. Intr-adevar, s-au folosit cantitati foarte mari de resveratrol, ceea ce nu ar fi posibil la oameni. Ceilalti antioxidanti continuti de vinul rosu incetinesc imbatranirea si unele afectiuni care vin cu varsta, precum osteoporoza. De asemenea, previn o serie de afectiuni degenerative, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2.
Tot antioxidantii, prezenti in numar mare in vinul rosu, sunt responsabili pentru prevenirea cancerului si a bolii Alzheimer. Guercetina, unul dintre acestia, poate preveni cancerul la plamani. Cercetarile au aratat ca si resveratrolul poate ucide celulele canceroase. Oamenii de stiinta au descoperit ca resveratrolul, utilizat impreuna cu radioterapia, poate patrunde in celulele canceroase, inducand apoptoza acestora (moartea urmata de descompunere) – in acest fel, ele sunt indepartate de catre leucocite. Cercetatorii cauta de multa vreme o modalitate de a induce apoptoza in celulele canceroase, deoarece este cea mai sigura metoda de a elimina din corp celulele nedorite. In plus, resveratrolul inhiba capacitatea celulelor canceroase de a scapa de particulele iradiate, facand astfel radioterapia mai eficienta. Mai mult, el ataca celulele canceroase si le paralizeaza activitatea.
Vinul rosu mai are o calitate: intareste smaltul dintilor. Acesta devine mai rezistent la Streptococcus mutans, bacteria responsabila de cariile dentare. Polifenolii din vin previn si bolile gingiilor, reducand si inflamatia acestora. Pentru obtinerea vinului alb, coaja strugurilor, cea care contine cei mai multi oxidanti este indepartata inainte de fermentare. De aceea, beneficiile medicale ale acestui vin sunt mai mici decat ale vinului rosu. Totusi, si pulpa boabei de strugure contine nutrienti si antioxidanti. Prin urmare, vinul alb este si el o bautura sanatoasa.
In anul 1999, o universitate din Ankara (Turcia) a comparat efectele antioxidante ale vinului alb, sucului de struguri si vinului rosu. Rezultatul: chiar daca vinul rosu si sucul de struguri contin mai multi antioxidanti, protectia celulelor impotriva oxidarii nu este semnificativ mai mare decat in cazul vinului alb. Alte studii au aratat ca vinul alb poate preveni bolile de plamani si cancerul de san. Un consum moderat de vin alb de-a lungul vietii imbunatateste sanatatea plamanilor, dupa cum au aratat cercetatorii de la Universitatea de Medicina Buffalo in anul 2002. In 2010, studiile Universitatii din Wisconsin au demonstrat ca vinul alb protejeaza celulele impotriva cancerului la san la fel de mult ca vinul rosu.
In schimb, vinul alb, fiind mai acid, este mai daunator pentru dinti si nu are calitatile vinului rosu in privinta sanatatii inimii.
Fata de vinurile rosu si alb, vinul rose contine mai putine calorii, ceea ce il face mai bun pentru anumite diete. 150 ml de vin rose contin doar 82 de calorii, ceea ce il face sa fie una dintre bauturile alcoolice cu cele mai putine calorii.
Vinurile sunt excelenti insotitori ai mancarurilor. Potrivirea unui fel de mancare cu un anumit vin a devenit o adevarata arta, numita pairing. Scopul acestei potriviri este de a tine in echilibru gusturile si de a ajuta digestia. In primul rand, trebuie sa stim cum este mancarea pe care o vom consuma: grasa sau slaba, cu gust usor sau cu gust pronuntat, acida sau neacida?
In general, o mancare mai consistenta, mai grea (de exemplu, carne gatita) se potriveste cu un vin mai corpolent, mai aromat si mai tare. O mancare mai slaba se potriveste cu un vin moderat ca gust, mai usor si mai slab. Un preparat foarte acid, ca de exemplu creveti cu lamaie sau paste cu sos de rosii, cere un vin acid, care sa contracareze aciditatea. Sosurile grase, cremoase, untoase nu vor merge niciodata cu un vin acid, ca de exemplu Sauvignon Blanc. O mancare indiana sau chinezeasca dulce si in acelasi timp foarte condimentata nu se prea potriveste cu vinul, caci ii va anihila aroma. Singurele vinuri care ar putea insoti astfel de mancaruri ar fi cele condimentate si dulci, ca Gewurtztraminer sau Riesling.
Taninii continuti de vin provin din coaja strugurilor si din lemnul butoaielor in care a fost obtinut vinul. Sunt compusi astringenti care ajuta la indepartarea grasimilor de pe limba si de pe palat, atunci cand mancam. Se pare ca, pe langa gust, ei sunt utili si in protejarea inimii, caci inhiba crearea unei peptide care scade flexibilitatea arterelor.

Muschi file de vita cu sos de vin rosu
Vinul nu doar ca insoteste mancarurile, ci este si un ingredient interesant. Va prezentam o reteta de muschi file cu sos din vin rosu. Se pregateste in 10 minute si se gateste in 20 de minute. Deoarece necesita o cantitate mare de vin, e mai bine sa folositi un vin pe care il preferati, al carui gust va place. Mai ales ca sosul de vin consta in vin caruia i se adauga un pic de unt si de suc.
Ingrediente pentru 2-4 portii: 2-4 bucati de muschi file de vita, cu grosimea de 2,5-4 cm, sare, ulei din samburi de struguri sau ulei de rapita, 3-4 linguri de unt nesarat (separate), 2 cani de vin rosu corpolent (de exemplu, Zinfandel), piper negru dupa gust. Daca muschiul este mai gros, il puteti pune la cuptor timp de 10 minute, la 175 de grade Celsius, inainte de preparare.
Mod de preparare: 1. Pregatiti in prealabil muschiul, eliminand zgarciurile, pielita si, daca doriti, osul. 2. Lasati carnea sa stea la temperatura camerei intre 30 si 90 de minute, in functie de grosime. Inainte de gatire, uscati carnea cu niste prosoape de hartie. Ungeti-o apoi cu ulei si sarati-o bine. 3. Incalziti 2 linguri de ulei intr-o tigaie timp de 1 minut, la foc intens. Puneti bucatile de carne in tigaie si dati focul mic pana la mediu. Lasati-o pe foc cel putin 3 minute (maximum 6 minute pentru bucatile groase de 4-5 cm). 4. Intoarceti carnea si gatiti pentru inca 2-5 minute, in functie de grosime si in functie de cat de bine facuta va place carnea. O puteti verifica cu degetul sau cu un termometru special pe care il inserati in partea cea mai groasa a carnii. Luati tigaia de pe foc, acoperiti-o cu folie de aluminiu si lasati-o sa stea pana faceti sosul. 5. Turnati vinul intr-o tigaie si dati focul mare. Fierbeti-l pana cand se reduce cu ¾, cam 10 minute. Adaugati sucul pe care l-a lasat carnea intre timp. Opriti focul si asteptati pana cand vinul se linisteste. Apoi adaugati lingurile de unt, pe rand. Amestecati fiecare lingura de unt in sos pana cand se incorporeaza complet si abia dupa aceea adaugati urmatoarea lingura de unt. Sarati dupa gust. Presarati piper negru proaspat macinat peste carne, apoi serviti sosul impreuna cu friptura.
Va sugeram sa va delectati cu vinurile Corcova. (Foto: www.hereandnow.wbur.org)

Despre vin si despre beneficiile acestuia pentru sanatate a vorbit si Cecilia Caragea, in emisiunea Impreuna in Europa (TVR 2).