Cel mai iubit dintre fructe - marul

Imprimare

Marul este un fruct aproape magic. El a stat la baza pacatului originar ce a condus la alungarea din rai a Evei si a lui Adam, caruia marul acela se pare ca i-a ramas in gat, caci si astazi avem acea denumire anatomica, marul lui Adam. Mai apoi, tot cu un mar, de data aceasta unul de aur, zeita discordiei a reusit sa provoace razboiul Troiei. Aceasta, suparata ca nu a fost poftita la nunta lui Thetis cu Peleus, cei ce aveau sa devina parintii lui Ahile, a provocat un concurs de frumusete aruncandu-le un mar de aur pe care inscriptionase un singur cuvant - Kallistei - adica celei mai frumoase. Iar muritorul Paris, trebuind sa o aleaga pe aceasta dintre cele trei zeite pretendente, Atena, Hera si Afrodita, neinteresat de domnia peste intreaga Asie sau de slava si biruinta in razboaie pe care i le promiteau Hera si Atena, s-a lasat ademenit de promisiunea Afroditei de a-i da de sotie pe cea mai frumoasa dintre muritoare, pe frumoasa Elena, sotia regelui Spartei, Menelau. Si asa, dupa un lung si greu razboi, a disparut o prea frumoasa cetate, falnica Troia. Merele apar in multe traditii religioase, mitologii si basme ca fructul interzis. Astfel, legenda ne vorbeste si de faptele de vitejie ale lui Hercule care reuseste sa fure merele de aur din Gradina Hesperidelor, pazite de Ladon, balaurul urias cu o suta de capete. Si nu trebuie sa uitam ca la greci merele de aur simbolizau erotismul si erau datatoare de viata vesnica si de tinerete.

Dar marul va marca la nivelul legendei si eliberarea Elvetiei de Habsburgi, acum mai bine de 700 ani, atunci cand Wilhelm Tell a doborat cu o sageata, cu o mana sigura, marul asezat pe capul fiului sau. Marul nu lipseste insa nici din mitologia nordica, in secolul al XIII-lea, zeita Iounn, fiind portretizata in scrierile islandezului Snorri Sturluson ca furnizoarea de mere a zeilor. Miza: tineretea si frumusetea vesnica. Dar marul este si un fruct al intelepciunii. S-a crezut intr-o vreme ca intr-un mar taiat in doua, alveolele cu seminte deseneaza o stea in cinci colturi, pentagrama, care simbolizeaza intelepciunea, marul reprezentand astfel cheia care deschide portile stiintei. Si sa nu uitam ca acel simplu mar ce a cazut din copac, acum aproape 330 de ani, avea sa-l inspire pe Newton sa descifreze, dupa cum spunea el, legile sub care Dumnezeu a asezat lumea.

In tinuturile noastre, din legendele getilor, s-a pastrat timp de 2.000 de ani sintagma Aur Mara, iar in colinde, balade si basme se intalnesc frecvent merele de aur atat de ravnite pentru prelungirea vietii. Si merele chiar ne pot prelungi viata. In trecut, se spunea ca este mare pacat sa tai un mar daca nu pui altul in loc, iar marul ce crestea langa drum era considerat un arbore sfant, intrucat da umbra calatorilor, iar fructele sunt mancate de cei insetati din drum.

Dar nu numai merele au intrat in legenda, livezile de mar ne rasfata primavara, in primul rand cu frumusetea magicelor flori de mar care, de-a lungul timpului, dupa ce au intrat si ele in legenda, au fascinat imaginatia multor poeti si pictori de renume. Astfel, legenda ne povesteste ca zeita geto-dacilor a avut doi fii gemeni, nascuti din frumusetea florilor de mar. Si cum tatal lor nu a fost acolo cand acestia au venit pe lume, au fost numiti Copiii din flori de mar, pentru ca apoi, in lumea satului, copiii nascuti in afara casatoriei sa fie numiti copii din flori. Prezente si in colinde, florile de mar simbolizeaza un liant intre divinitate si pamanteni, un strop de fericire pe care Dumnezeu l-a oferit oamenilor pentru a le aduce mereu aminte de existenta Sa. Dumnezeu a pus insa in ele si un adevarat elixir pentru sanatate si frumusete. Infuzia de flori de mar combate cu succes durerile de burta si starile de insomnie, iar pulberea de flori este benefica in alungarea stresului sau in normalizarea activitatii cardiace.

Iar frumusetea acestor minunate flori nu a lasat indiferente nici albinele, care ne ofera unul dintre cele mai pretioase tipuri de polen, polenul crud de mar, cum este cel oferit de Apiland. Este un polen monoflor, excelent pentru sanatatea noastra, un sustinator de nadejde al miocardului, o veritabila sursa de energie pentru intregul organism si un aliat important al metabolismului general, stimulat si sustinut de continutul bogat in nutrienti. In plus, continutul bogat in antioxidanti al polenului crud de mar ne apara de infectiile microbiene.

Insa, dincolo de legende si traditii, marul este fara indoiala unul dintre cei mai iubiti copaci, nu numai datorita frumusetii atat de delicate a florilor sale, ci, poate, in primul rand datorita proprietatilor de exceptie ale merelor, un adevarat izvor de sanatate.

Marul este probabil cel mai vechi pom fructifer. Se considera ca se origineaza in arealul cuprins intre Caucaz, Turkestan, Altai, Pamir, China si Japonia. In Antichitate, erau cultivate in jur de 10.000 de soiuri de mar, iar in Imperiul Roman, marul era considerat fructul abundentei, Italia fiind o imensa livada in care gaseai vreo 40 de soiuri, printre care si marul domnesc adus la Roma din Grecia antica de Claudius Appius, in secolul al III-lea inainte de Hristos. Apoi, in livezile regelui francez Ludovic al XIV-lea, marul ocupa suprafete intinse, cu sapte varietati distincte. In secolele urmatoare au fost create multe soiuri noi, dar in cultura, exista un numar mult mai restrans. Cele mai raspandite sunt Golden Delicious, Ionathan, Starkrimson, Ionagold, Idared, Fuji in Japonia, Coxas Orange Pepping in Anglia, Antonova in Rusia, Patul, Parmen auriu si Cretesc in Romania.
Atat in cultura, cat si in flora spontana, marul acopera intreaga zona temperata cuprinsa intre 30-60 grade latitudine nordica si 30-70 grade latitudine sudica, pe suprafete restranse gasindu-se si in zonele subtropicale. Astfel, marul ocupa locul intai in cadrul climatului temperat si se cultiva in peste 80 tari de pe toate continentele globului, 35 in Europa, 25 in Asia, 16 in America, de Nord si de Sud, 8 in Africa si 2 in Oceania. Cu o productie medie anuala de 60 de milioane de tone, aceasta revine la aproape 10 kilograme de mere pentru fiecare locuitor al planetei.
Astazi, exista in lume peste 7.500 de specii de mere cultivate in peste 80 de tari, pe o suprafata de aproape cinci milioane de hectare. Daca majoritatea nord-americanilor si europenilor prefera merele mai dulci si mai putin pe cele acrisoare, in Asia si India sunt populare merele chiar foarte dulci. Merele folosite pentru prepararea cidrului sunt in general mai acre si mai aspre, insa dau o aroma bogata bauturii. Soiurile mai vechi de mere sunt considerate mai gustoase decat unele soiuri mai noi. Cu toate acestea, soiurile mai vechi nu sunt la fel de rezistente la boli, nu pot fi depozitate pentru o perioada mai indelungata, iar transportul este ingreunat prin faptul ca aceste soiuri de mere sunt mai sensibile la lovituri.

In Europa, printre cele 35 de tari producatoare de mere, Romania se afla pe locul sase, dupa Polonia, Franta, Italia, Germania si Spania. La noi, cele mai prolifice zone sunt Maramures, Bistrita, Salaj, Falticeni, Arges, Valcea si Dambovita. Iar dintre cele 40-50 de soiuri cultivate, cele mai apreciate par sa fie Frumosul de Voinesti, Radaseni, cultivat in special in nordul Moldovei, Ardelean, Delia, Idared, la fel precum Ionatanul, Starkrimson, Golden, Florina sau Patule. Dar fata de alte tari, unde un locuitor consuma 45 de kilograme de mere pe an in SUA, 38 - in Olanda, 35 - in Germania, 25 - in Italia, 18 - in Anglia, la noi consumul de mere este mult mai modest, de 13-18 kilograme pe an. Si aceasta in conditiile in care, tinand cont de valoarea lor nutritiva si terapeutica, consumul recomandat este de jumatate de kilogram de mere pe zi.

Binefacerile marului sunt multiple si trebuie observat faptul remarcabil, ca substantele active cu rol antioxidant si antitumoral din mar sunt foarte stabile in timp, compozitia merelor dupa 200 de zile de la cules fiind aproape aceeasi cu cea din ziua culegerii.
In medicina populara marul a dobandit multiple intrebuintari. Astfel, merele fermentate, dupa ce au capatat o culoare bruna pot fi zdrobite si folosite sub forma de cataplasme la escare si tromboflebite, la degeraturi si arsuri.
Consumat dupa fiecare masa, marul proaspat, curata dintii de toxine, bacterii si tartru si reprezinta un adjuvant in obezitate si diabet, in cazul intestinului lenes sau in insuficienta hepatica sau renala.
Din cojile de mere uscate se prepara un ceai calmant, foarte bun la gust, care aduce somnul si alunga febra.
Merele coapte sunt si ele benefice in tratarea gutei si a afectiunilor reumatismale, dar ele vindeca in primul rand raguseala.
In caz de anemie feripriva, batranii obisnuiau sa infiga, seara, zece cuie de fier intr-un mar, dupa care dimineata scoteau cuiele si mancau marul pe stomacul gol.
Era folosit. de asemenea. sucul de mere ca tonic general si ca detoxifiant, dar si impotriva reumatismului, a gutei si a bolilor de piele.

Consumul de mere este deosebit de important pentru sanatatea noastra deoarece marul este unul dintre cele mai valoroase alimente pe care natura ni le-a oferit. El contine zaharuri usor asimilabile, vitamine (A, B1, B2 si C), saruri minerale (magneziu, fosfor, fier si potasiu) si un intreg ansamblu de substante active esentiale pentru sanatatea noastra. Trebuie stiut insa ca cele mai multe vitamine si substante nutritive se gasesc in coaja. Merele ajuta la absorbtia calciului, iar potasiul continut in mere joaca un rol esential in metabolismul celular si in reglarea tensiunii arteriale.
Marul este extrem de bogat in fibre. Cu un continut de 20% fibre, el depaseste majoritatea cerealelor. Mai multe studii au demonstrat efectul antitumoral si de protectie impotriva cancerului de colon si a celui hepatic, inclusiv prin cresterea productiei unui compus numit butirat. Fibrele previn constipatia, hemoroizii si acumularea de toxine in organism. Merele se remarca si prin continutul bogat in pectina, o fibra care este considerata ca fiind una dintre cele mai redutabile arme impotriva colesterolului rau, LDL, fibrele continute in mar reducand, pe de o parte, producerea colesterolului LDL la nivelul ficatului, iar, pe de alta parte, stimuland eliminarea lui din organism. Astfel, consumul unui singur mar pe zi poate reduce nivelul colesterolului cu aproximativ 10%. Este interesant de remarcat faptul ca prin fibrele solubile marul combate diareea, iar prin cele insolubile combate constipatia, prin accelerarea tranzitului intestinal, astfel ca merele au un rol esential in normalizarea tranzitului intestinal, prevenind atat diareea, cat si constipatia. In acelasi timp, fibrele solubile, precum pectina, protejeaza flora intestinala, iar consumand 2-3 mere pe zi, acestea vor contribui la eliminarea acidului uric, evitand instalarea gutei si inflamarea articulatiilor.
Merele reprezinta insa si o importanta sursa de flavonoizi, ca si ceapa si ceaiul verde, prezentand o importanta actiune antioxidanta si reusind sa reduca afectiunile cronice si degenerative.
Datorita unui flavonoid numit phloridzin, continut doar in mere, merele previne osteoporoza asociata menopauzei. Datorita flavonoizilor, merele vin in sprijinul femeilor si in lupta lor cu problemele legate de o proasta circulatie (pete vasculare la nivelul gambelor, varice). Este important de subliniat ca persoanele care au consumat zilnic mere timp de peste cinci ani prezinta un risc scazut cu aproape 70% de deces coronarian si cu 50% de a dezvolta o patologie cardiaca.
In cojile de mar gasim cantitati mari de quercitina, o flavonoida cu actiune antioxidanta puternica, ce amplifica actiunea vitaminei C si reuseste sa ne protejeze de cancer in general si contribuie in mod specific la prevenirea si tratarea cancerului de prostata si la prevenirea cancerului pulmonar. In plus, quercitina reduce riscul de diabet.
La randul lor, fenolii antioxidanti continuti in coaja unor specii de mere cresc rezistenta pielii la radiatia ultravioleta. Dar fenolii continuti in mere au si un dublu efect asupra colesterolului, ele reducand nivelul colesterolului rau, LDL, si crescand nivelul colesterolului bun, HDL, contribuind astfel la prevenirea majoritatii bolilor cardiovasculare.
Ansamblul acestui complex de substante antioxidante continute in mere modifica sistemul enzimatic din microzomi, neutralizand substantele mutagene capabile sa conduca la boli ereditare sau canceroase. Trebuie insa stiut ca prin procesarea merelor pentru obtinerea sucului activitatea antioxidanta si enzimatica scade cu peste 90% pana la 97%.
Merele rosii, la fel precum tomatele, contin in coaja lor licopen, o substanta ce reduce riscul de inflamare a miocardului. Efecte semnificative se obtin prin consumul zilnic a cel putin un mar sau a unei rosii. La randul lor, merele cu coaja galbena sunt benefice pentru echilibrarea sistemului limfatic.
Merele contribuie la pastrarea dintilor albi si sanatosi, confera elasticitate si fermitate pielii, protejeaza impotriva radiatiilor ultraviolete, inlatura oboseala si starea de nervozitate, previn aparitia bolii Alzheimer, ofera protectie impotriva maladiei Parkinson, ofera protectie oaselor, scad riscul de diabet, neutralizeaza sindromul de colon iritabil, previn diareea si constipatia, scad riscul formarii calcurilor urinari, reduc colesterolul, previn ateroscleroza, mentin sanatatea inimii si previn bolile cardiovasculare si accidentele vasculare cerebrale. Astfel, nu e hazardat sa spui ca un mar pe zi tine boala mai departe.

Un preparat esential pentru sanatatea noastra il reprezinta otetul de mere, folosit inca din Antichitate, inclusiv de Hipocrate, parintele medicinei. El poate reduce efectele arsurilor de soare, ajuta la indepartarea matretii si la echilibrarea pH-ului scalpului si ne ajuta inclusiv sa scapam de negi. Reprezinta un excelent tonic facial. Ne ajuta sa combatem in egala masura diareea si constipatia, este recomandat in curele de slabire si ne ajuta in tratarea hipertensiunii si hipercolesterolemiei. Iar gustul excelent il recomanda pentru a fi o prezenta nelipsita din bucataria noastra.

Din mere se prepara si cidrul, una dintre cele mai vechi bauturi, puternic revigorant si slab alcolizat (are in jur de 3-8 grade). Obtinut prin fermentarea merelor, cidrul dateaza din perioada greco-romana, dar s-a raspandit apoi in toata lumea. El poate fi preparat si din pere, gutui, coacaze, catina, caise, visine, zmeura, piersici, smochine si din diverse fructe de padure. Prin dubla distilare a cidrului se obtine o bautura cu un continut de alcool de pana la 40%, numita Calvados. In Marea Britanie, cidrul obtinut din pere poarta si denumirrea de perry, iar in Canada cidrul desemneaza sucul nealcolic de mere, cel alcolic fiind denumit hard cider.
Marea Britanie, in care se produc anual 500 de milioane de litri de cidru, detine recordul pentru cel mai mare consum de cidru pe cap de locuitor si este sediul celor mai mari companii producatoare din lume. Cidrul este insa o bautura traditionala in Franta (in Bretania si Normandia), dar si in Spania (in Tara Bascilor si in Asturia), precum si in Irlanda si Germania. La fel precum merele din care este preparat, cidrul aduce importante beneficii pentru sanatatea noastra. El reprezinta un remediu benefic in cazul anorexiei, a virozelor, alergiilor, dar si in cazul litiazei urinare. Cel mai gustos cidru de mere se prepara din fructe sortate, care trebuie sa fie coapte, dar putin acrisoare, zemoase si din acelasi soi, sa nu fie lovite sau cu coaja patata si sa nu fie atacate de insecte sau de diverse boli.

Marul este insa fara indoiala cel mai bun, consumat ca atare, cu coaja cu tot, dupa ce, in mod evident a fost bine spalat. Cine prefera, poate sa-l rada in prealabil, dar trebuie avut grija, pentru ca oxideaza foarte repede si dupa ce isi schimba culoarea risca sa ne constipe. Daca preparam un suc, il putem combina dupa propriul gust cu alte fructe sau chiar cu legume, bucurandu-ne de exemplu de un suc de mere cu spanac sau de un suc de mere cu morcov. Delicios este si un milkshake de fructe cu mere. O salata de fructe cu mere reprezinta desertul ideal dupa o masa copioasa, dar merele fac minuni si in alte salate, precum o salata de morcovi, mar si telina, o salata de mere, branza si telina sau o salata cu mere, branza cu mucegai si alune. Si avem si salate traditionale, precum salata poloneza cu mere. Delicios si hranitor este si amestecul de fulgi de ovaz cu mar si sirop de artar. La randul lor, merele coapte reprezinta un desert clasic de iarna. Ele pot fi servite ca atare, dar si cu un sos de cognac sau cu nuca si miere. Iar daca nu le vrem coapte, le putem pune la gratar sau, daca vreti sa semene mai mult a prajitura, puteti prepara mere in ciocolata.
Evident, nu ai cum sa uiti jeleul, gemul si dulceata de mere cu care te rasfata bunica. Iar gemul e delicios si atunci cand combini merele cu alte fructe sau chiar cu legume precum in gemul de mere, corcoduse si morcovi. Exista insa si dulceturi din alte fructe, preparate din suc natural de mere in loc de zahar, cum sunt dulceturile Topoloveana - de afine ecologice, de capsune, de caise, de gutui, de mure etc., in prepararea carora, in loc de zahar sau indulcitori artificiali, s-a folosit suc concentrat de mere. Rezultatul: dulceturi 100% naturale, fara zahar sau aditivi alimentari.
Trecand la alte preparate cu mere sau suc de mere, vara te poti bucura si de un delicios desert sub forma unei spume de mere sau a unui sorbet de mere cu menta si de ce nu cu niste mere caramelizate cu inghetata. Si nu te poti lauda ca ai descoperit cu adevarat merele pana nu ai gustat si o halva indiana de mere.
Sa nu uitam insa lista aproape interminabila de prajituri cu mere, incepand cu prajitura cu foi fragede si mere sau prajitura cu mere si bezea, pentru a continua cu prajitura cu mere si glazura de cacao sau cea cu morcov si mere, dovleac si mere sau prajitura cu mere si  branza. Nu sunt cu nimic mai prejos fursecurile cu mar si nuca, checul pufos cu mere, checul nemtesc cu mere, cornurile cu mere, briosele cu mere si scortisoara, ca sa nu mai vorbim de strudelul vienez cu mere si sos de vanilie, de tarta alsaciana cu mere, de placinta frantuzeasca de mere. Iar in galantarul dulciurilor cu mere asteapta nenumarate torturi, rulade si clatite cu mere, grisul cu mere si caramel sau budinca de orez cu mere si stafide.
Insa merele sunt folosite si in prepararea felurilor principale. Carnea de porc, de vitel, curcan, rata sau pui merge excelent cu un sos de mere sau pot fi folosite pentru a prepara mere umplute cu carne. Si merita sa gustati si o supa de mere sau de mere in combinatie cu pastarnac sau cu sfecla si cartofi, alaturi de nenumarate specialitati precum zacusca cu miere, mere si ciuperci. (Foto: www.freeimages.com, www.apiland.ro, www.magiun-sonimpex.ro)

Despre mar, legendele marului si nenumaratele beneficii ale consumului de mere pentru sanatate a vorbit si Cecilia Caragea, consultant comunicare, la rubrica Arta de a trai sanatos din cadrul emisiunii Europolis (TVR 1).