Avocado, fructul fertilitatii

Imprimare

Avocado este singurul pom din familia Lauraceae care face fructe comestibile. Dar ce fructe! Avocado este, intr-adevar, un fruct cu totul neobisnuit (nu doar prin numele sau!) si in acelasi timp foarte folositor pentru sanatatea noastra. Se spune despre el ca este cel mai sanatos aliment de pe planeta, deoarece contine 25 de nutrienti esentiali. Numele sau stiintific este Persea americana, dar numele popular provine din cuvantul ahuacatl, care in limba popoarelor Nahuatl din Mexic descrie o parte anatomica masculina, cu care fructul seamana oarecum. Acest lucru n-ar trebui sa ne mire, caci aztecii ii spuneau fructul fertilitatii!

Insa avocado a fost numit si poreclit, de-a lungul timpului, in multe feluri. I s-a spus para aligatorului, untul marinarului, unt vegetal, uneori chiar para de unt. Popoarele hispanice ii spun, astazi, aguacate, cura, cupandra sau palta, francezii, avocatier, iar in portugheza, abacate. In America de Sud i se spune manzana del invierno, adica marul iernii. In engleza, avocado provine din abogado, cuvant care in spaniola inseamna... avocat. O alta legenda spune insa ca numele de avocado i-ar fi fost dat in engleza dintr-o intelegere gresita a sintagmei alligator pear (para aligatorului), spunandu-i-se la inceput avogado pear. Primul care a folosit numele avocado a fost Sir Hans Sloane, in catalogul sau de plante din Jamaica, publicat in anul 1696. El spunea: Avocado sau parul aligator e un copac care creste in gradini si pe campuri in intreaga Jamaica. In 1725, Sloane publica o istorie imbunatatita a Jamaicai, descriind avocado drept ... unul dintre cele mai nutritive si folositoare fructe din aceste tinuturi.
Avocado provine, foarte probabil, din Mexic, insa a fost cultivat din Peru pana la Rio Grande cu mult inaintea descoperirii Americii de catre europeni. Prima mentiune a acestui fruct dateaza din anul 1519, cand Fernandez de Enciso raporta descoperirea sa in Columbia.
Dupa ce europenii si-au dat seama de beneficiile acestui fruct ciudat, avocado s-a raspandit in aproape toate zonele tropicale si subtropicale din lume: in Jamaica ajungea in 1696, in Filipine si in Chile - cam tot pe atunci, in Indiile Olandeze de Est si in Mauritius - la mijlocul secolului al XVIII-lea, in Singapore, Hawaii, Florida, California si India (mai ales in Madras si Bangalore) - in secolul al XIX-lea.
Din anul 1890 au inceput sa fie create noi varietati de avocado, care sa faca mai multe fructe. Primele plantatii au aparut in Israel, in anul 1908. Astazi, cei mai importanti cultivatori si exportatori de avocado sunt Mexic, Republica Dominicana, SUA, Brazilia, Israel si Africa de Sud, dar si Noua Zeelanda isi doreste sa ajunga pe primele locuri. In Europa, exista plantatii in Spania, Franta, Sicilia, Madeira, Insulele Canare si Creta, cei mai mari consumatori sunt Franta si Marea Britanie, iar principalul furnizor pentru acest continent este Israelul.
Exista trei grupe principale de avocado: Persea americana gratissima – asa-numitul avocado din Indiile de Vest, cu fruct mare cu pielita subtire, Persea americana drymifolia – avocado mexican, cu fruct mic si pielita subtire si fina, si Persea nubigena guatemalensis – avocado de Guatemala, cu fruct rotund si mare. Insa fiecare dintre ele are zeci varietati create de cultivatori in diferite tari.
Numele de avocado din Indiile de Vest nu reflecta realitatea, caci acest soi a fost adus in insule de pe continent, foarte probabil de pe coasta mexicana. Persea schiedeana Nees (numita si coyo, coyocte, chalte, chinini, chucte, chupte, cotyo, aguacate de monte, aguacaton, para salbatica sau yas) este o specie care creste liber, salbatic, in padurile de la mare altitudine, din munti, in Mexic si Panama.
Avocado creste doar in zonele calde, insa in aproape orice tip de sol, fiind un pom extraordinar de versatil. Multi pomi nu fac fructe din cauza lipsei polenizarii – de aceea, in culturi se combina mai multe soiuri de avocado care se polenizeaza reciproc. In mod neobisnuit, fructul nu se coace in pom, se pare ca din cauza unui inhibitor localizat in codita. Fructele se tin intr-un mediu special dupa recoltare, pentru a se coace in mod potrivit. Cele mai bune sunt acelea care au o pielita subtire, fina, de culoare verde si o pulpa fara fibre, cu miros placut si nu foarte uleioasa si cu un sambure mic si ferm. Rezista bine la transport, fiind depozitate la racoare.
Multa vreme, in afara Americii Latine, avocado a fost considerat un fruct de lux, exotic si pretios. Insa un lucru este sigur: toata lumea i-a apreciat gustul si calitatile si l-a dorit! Felul in care este consumat difera de la o regiune la alta, dupa preferintele culinare ale locului. Indienii din America tropicala il taie in jumatate, ii adauga sare si il mananca cu tortillas, alaturi de o cana de cafea. In America de Nord, avocado este servit mai ales sub forma de salata, taiat in jumatate si garnisit cu condimente, suc de lime si de lamaie, otet, maioneza sau alte dressing-uri. Adeseori, cele doua jumatati sunt umplute cu crevete, crabi sau alte fructe de mare. Pulpa de avocado poate fi taiata in felii sau in cubulete si combinata cu rosii, castraveti sau alte legume, fiind servita in salate. Uneori, pulpa condimentata este unsa pe paine, ca umplutura pentru sandvis. Avocado poate fi pasat impreuna cu crema de branza si cu suc de ananas, rezultand un sos cremos pentru salatele de fructe.
Guacamole mexican, un amestec de piure din pulpa de avocado cu suc de lime sau de lamaie, suc sau praf de ceapa, usturoi maruntit, pudra de chili sau sos Tabasco, sare si piper, a devenit un foarte popular sos pentru chipsuri de cartofi, crackers sau alte gustari. Numele guacamole provine din termenul ahuacamolli, adica ahuaca – avocado si molli – sos.
Brazilienii considera insa ca avocado e mai degraba fruct decat leguma, adaugandu-l, pasat, in serbeturi, inghetata sau milk-shake. Pulpa de avocado este pusa chiar si in inghetata calda, insa numai dupa ce aceasta se raceste complet. Cand pulpa este pasata manual, se foloseste doar furculita din argint, pentru a se evita decolorarea ei. Intr-o interesanta reteta de inghetata de avocado din Noua Zeelanda se amesteca avocado, suc de lamaie si de portocala, coaja de portocala rasa, lapte, smantana, zahar si sare, se pune amestecul la inghetat, apoi se bate pana devine cremos si se ingheata din nou. Pentru a evita "maronirea" acestor preparate, cauzata de enizme, se recomanda ca, inainte de a fi inghetate, sa se puna in ele acid ascorbic sau bisulfit de sodiu.
Unii asiatici din Hawaii prefera sa indulceasca avocado cu zahar sau sa-l combine cu fructe dulci, precum ananasul, portocale, grapefruit, curmale sau banane. In Java, pulpa de avocado este pasata cu cafea neagra tare, indulcita si consumata pe post de desert. S-au inventat chiar si muraturile de avocado (felii), ambalate in borcane de sticla! In 1951, in California a inceput sa se vanda guacamole inghetat, iar in 1955 a fost lansata frisca de avocado.
Din cauza taninilor din compozitie, pulpa devine amara daca este gatita sau incalzita. De aceea, cuburile din pulpa se pot pune in gelatina cu aroma de lamaie doar dupa racire, iar bucatile de avocado pot fi adaugate in mancaruri calde, cum ar fi supe, tocane, chili sau omlete, doar cu putin timp inainte de servire. In localurile din Guatemala, atunci cand este servit un fel fierbinte, ospatarul pune un avocado copt pe masa, insa il curata si pune pulpa in mancare doar in momentul servirii. Cine doreste un mic-dejun gourmet, poate incalzi jumatati de avocado intr-un cuptor, la temperatura mica, turnand apoi peste ele oua prajite si pestisori ansoa.
Uleiul de avocado este foarte bogat in vitaminele A, B, G si E. Este digerat de organismul nostru in proportie de 93,8%, insa este prea scump pentru a fi folosit in salatele de zi cu zi. Are un mare continut de lipide: intre 5 si 25%, in functie de soi. Contine trigliceride si acizi grasi nesaturati: palmitic, stearic, oleic si linoleic. De asemenea, contine mai multi aminoacizi: arginina, acid aspartic, acid glutamic, alanina etc. Uleiul de avocado se pastreaza foarte bine – tinut la 4,4 grade Celsius intr-un laborator, dupa 12 ani a prezentat doar foarte slabe semne de rancezire. Cei mai interesati de acest ulei special par a fi italienii si francezii. El este folosit nu doar in bucatarie, ci si ca fixativ pentru par, crema pentru fata, lotiune pentru maini si sapun fin. Se spune ca ne protejeaza de radiatiile solare nocive, este non-alergenic si inmoaie si catifeleaza pielea la fel ca lanolina. In Brazilia, 30% din recolta de avocado e procesata pentru ulei, din care doua treimi sunt folosite in sapunuri si o treime in industria cosmetica. Pulpa ramasa dupa extragerea uleiului e utilizata ca hrana in zootehnie.
Una dintre utilizarile uleiului de avocado in cosmetica este in cremele pentru ten. Crema bio nutritiva cu ulei de avocado (Persea gratissima) si ulei de masline de la Apimond, de pilda, regenereaza, hidrateaza tenul si ajuta la mentinerea tonusului general al pielii. Aceasta crema de zi sau de noapte, care mai contine apa din flori de portocal si din trandafiri si ulei de argan, nu este grasa si hraneste pielea complet, protejand-o de agentii externi si prevenind imbatranirea ei. Se absoarbe usor si se aplica zilnic, dupa demachiere, pe fata si pe gat.
Avocado aduce mari beneficii pentru sanatatea noastra. Gustul lui si textura matasoasa il fac greu de refuzat, ca fruct, astfel ca nu e nevoie de argumente suplimentare ca sa ne faca sa il consumam. Insa atunci cand aflam ca oamenii care mananca avocado sunt mai sanatosi decat ceilalti, avem o motivatie in plus. Iar studiile care se fac astazi sunt concludente. In unele experimente care au exclus grasimile animale, subiectilor li s-au dat, zilnic, de la o jumatate de avocado pana la un fruct si jumatate. Dupa doar o saptamana, colesterolul si fosfolipidele din sange au inceput sa scada, iar greutatea corporala nu a crescut deloc.
Fructul de avocado contine 25 de nutrienti esentiali, inclusiv vitaminele A, B, C, E si K, cupru, fier, fosfor, magneziu si potasiu. In plus, contine fibre, proteine si alte substante benefice, precum beta-sitosterol, glutation si luteina, care ne protejeaza de multe boli. Iata principalele beneficii pe care le aduce avocado. In primul rand, ne mentine inima sanatoasa, prin vitamina B6 si acidul folic, dar si prin vitamina E, glutation si grasimile monosaturate. Reduce riscul de accidente vasculare, prin nivelul ridicat de folati. Scade nivelul de colesterol rau, datorita compusului bete-sitosterol, si creste colesterolul bun. Regularizeaza presiunea sangelui, datorita potasiului. Are proprietati antiinflamatorii, datorita polifenolilor si flavonoizilor.
Mentine sanatatea ochiilor, gratie luteinei carotenoide, care ne protejeaza de cataracta si de degenerescenta maculara. Regleaza nivelul de zahar din sange, datorita grasimilor monosaturate (bune), care pot reduce rezistenta la insulina, dar si datorita fibrelor solubile. Avocado previne si anomaliile fetale, mai ales spina bifida si defectele tubului neural, multumita continutului bogat in folat – o vitamina B, cunoscuta sub numele de acid folic. O cana de avocado asigura 23% din necesarul zilnic de acid folic. Ne protejeaza de cancer, mai ales de cancerul de prostata si, prin acidul oleic, de cancerul la san. Lupta cu radicalii liberi, prin glutation, un antioxidant puternic.
Avocado are si proprietati antiimbatranire, fiind bogat in antioxidanti. Glutationul intareste sistemul imunitar, incetineste procesul de imbatranire si mentine sanatatea sistemului nervos. Creste absorbtia nutrientilor in organism – se pare ca aceia care mananca salate de avocado absorb de cinci ori mai multe carotenoide (betacaroten, licopen etc.) decat cei care nu consuma acest fruc deloc. Avocado rezolva halena urat mirositoare. De asemenea, curata intestinele - cauza reala a halenei. Uleiul de avocado este adaugat in multe cosmetice datorita capacitatii sale de a hrani pielea si de a o face sa straluceasca. In plus, el trateaza psoriazisul si iritatiile pielii.
Avocado ne ajuta si in luarea in greutate, caci 100 de grame de avocado contin nu mai putin de 200 de calorii, fata de doar 60-80 de calorii la 100 de grame in cazul celorlalte fructe. Prin urmare, avocado este cea mai buna dieta pentru cei care doresc sa ia in greutate, mai ales ca, spre diferenta de alte alimente cu multe calorii care contin grasimi saturate si zahar, avocado furnizeaza calorii "sanatoase".
Si coaja fructului de avocado are proprietati medicinale, fiind antibiotica. E utilizata ca vermifug si ca leac pentru dizenterie. Frunzele sunt mestecate, ca remediu pentru periodontita. Pe rani pot fi aplicate cataplasme din frunze, iar frunzele incalzite se pun pe frunte pentru a calma nevralgiile. Sucul de frunze are o activitate antibiotica. Extractul apos din frunze are si un efect hipertensiv prelungit. Decoctul din frunze de avocado este leac pentru diaree, dureri de gat si hemoragii, stimuland si regland si menstruatia. Este baut, de asemenea, ca stimulent digestiv. In Cuba, decoctul din lastari noi este baut ca remediu impotriva tusei.
Samburii de avocado contin tanini, amidon, iar uleiul obtinut din acestia contine aminoacizi (acid capric, palmitic, stearic, oleic etc.). Samburii si radacinile de avocado contin un antibiotic care previne stricarea mancarii cauzata de bacterii. Samburii se taie in bucati, se prajesc, se pulverizeaza si se iau in caz de diaree sau dizenterie. Se crede ca praful din samburi de avocado elimina matreata. Puse in cavitatea bucala, o bucata de sambure sau un pic de decoct de sambure poate calma durerile de dinti. Din pulberea de sambure se obtine o alifie cu care se unge fata in scopul inviorarii si colorarii obrajilor. Uleiul extras din seminte de avocado poate fi aplicat pe unele eruptii ale pielii.
Si albinele iubesc florile de avocado, reusind sa stranga o cantitate medie de polen din acestea. Nectarul este mai abundent atunci cand vremea e favorabila. Mierea obtinuta doar din flori de avocado este inchisa la culoare si densa, aducand la gust cu siropul de trestie-de-zahar sau cu mierea de hrisca. Atentie insa: coaja de avocado necopt si frunzele de avocado pot fi uneori toxice, in functie de varietate!
Avocado nu este bun doar in alimentatie, sanatate sau cosmetica, ci are si alte utilizari. Samburii contin un fluid laptos, cu miros si gust de migdale. Continand tanini, el devine rosu in contact cu aerul. In vremea conchistadorilor spanioli, a fost folosit pe post de cerneala rosie-maronie sau neagra pentru scrierea multor documente ale epocii, care acum sunt pastrate in arhivele de la Popayan. Aceasta cerneala era folosita si pentru marcarea textilelor din bumbac si in. In Guatemala, scoarta de avocado este fiarta impreuna cu colorantii pentru a fixa culoarea. Lemnul de avocado a fost utilizat in constructii, la confectionarea cofrajelor si pentru obiecte strunjite, dar este, de asemenea, usor de sculptat si poate fi lustruit. (Foto: freeimages.com)

http://www.europosud.ua/
http://www.europosud.ua/