Fructele de padure, un manunchi de beneficii

Imprimare

Fructele de padure sunt cu adevarat delicioase! Ele sunt consumate, in general, ca ingrediente in prajituri si inghetate, sub forma de sucuri sau de gemuri. Nu foarte multa lume obisnuieste sa le consume in stare cruda. De ce ? Pentru ca nu intotdeauna le gasim proaspete; in plus, sunt destul de scumpe. Beneficiile fructelor de padure asupra organismului sunt insa de-a dreptul uimitoare, iar recomandarea este sa le consumam intr-o cantitate cat mai mare si intr-o forma cat mai naturala. Ele reprezinta o adevarata mana cereasca pentru industria alimentara, farmaceutica si cosmetica si nu sunt folosite de ieri, de azi, ci inca de acum 4.500 de ani. Asirienii si babilonienii notau pe tablite de lut inscriptii despre principalele fructe de padure si plante medicinale. Marele Herodot, considerat parintele medicinei, a studiat mult importanta fructelor de padure in tratarea anumitor afectiuni.

Beneficiile fructelor de padure asupra organismului uman rezulta din substantele pe care acestea le contin. Fitochimicalele, cele care dau fructelor si culoarea lor intensa, ajuta la incetinirea procesului de imbatranire, precum si la prevenirea bolilor de inima si a cancerului. Mai mult, fructele de padure sprijina detoxifierea organismului, ajutand sistemul limfatic, rinichii si intestinele sa elimine marea majoritate a toxinelor din organism. De asemenea, sunt bogate in antioxidanti, ajutand organismul sa lupte impotriva radicalilor liberi, care ataca celulele creierului si pot modifica ADN-ul. Fibrele continute elibereaza substante in procesul digestiv, reducand colesterolul rau si nivelul glucozei din sange. De aceea, fructele de padure sunt extrem de importante in prevenirea bolilor cardiovasculare si a diabetului. In plus, fibrele dau o senzatie de satietate mai indelungata, contribuind din plin la scaderea in greutate. Vitamina C din fructele de padure intareste dintii, mentine sanatoase capilarele, oasele, tesuturile, intarind totodata sistemul imunitar. Vitamina C are, de asemenea, proprietati antiinflamatorii, fiind un puternic antioxidant care inhiba formarea si dezvoltarea celulelor cancerigene.
Acidul elagic este o alta arma impotriva celulelor cancerigene. Are proprietati antivirale si antibacteriene, iar cercetatorii sunt de parere ca el joaca si un rol extrem de important in lupta de combatere a cancerului si a tumorilor deja existente. Acidul salicilic este un hormon foarte important pentru organismul uman. E prezent in aspirina, avand proprietati analgezice cunoscute de om de peste 2.500 de ani. Acest compus are rolul de a lupta impotriva aterosclerozei. Catehinele sunt flavonoide care dau culoarea fructelor de padure - variaza de la galben la rosu si albastru. De asemenea, catehinele atrag polenizatorii, protejand astfel plantele de bacterii si fungi. Un alt plus oferit de catehine este de a trata infectiile si alergiile. Antocianinele, pigmenti naturali care ofera culoarea rosie filtrand razele soarelui, au capacitati antioxidante. In urma unor serii de studii s-a dovedit ca ele reduc riscul de producere si dezvoltare a unor tipuri de cancer si, pe de alta parte, imbunatatesc functionarea aparatului urinar si functiile cognitive. Acidul galic e cunoscut ca substanta cu proprietati antibacteriere si antivirale, precum si ca e toxic pentru celulele cancerigene, neatacand insa celulele sanatoase. In industria farmaceutica, acidul galic este folosit pentru tratarea hemoragiilor interne, a psoriazisului si a diabetului. Fructele de padure contin si quercetina, un flavonoid care lupta si el impotriva cancerului. Consumand fructe de padure proaspete, rezolvam problemele ca astmul, eczemele, inflamatiile sau sindromul metabolic.
Fructele de padure, in special coacazele, pot preveni sau intarzia problemele oculare ce intervin odata cu varsta: cataracta, miopia, hipermetropia, infectiile la nivelul retinei si senzatia de ochi uscati. Fructele de padure sunt, de asemenea, o sursa excelenta de seleniu, zinc, sodiu, potasiu, cupru, magneziu, fosfor si mangan. Toate aceste elemente au un rol important in prevenirea si vindecarea tulburarilor neurologice, luptand impotriva degenerarii si disparitiei neuronilor si pastrand sanatatea sistemului nervos central.
Continutul ridicat de fibre, antioxidantii si capacitatea de a dizolva colesterolul fac din fructele de padure un adjuvant pretios in cazul bolilor inimii, un alt efect important fiind intarirea muschilor cardiaci. In timp ce fibrele din fructele de padure tin la distanta constipatia, vitaminele, sodiul, cuprul, fructoza si acizii imbunatatesc semnificativ procesul digestiv. Fructele de padure au si capacitatea de a te face sa fii mai activ, sa te simti in forma, ajutandu-ti astfel organismul sa lupte cu depresia.
In ultima perioada, afinele sunt cele mai cautate fructe de padure la nivel mondial, detronand zmeura. Ele au acum cele mai bune vanzari de-a lungul intregului an. Culturile profitabile tin cont de cererea de pe piata si de preferintele mereu in schimbare ale consumatorilor. Iar in domeniul fructelor de pădure schimbarile sunt rapide. Afinele deja scot din afacere alte fructe de padure, fie luandu-le din aria de cultivare, fie devenind obiectul unor programe de cultivare pe toata durata anului.

Cele mai cunoscute fructe de padure
Murele au multiple efecte benefice asupra sanatatii organismului, care merg de la intarzierea imbatranirii pana la prevenirea aparitiei cancerului. Sunt extrem de bogate in antioxidanti si contin acid elagic, agent anticancer. Sunt bune si in prevenirea stresului oxidativ generat de radicalii liberi, responsabil pentru producerea bolilor cronice. Continutul ridicat de taninuri al murelor intareste tesuturile, ajuta la tratarea inflamatiilor intestinale. Reprezinta, de asemenea, o sursa naturala de acid salicilic, substanţa activa pe care o gasim in aspirina. Fructele trebuie insa asociate cu o dieta echilibrata si cu un stil de viata activ. Murele sunt depurative, racoritoare, usor astringente, laxative in stare proaspata si antidiareice in stare uscata. In medicina populara, erau frecvent folosite pentru a trata raguseala si durerile de gat. Contra constipatiei, se iau cu 15 minute inainte de fiecare masa 3-4 pumni de mure proaspete, apoi 1-2 lingurite de miere. Doza zilnica necesara de vitamina C este asigurata de 10 linguri de mure. Aceasta este si o sursa de vitamina E, necesara pentru o inima sanatoasa, si contine acid folic, esential pentru femeile gravide sau pentru cele care urmeaza sa aiba un copil.
Dulceata de mure Topoloveana (fara zahar adaugat si fara conservanti) ajuta la absorbtia fierului, reduce riscul anemiei, intareste sistemul imunitar si dreneaza bila. Contine 55% mure si 45% suc concentrat natural de mere, pentru indulcire.
Frunzele de mur sunt si ele dezinfectante, cicatrizante, reglatoare hormonale si antihemoragice redutabile. Infectiile urinare se trateaza cu o lingura de frunze de mur, una de frunze de afin si o lingurita de fructe de afin care se pun la inmuiat de seara pana dimineata in jumatate de litru de apa. Dimineata se strecoara, iar plantele care ramin se oparesc cu jumatate de litru de apa fierbinte. Se combina cele doua licori, obtinindu-se aproximativ un litru de ceai, din care se bea cate o jumatate de cana din ora in ora. Pentru diaree: se ia din doua in doua ore o jumatate de lingurita de frunze uscate si un varf de cutit de mure uscate.
Macesele se numara printre cele mai bogate surse naturale de vitamina C, continand si flavonoide, substantele care potenteaza efectul vitaminei C. Vitaminele A, D şi E, calciul, fierul, antioxidantii si acizii grasi continuti de macese imbunatatesc sistemul imunitar. Potrivit unui studiu realizat de cercetatorii Universitatii din Copenhaga, pudra de macese este de trei ori mai eficienta decat paracetamolul in reducerea durerii cauzate de osteoartrita si nu produce niciunul din efectele secundare neplacute, asociate cu analgezicele obisnuite. Efecte antiinflamatorii au si 50-100 de grame de fructe consumate sub forma de piure sau ceaiurile de macese.
Specialistii recomanda macesele ca revigorante, caci alunga oboseala intensa. Totodata, in compozitia acestor fructe exista si alte substante active importante: vitaminele A, D, E, B1 (vitamina bunei dispozitii), B2 (sustine organismul in actiunile solicitante), K (implicata in procesele de coagulare a sangelui), minerale si acizi grasi, care ajuta la regenerarea pielii.
Studii recente in randul bolnavilor de artrita au dovedit efectul antiinflamator al pulberii de macese. Bolnavilor care li s-a administrat cate o lingurita de pulbere de macese pe zi li s-a imbunatatit simtitor starea de sanatate prin diminuarea durerilor si prin ameliorarea mobilitatii articulatiilor cu 25%, in comparatie cu suferinzii de artrita care au urmat un tratament clasic. Un tratament similar s-a dovedit benefic si in cazul osteoartritei.
Cu toate ca infuzia de macese este energizanta, atunci cand e administrata cu moderatie are efect calmant, reducand stresul. Sub forma de infuzie, macesele atenueaza senzatia de greata, durerile de cap, infectiile urinare si starile febrile. In acest caz, infuzia se prepara dintr-o lingurita de fructe la o cana cu apa clocotita. Fructele se infuzează timp de 10-15 minute, apoi ceaiul se strecoară si se bea.
Substantele antiinflamatoare si antioxidantii continuti de macese joaca un rol protector pentru inima si pentru aparatul cardiovascular. Infuzia de macese ajuta la scaderea tensiunii, reduce efectul colesterolului "rau" si diminueaza inflamatia vaselor de sange. Preparate tot sub forma de infuzie, macesele ajuta in problemele legate de stomac: spasme, iritatii, diaree, constipatie si in diferite boli intestinale.
Coacazele negre contin foarte multe minerale si vitamine, iar vitamina C este in cea mai stabila forma comparativ cu toate celelalte fructele, rezistand la caldura si oxidare. In plus, samburii de coacaze contin un ulei care produce eicosanoide, substante esentiale in functionarea sistemului imunitar. Coacazele negre, mai ales sub forma de pulbere, revitalizeaza rapid organismul, ajuta la reechilibrarea metabolismului, normalizeaza activitatea nervoasa, maresc acuitatea vizuala, elimina anemia si favorizeaza procesele de crestere si refacere. Bacteriile de tipul B-coli pot fi deosebit de periculoase atunci cand incep sa se dezvolte de-a lungul mucoasei interioare a tractului urinar, cauzand infectii si senzatii de arsura. Coacazele contin substante ce inhiba cresterea acestor bacterii.
Coacazele rosii sau ruzincile pot fi numite fructele energiei, deoarece sunt o arma secreta contra lenei si lipsei de vlaga. Stimuleaza digestia si sunt drenoare extrem de eficiente, fiind recomandate obezilor. Cura cu ruzinci e buna si pentru persoanele lipsite de pofta de mancare, cu digestie lenta, astenice – se iau 50-100 g de fructe crude inainte de masa si aceeasi cantitate la sfarsitul mesei. Pentru persoanele cu apetit excesiv, cu tendinta spre obezitate sau supragreutate, eventual cu gastrita, se recomanda consumul unor cantitati mai mari, de 300-500 g, inainte de fiecare masa, deoarece in cantitati mari coacazele rosii au efectul paradoxal de a inhiba secretia gastrica si de a taia foamea. Sucul din fructe crude este un bun tonic digestiv si decongestiv hepatic. Este eficient si in dischinezia biliara si in migrenele asociate acesteia. Ruzincile sunt recomandate si in indigestii, tranzit intestinal lenes, convalescenta, gastrita, hepatita cronica, congestie hepatica, ciroza hepatica, dischinezie biliara.
Din coarne se prepara, in mod traditional, gemuri, marmelada, sosuri, dulceata, compot si sirop. Se pot consuma si uscate, ca atare, sau adaugate in preparate dulci sau sarate. Fructele intregi, sosul sau pasta de coarne sunt foarte potrivite pentru a insoti carnea fripta sau gatita la cuptor ori legumele grilate, atunci cand este nevoie de o nuanta acrisoara consistenta. In Albania, Grecia, Armenia si Azerbaidjan, coarnele sunt amestecate cu alcool pentru obtinerea unor bauturi alcoolice populare. Acest tip de lichior este cunoscut si la noi drept cornata. Ingredientele principale sunt fructele de corn, miere si alcool. Coarnele se pun intr-o damigeana, se adauga mierea si se lasa sa fermenteze la soare cateva zile. Apoi se toarna deasupra alcool (vodca, tuica sau palinca). Dupa un timp, se filtreaza si se pastreaza in sticle. In Asia, coarnele sunt sarate si mancate ca snack intre mese. Pot fi uscate in cuptor sau la soare, la fel ca prunele. De-a lungul istoriei, popoarele din Estul Europei au consumat coarnele in moduri felurite, inclusiv ca medicament, datorita cantitatii mari de vitamina C, calciu si potasiu, recomandate in cazul racelii si gripei. Similar, medicina antica chineza recomanda consumul fructelor de corn (shan zhu yu) pentru tonifierea rinichilor si rezolvarea problemelor de ejaculare. Datorita continutului de taninuri, coarnele proaspete sau extracte din acestea se folosesc in tratarea enteritei si enterocolitei. Traditional, erau utilizate in oprirea sangerarilor nazale, datorita proprietatilor hemostatice.
Catina contine de peste 10 ori mai multa vitamina C decat citricele. Aceasta este esentiala in biosinteza colagenului, substanta care ajuta la pastrarea aspectului neted si tanar al pielii. Acest fruct contine si uleiuri polinesaturate cu extraordinare efecte cicatrizante – de aceea, este recomandat in tratarea bolilor digestive. De asemenea, catina creste imunitatea generala a organismului. Catina alba este indicata in ulcer gastric si duodenal, anemii, stres, alergii, diaree, hipertensiune arteriala, gingivite, depresii, boala Parkinson, tumori si chiar leucemie. Fructele de catina contin, practic, toate vitaminele necesare organismului uman: vitamine liposolubile instabile in mediu acid (A, E, D, F, D) si vitamine hidrosolubile instabile in mediu alcalin (C, K, P, intregul complex de B). Produsele din catina sunt utilizate in alimentatia cosmonautilor datorita efectului lor energizant si echilibrant, dar si pentru ca maresc rezistenta organismului la actiunea radiatiilor cosmice. Noi suntem protejati de actiunea acestor radiatii de atmosfera Pamantului, dar cei care se trateaza de cancer nu sunt protejati. Tratamentul clasic al unui cancerului cuprinde multe sedinte de raze, in timpul carora corpul este iradiat. In astfel de situatii, consumul de catina ar putea aduce reale beneficii celulelor sanatoase protejandu-le de efectul distructiv al radiatiilor.
Boabele de catina sunt, de asemenea, un excelent aliment pe timpul postului. In manastiri, calugarii si calugaritele consuma aceste fructe pe perioada intregului post, dobandind o exceptionala rezistenta fizica, dar si liniste sufleteasca. Explicatia acestui efect este ca, pe langa vitamine, boabele de catina contin serotonina, un foarte bun stimulent neuro-transmitator, care fixeaza memoria si combate stresul.
Fructele de catina stimuleaza apetitul sexual si combat infertilitatea (atat la femei, cat si la barbati). Pentru un somn linistit, e bine sa mancam fructe de catina in prima parte a zilei, consumul lor seara avand un efect mai puternic decat al cafelei. Uleiul de catina (cel mai valoros produs obtinut din catina, din punct de vedere medical) este utilizat in tratamentul unor afectiuni ca ulcerul gastric si duodenal, alergiile, diareea, urticaria, reumatismul, afectiunile neuro-endocrinologice, circulatorii si hepatice. Se mai foloseste in tratarea alcoolismului, anemiei, asteniei si stresului, precum si in geriatrie. Cu catina se mai trateaza afectiunile oftalmologice, coronariene, hipertensiunea arteriala si gingivitele. Prin prelucrari in laboratoarele farmaceutice, din catina se obtin tratamente extraordinare pentru tratarea depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor si leucemiei. Catina inhiba pofta de mancare - de aceea, este folosita in tratarea obezitatii. Mugurii de catina au efect afrodiziac.
Catina se poate consuma sub forma de fructe uscate, ulei, ceai, sirop, gem, suc, nectar, jeleu si dulceata. Fructele se pastreaza cel mai bine in miere de albine, dar si pe crengute atarnate in camara sau sub streasina casei.  Se consuma atat cat suporta fiecare. Secretul consta in sfaramarea intre dinti si mestecarea semintei din fruct, aceasta fiind, de fapt, adevaratul depozit de vitamine. Dulceata de catina Topoloveana fara conservanti si indulcitori este o dulceata in care fructele de catina sunt pastrate integral. Atunci cand o consumam, trebuie sa strivim cu dintii samburii de catina, pentru ca acestia contin 18-20% ulei.
Afinele, consumate crude, sunt eficiente ca remediu in caz de fermentatii gastrice, eliminarea ascarizilor, in enterocolite, obezitate. Decoctul de fructe este un vechi remediu popular in cazul eczemelor supurinde si pentru vindecarea rapida a arsurilor si leziunilor. Fructul proaspat de afin, dar mai ales cel uscat, ajuta la regenerarea vaselor de sange, la normalizarea glicemiei si la regenerarea purpurei retinei, creste sensibilitatea fotoreceptorilor de la nivelul ochiului, neutralizeaza infectiile din intestin, dilata usor vasele coronare, protejeaza organismul contra radioactivitatii. Afinele mai sunt bune si in arterite ale membrelor inferioare, sechele dupa infarct, coronarite, tulburari specifice varstei a treia, candidoza bucala si digestiva, sechelele abuzului de antibiotice, faringite, stomatite, afte. Pentru micoze, eczeme sau rani sangerande, se fierbe o lingurita de fructe uscate intr-un pahar de apa, se filtreaza, iar cu solutia obtinuta se tamponeaza zona afectata. Frunzele, proaspete sau uscate, sunt bune in caz de diabet, obezitate, slabirea vezicii urinare. Frunzele se folosesc sub forma de infuzie dintr-o lingura de planta la o cana de apa clocotita. Ceaiul de frunze de afin este recomandat celor cu diabet, avind proprietatea de a scadea zaharul din sange, actiune datorata mirtilinei, substanta denumita si insulina vegetala.
Dulceata de afine ecologice Topoloveana ofera o buna protectie pentru inima persoanelor care sufera de sindrom metabolic, datorita substantelor din compozitia acestor fructe, care impiedica depunerea colesterolului pe vasele de sange si formarea cheagurilor de sange pe artere.
Fragii contin calciu, fier, celuloza, fosfor, magneziu, potasiu, siliciu, iod, vitaminele B, C, E, K si levuloza, indicata diabeticilor. Sucul e indicat in astenie, reumatism, hipertensiune si ateroscleroza. Atentie insa la alergia la fragi: fructele trebuie testate la primul consum, mai ales in cazul copiilor. Virtutile de medicament ale fragilor sunt cunoscute inca din Antichitate, cand erau recomandate de medicii romani ca reintineritoare si purificatoare. Si de la fragi se utilizeaza, deopotriva, fructele si frunzele. Uscate si amestecate, constituie un excelent ceai alimentar. Cura de fragi proaspeti face minuni in cazuri de anemii, afectiuni renale si circulatorii, febra, guta, dereglari menstruale, constipatie. Extern, fragii lasati la macerat 2-3 luni in apa simpla, in recipient inchis, dau un preparat foarte eficient in caz de degeraturi sau ca frectii pentru prevenirea acestora. Frunzele de la fragi sunt utile in amestecurile de ceaiuri pentru tratarea litiazelor si hemoroizilor. Pentru cura cu fragi, se consuma 150-300 g de fructe pe stomacul gol, la 4 ore distanta dupa mese. Cea mai mare cantitate este bine sa fie luata dimineata, ca mic dejun, cand efectul de dezintoxicare este cel mai puternic. Cura cu fragi dureaza 7-10 zile. Sucul de fragi se prepara prin zdrobirea fructelor cu o furculita. Se ia pe stomacul gol, cite un pahar. Ceaiul se obtine prin oparirea, vreme de 20 de minute, a unei lingurite de fructe si frunze cu o cana de apa clocotita, urmata de filtrare. Se beau 2-3 cani pe zi. La ce sunt buni fragii? Pentru reducerea tensiunii arteriale, tonifierea sistemului nervos, combaterea asteniei, in boli de ficat (are functie de drenare), diabet, arteroscleroza, colesterol crescut, reumatism, boli de piele, tulburari de tranzit intestinal, oxiuri.
Zmeura este, probabil, cel mai popular fruct de padure. Calitati terapeutice au mai ales frunzele zmeurului din care se poate pregati o infuzie utila in diaree, dureri si tulburari menstruale, hemoragii, eruptii, febra. Fructele zmeurului sunt o adevarata colectie de minerale: calciu, magneziu, zinc, mangan, potasiu, fosfor si vitaminele A, B1, B2, D si P, in timp ce frunzele sale sunt bogate in vitamina C. Zmeura reprezinta un remediu exceptional pentru tubul digestiv, pentru pancreas si sistemul respirator, in timp ce frunzele sale sunt un antihemoragic si un reglator hormonal redutabil (mai ales la femei). Cura cu zmeura consta in consumul inainte de fiecare masa a 200-300 g fructe pe stomacul gol, vreme de 12 zile la rand. Spre deosebire de cura cu fragi, este indicata si persoanelor cu sensibilitate alergica si digestiva. Asocierea cu zahar anuleaza efectul binefacator al zmeurii in diabet si ulcer. Ceaiul de zmeura se prepara din varfurile tufelor, fructe cu cateva frunzulite. 1-2 lingurite de planta maruntita se pun intr-o cana de apa clocotita si se fierb 1 minut la foc mic. Se beau 2-4 cani pe zi. Iata cateva recomandari terapeutice ale zmeurei: arsuri gastrice, ulcer gastroduodenal, diabet, afectiuni pulmonare, sensibilitate la raceli, raguseala, obezitate, cistita, pielonefrita, prostatita. Cura cu zmeura este un excelent mijloc de intretinere si de tratament in boli cardiace, tulburari de tranzit intestinal, afectiuni oculare, astenie, boli de piele.
Albinele iubesc florile de zmeura, astfel ca le viziteaza pentru polen. Mierea bio de zmeura de la Apimond are o aroma discreta de zmeura, cu parfum proaspat si gust placut. E un produs apicol romanesc, o miere speciala, recoltata prin metode traditionale din zonele de ses, deal si munte. Mierea de zmeura indulceste ceaiurile folosite ca remediu in stari gripale, tuse si raceala, dar regleaza si activitatea ovarelor si previne aparitia osteoporozei.
Merisoarele sau "afinele rosii" sunt usor de preparat si conservat ca remediu pentru iarna. Bobitele se pun in borcan cu apa de izvor si se lasa la temperatura camerei, pana cand lichidul devine rosu, iar boabele albe. Apoi se strecoara si lichidul se tine la rece, in sticle inchise ermetic. Acest suc este un febrifug eficient si combate starile neplacute dupa betie. Este un bun vitaminizant, dar nu este indicat gravidelor.
Fructele paducelului contin vitaminele B, C, acizi citric si tartric. Bioflavonidele au un puternic efect antioxidant, intarind peretii vaselor sanguine, dilatand si relaxand arterele. Celelalte substante din paducel scad nivelul colesterolului si reduc depunerile de grasime de pe peretii arterelor si din alte testuri (un bun aliat in curele de slabire). Paducelul mai este cunoscut si sub denumirea de gherghinar. Pentru calitatile sale deosebite in tratarea afectiunilor cardiace, mai este numit si planta inimii. Paducelul poate mari abilitatile erotice prin imbunatatirea circulatiei la nivelul organelor genitale. Fructele de paducel au o actiune astringenta a mucoaselor, reduc umflarea acestora si secretarea de mucus in exces. Asupra rinchilor au o actiune usor diuretica. Prin continutul de bioflavonide paducelul regleaza tulburarile nervoase ale inimii, exercita o actiune calmanta asupra sistemului nervos, scade tensiunea arteriala, mareste circulatia la nivelul inimii, creierului si a altor organe. Se recomanda in anghina pectorala, tulburari de menopauza, ateroscleroza, emotivitate excesiva, nevroze cardiace si stari de excitabilitate cu aritmie. Paducelul e folositor si in cazul umflarii mainilor si a picioarelor, al urinarii nocturne excesive la bolnavii cardiaci, in cazul tulburarilor specifice premenopauzei (bufeuri, palpitatii, stari de neliniste si nervozitate), in nevroze, stari de anxietate, atacuri de panica, agresivitate marita si tulburari de comportament la copii. Florile acestei plante sunt printre cele mai bine tolerate si mai nenocive remedii vegetale din lume. Toate testele de laborator sau clinice pun in evidenta faptul ca si atunci cand este folosit in cure de foarte lunga durata, de peste 6 luni, paducelul nu produce tulburari organice sau de alta natura. Tratamentul de lunga durata cu flori de paducel are efecte aproape magice asupra persoanelor in etate.
Porumbarul se recomanda in hemoragii, afectiuni renale, dischinezie biliara, uremie, guta, tulburari de crestere, cura de slabire. Se mai utilizeaza in convalescente postgripale, boli pulmonare, tuse convulsiva, debilitate fizica, anorexie, inapetenta, deficit imunitar. In scop medicinal, de la porumbar se folosesc florile, frunzele si fructele. Florile de porumbar contin flavone, acizi organici, glicozide, kemferol, saruri de magneziu si potasiu si sunt recomandate ca sedativ si diuretic in tratamentul nefritelor, cistitelor si enteritelor. Frunzele sunt recomandate in eruptii tegumentare, boli de rinichi, vezica si pentru eliminarea toxinelor din corp. Fructele, numite porumbe sau porumbele, se culeg toamna tarziu, dupa ce cade toata frunza arbustului, si se folosesc in alimentatie, dar si ca remedii in diferite afectiuni. Fructele au actiune astringenta si diuretica si efect antidiareic si antidizenteric si se recomanda in dureri de stomac, diaree, dizenterie, afectiuni renale, dischinezii biliare, guta, tuse convulsiva, stimularea digestiei. Impotriva constipatiei, ca sedativ si diuretic, se prepara o infuzie dintr-o lingurita de petale peste care se toarna 200 ml de apa clocotita. Se tine la infuzat 15 minute dupa care se filtreaza. Se pot bea doua cani de ceai pe zi. Pentru tratamentul eruptiilor cutanate, in boli de rinichi si vezica si ca depurativ se prepara un ceai dintr-o lingurita pulbere de frunze peste care se toarna 200 ml apa clocotita. Se lasa 10 minute acoperit si inainte de a-l bea, se adauga un varf de cutit de bicarbonat pentru ca mediul alcalin creat sa favorizeze eliberarea substantelor active care altfel raman "inchise" in frunze. Impotriva tusei, pentru stimularea digestiei, in boala gutoasa se prepara un decoct dintr-o lingurita de fructe in 250 ml apa si se fierbe 20 minute. Se beau doua, trei cani de ceai pe zi. Siropul de porumbe se prepara dintr-un litru de apa in care se pun zece linguri de fructe si se fierbe 15 minute. Dupa ce se strecoara, in lichidul ramas se adauga un kg de zahar si se lasa sa fiarba pana capata consistenta smantanii. Acest sirop e recomandat in afectiuni pulmonare, cate 3 linguri pe zi in cure de o luna.
Alunele de padure se recolteaza in septembrie si octombrie. Scad colesterolul, fiind indicate si in hipertensiune arteriala, infectii respiratorii.
Corcodusele sunt bogate in vitamine din grupul B, vitamina C, proteine, zaharuri, substante minerale (potasiu, fier, magneziu, calciu, fosfor) si o mare cantitate de acid citric. Sub forma de compot, suc sau gem, n-ar trebui sa lipseasca din dieta noastra. Corcodusele contin multa apa si foarte putine calorii - de aceea, sunt recomandate in curele de slabire, mai ales sub forma de suc proaspat. Corcodusele ajuta la revigorarea şi tonificarea organismului si sunt bune in afectiunile respiratorii acute sau in bolile stomacului. Compresele din suc amestecat cu apa si camfor pot fi folosite pentru cicatrizarea ranilor. Fosforul si magneziul din compozitia corcoduselor ajuta la imbunatatirea memoriei, a functiilor sistemului nervos si in acelasi timp sustin puterea de concentrare a persoanelor. De asemenea, unii specialisti sustin ca si samburii acestor fructe sunt buni pentru calmare si relaxare, fiind recomandata arderea lor in camera. Corcodusele pot fi consumate si pregatite in diverse moduri: crude, prin producerea de compoturi sau prin folosirea pentru acritul diferitelor preparate culinare.
Daca urmeaza o zi grea, puteti apela la un preparat din corcoduse, care va va creste capacitatea de munca pe toata durata zilei urmatoare. Bogate in vitamina C, corcodusele pot fi eficiente in anemii si stari de oboseala. Mai mult, ele amelioreaza si afectiunile respiratorii.

Mai putin zahar fata de alte fructe
Oricand ti-e pofta de un desert, poti consuma cu incredere fructe de padure! Sunt sanatoase, dietetice si foarte gustoase. Fie ca esti la dieta sau pur si simplu iti place sa mananci sanatos, fructele de padure ar trebui sa fie prima alegere cand vrei un desert sau o gustare. Ne-am obişnuit sa credem ca fructele, in general, sunt acceptate in diete. De fapt, majoritatea fructelor contin mult zahar sub forma de fructoza, care are tot atatea calorii ca zaharul de masa. Asa ca, pentru desert putem miza pe fructele de padure, care contin mult mai putin zahar. De exemplu, afinele contin 7,3% zahar, in timp ce ciresele au 14,6%, iar murele contin 8,1% zahar, in timp ce strugurii au 18,1%.
E adevarat ca fructele de padure sunt mai scumpe si se gasesc mai greu decat alte fructe, dar merita toate eforturile. In plus, fructele de padure congelate, care se gasesc la supermarket, sunt la fel de sanatoase ca acelea proaspete. Ele sunt congelate imediat dupa culegere, astfel ca isi pastreaza toate vitaminele si antioxidantii. Fructele proaspete, care stau zilei in sir pe raftul magazinului (plus zilele necesare transportului) isi pierd din beneficii.
Fructele de padure uscate (merisoare, goji etc.) se obtin prin deshidratare, ceea ce inseamna ca se elimina doar apa. Conform studiilor, cantitatea de antioxidanti este aceeasi, dar creste cantitatea de zahar si numarul de calorii la suta de grame.
Afinele, merisoarele si zmeura sunt fructele ideale pentru sarbatori, deoarece te binedispun prin culorile lor vii, precum si prin nota festiva pe care o dau mancarurilor. In plus, contin si foarte putine calorii: doar 26 de grame de zahar la un sfert de cana. De asemenea, fructele de padure sunt foarte hranitoare si pentru ten. Iata cateva metode de a prepara fructele de padure astfel incat sa beneficiezi de toate calitatile lor nutritive in ceea ce priveste frumusetea.
La micul dejun, amesteca fructele de padure cu fulgii de ovaz sau cu cerealele. Merisoarele sunt usor acrisoare, deci vei avea nevoie doar de cateva. Pentru o aroma mai deosebita, le poti combina cu zmeura si afine. Ai grija insa ca acestea sa fie proaspete sau congelate, deoarece afinele uscate contin mai mult zahar. Daca nu ai timp sa prepari micul dejun dimineata, fa-ti de seara un smoothie sau un shake de fructe de padure, pentru a fi sigur ca iti iei doza necesara de vitamine si antioxidanti.
Fructele de padure pot fi folosite in aproape toate tipurile de mancaruri, insa cel mai bine merg in sosuri, cu tacos sau cu peste. Poti introduce intr-un mod placut fructele de padure in dieta, folosindu-le ca garnitura pentru cocktailurile preferate. In acest fel, ele vor fi si un decor spectaculos pentru bauturile servite la ocazii speciale.

Fructele de padure in cosmetica
Fructele de padure le poti folosi si pentru a-ti prepara o masca de fata, caci antioxidantii si vitamina E previn imbatranirea pielii. Masca de fructe de padure este recomandata in general celor cu ten gras. Se prepara din doua linguri de zmeura pasate, trei linguri de fragi si o lingura de iaurt. Se aplica pe intreaga fata si lasa sa actioneze cel putin 15 minute, apoi se indeparteaza cu apa calda.

Despre fructele de padure si preparatele din fructe de padure a vorbit si Cecilia Caragea la rubrica Arta de a trai sanatos din cadrul emisiunii Europolis (TVR 1). Rubrica a fost filmata la Hansen Office Design. (Fotografii: www.freeimages.ro, www.magiun-sonimpex.ro, www.apimond.ro, Arhiva personala)