Poti gati sanatos cu un buget... nu foarte generos!

Imprimare

Pentru a obtine o mancare gustoasa, satioasa si in acelasi timp sanatoasa nu ai nevoie neaparat de un buget mare sau de ingrediente exotice si pretentioase. Daca stii cum sa le prepari, alimentele cele mai comune, de baza, printre care varza, cartofii sau fasolea, iti pot aduce, si ele, bunastarea culinara.
Pentru inspiratie, ne putem uita putin si in trecut, la ceea ce mancau stramosii nostri. Dacii apreciau mult produsele vegetale, mazarea, bobul, lintea, ceapa si prazul, morcovii, ridichile, pastarnacul, ciupercile, precum si seva de mesteacan. Mierea si merele erau la loc de cinste. De asemenea, consumau multa branza, lactate fermentate si un fel de mamaliga facuta din faina de mei si de orz. La fel, faceau un terci din grau sau din ovaz cu lapte. Dacii isi asezonau mancarurile cu ingrediente precum sarea, otetul fermentat din vin, seminte de mac sau unele fructe. Se pare ca ei au inventat mujdeiul – in orice caz, usturoiul era un condiment extrem de apreciat si foarte utilizat. Dacii mancau mult peste, carne de vanat, pe care o afumau, fructe (salbatice si cultivate) si bauturi obtinute din fermentarea acestora.

Venind mai aproape de noi, in urma cu o suta de ani, de pilda, taranii romani nu mancau prea multa carne. E adevarat ca una din explicatii este saracia acelor vremuri, faptul ca taranii nostri preferau sa vanda untul obtinut din lapte de vaca, ouale si carnea pentru a-si procura alte lucruri necesare in gospodarie. Deoarece painea era mai greu de obtinut si mai scumpa, aceasta era scoasa pe masa mai ales la ocazii, la mese importante, sarbatoresti. In viata de zi cu zi, in casele taranesti, felul principal il constituia mamaliga. Insa aceasta era insotita aproape intotdeauna de mancaruri pe baza de legume – fie o fiertura de frunze, fie o mancare de varza, de cartofi sau de fasole. Mai rar, alaturi de mamaliga se consumau carne, oua sau peste sarat. De asemenea, romanii consumau multe fructe, mai ales mere si prune, precum si caise, piersici si pere. Iar acest obicei era, desigur, foarte bun pentru sanatate.
La noi in tara, fasolea a ajuns in secolul al XVIII-lea si a fost, multa vreme, mancarea de baza a taranilor romani. Din fasole se pot prepara mancaruri foarte sanatoase si ieftine. Fasolea e considerata mancarea saracului, insa ea a fost alimentul de baza al multor populatii, continand substante esentiale pentru organismul nostru, precum proteine, vitamine (mai ales din grupa B, inclusiv acid folic), minerale, fibre, albumine si amidon. Fasolea e una din cele mai sanatoase, hranitoare si satioase legume. Dintre toate vegetalele sub forma de boabe, fasolea contine cei mai multi antioxidanti. Mai are un avantaj: poate fi pastrata mult timp sub forma uscata. Se pare ca persoanele care consuma regulat fasole traiesc mai mult si nu ajung sa fie supraponderale.
In bucatarie, conteaza mai putin ce fel de fasole folosim, boabe sau pastai, si din ce soi. Exista peste o mie de soiuri in lume, cu boabe de diferite forme, culori si gusturi. Supele si ciorbele de fasole, mancarea de fasole verde (pastai), iahnia cu ciolan si fasolea batuta (frecata) sunt doar cateva dintre felurile de mancare delicioase pe care le putem prepara din aceasta leguma hranitoare. Fasolea are efecte benefice asupra inimii si regleaza nivelurile de colesterol din organism. Mai mult, cei care consuma in mod regulat mancaruri pe baza de fasole nu au probleme legate de luarea in greutate excesiva. Iar acest lucru se datoreaza faptului ca fasolea se digera mai lent, eliberand energie in mod treptat si fiind consistenta, ceea ce ne diminueaza tendinta de a ne supraalimenta. Bunicii si strabunicii nostri o consumau tot timpul anului, nu doar in perioadele de post, inclusiv in sezonul rece, caci fasolea se pastreaza foarte bine in forma conservata.
Varza era (si inca este!) un alt aliment de baza al romanilor, gustos si foarte sanatos in acelasi timp. In vechime, Plinius amintea nu mai putin de 87 de remedii atribuite banalei verze. In urma cu doua mii de ani, se considera ca un consum regulat de varza cruda te protejeaza de durerile de cap si iti intareste vederea. De asemenea, varza cruda era indicata si pentru mentinerea sanatatii generale, iar compresele de varza inmuiata in apa calduta erau folosite in tratarea ranilor si a luxatiilor si chiar a unor forme de cancer. Astazi stim ca varza este un bun antioxidant, caci contine mai multa vitamina C decat portocalele. Este si o sursa bogata de iod, ceea ce ajuta la functionarea optima a creierului si a sistemului nervos, precum si la buna functionare a glandelor endocrine. Varza contine, de asemenea, vitaminele B si E, calciu, magneziu, potasiu, fosfor, sulf, magneziu, cupru si fibre. Varza cruda e indicata in colite ulceroase, constipatii, hemoroizi, in edeme, furuncule si infectii, tuse, ulcer, anemie, sinuzite, litiaza renala si ciroza, caci are un puternic efect diuretic. Mai mult, varza regleaza nivelul glicemiei, fiind un aliment miraculos pentru diabetici. In plus, ea este benefica si pentru piele, caci este un foarte bun detoxifiant. O cura de o luna, in care se consuma cate jumatate de kilogram de varza pe zi, sub forma de salata, face minuni pentru piele: petele dispar, iritatiile se atenueaza, iar eczemele pe baza alergica si acneea se vindeca.
Se pot prepara din ea nu doar delicioasele si clasicele sarmale, ci si varza a la Cluj (cu carne), varza calita, ciorba de varza si multe alte feluri. Desigur, varza poate fi consumata atat gatita – fiarta in abur, fiarta in apa, calita la cuptor, prajita, cat si proaspata, in salate sau sub forma de suc, sau murata. Sa ne amintim ca pentru o ciorba de varza simpla avem nevoie doar de o varza potrivita, un patrunjel si putin marar, un morcov, o ceapa, un pic de cimbru, zeama de varza (pentru acrit) si bulion, jumatate de kilogram de afumatura si putina sare.
Printre alimentele cele mai populare la noi in vremea comunismului se numarau, desigur, si cartofii. Acestia nu doar ca sunt ieftini, dar se si gatesc rapid. Din cartofi fierti se poate prepara foarte usor o delicioasa salata orientala, de pilda. Mancarea de cartofi, numita si tocanita, este binecunoscuta romanilor, iar cartofii copti la cuptor, mancati cu branza sau cu smantana, sunt un adevarat deliciu.
Cartoful are o istorie destul de complicata. Adus din America, el nu a fost apreciat de catre europeni decat foarte tarziu. Mai mult, la inceput era considerat chiar o planta daunatoare si otravitoare! La noi, cartoful a ajuns, se pare, in secolul al XVIII-lea si i s-a spus mai intai mar de pamant (ca in limba franceza). Insa abia in secolul al XIX-lea a inceput sa fie cultivat pe suprafete mai mari. Multa lume nu stie, insa beneficiile nutritionale ale cartofului sunt foarte mari. El nu contine doar carbohidrati, asa cum se crede, ci si multe vitamine, acid folic, minerale (fier, zinc, fosfor, calciu, magneziu) si fitochimicale, care combat bolile si mentin sanatatea. De asemenea, contine proteine, grasimi si fibre alimentare. Are un continut mic de sodiu si contine asa-numitul acid alfa-lipoic, care ajuta organismul nostru sa transforme glucoza in energie si in acelasi timp regleaza continut de glucoza din sange.
Unul din preparatele traditionale ale romanilor, precum si al altor popoare din spatiul balcanic este zacusca. Extrem de populara in randurile romanilor in decursul ultimul secol, ea se prepara intotdeauna toamna. Atunci, in aceasta perioada, gospodinele faceau zacusca din vinete, ardei gogosari, rosii, ceapa si alte ingrediente. O puneau in borcane, pentru iarna, caci zacusca reprezenta conserva traditionala a zonei balcanice pentru sezonul rece. Zacusca poate fi consumata fie direct pe paine, fie ca garnitura pentru alte feluri de mancare, mai grele, pe baza de carne.
Retetele de zacusca difera de la o zona la alta, aceasta poate fi mai dulce sau mai picanta, in functie de ingredientele folosite. Zacusca de vinete Topoloveana se prepara dupa o reteta traditionala din vinete si ardei care sunt coapte si apoi decojite. Legumele sunt amestecate cu ulei vegetal in cazane cu pereti dubli, impreuna cu ceapa si morcovii. Dupa ce legumele au fost omogenizate, se adauga sucul de rosii si condimentele naturale. La sfarsitul procesului de preparare, produsul este sterilizat. Gustul legumelor este conservat prin metoda traditionala de prelucrare, care ofera acestui produs o savoare deosebita, completata de continutul bogat in fibre alimentare si minerale.
Ceapa si usturoiul sunt, si ele, ingrediente care ne-au fost intotdeauna de mare ajutor in bucatarie noua, romanilor. Ele dau savoare oricarei mancari, de la ciorbe si salate pana la preparate mai complexe si, in plus, sunt benefice pentru sanatate.
In ceea ce priveste dulciurile, romanii care traiau cu un veac in urma se delectau cu turtite indulcite cu miere cruda, un obicei sanatos pastrat inca de pe vremea dacilor. De altfel, se stie ca dacii erau recunoscuti in regiune pentru calitatea mierii lor, inclusiv de catre greci si de catre romani. Iar romanii au fost mari consumatori de miere pana tarziu in secolul XX, cand zaharul industrializat, fiind mai ieftin, a devenit indulcitorul numarul unu in toata lumea. Astazi, chiar daca mierea este mai scumpa decat zaharul, ar fi bine sa o alegem mai des, caci beneficiile sale, mai ales cele ale mierii crude, cum este si mierea ApiLand, sunt incomparabil mai mari.
Romanii aveau insa si alte feluri de deserturi: cozonaci, checuri, turta dulce si alte tipuri de aluaturi dulci obtinute din faina alba si miere cruda. De altfel, aceasta faina era rezervata prajiturilor, placintelor si cozonacilor, iar painea se facea foarte rar din faina alba, fiind consumata mai ales paine neagra. Turta dulce, in diferite forme si culori, a rezistat in pietele si targurile taranesti chiar si in vremea comunismului si o gasim chiar si astazi la asemenea evenimente.
Astazi, cand suntem foarte atenti nu doar la bugetele alocate alimentatiei, ci si la calitatea alimentelor din care ne preparam mancarea, precum si la valoarea lor nutritionala, cand suntem mult mai atenti la silueta si la sanatatea noastra, ar fi bine sa ne indreptam atentia spre bucataria traditionala romaneasca. Din multe puncte de vedere, aceasta era mult mai benefica si mai gustoasa decat multe mancaruri pe care le gasim astazi, obtinute din alimente procesate si incarcate cu substante chimice.

Despre modul in care putem obtine o masa delicioasa si sanatoasa chiar si cu un buget redus a vorbit si Cecilia Caragea, in rubrica Arta de a trai sanatos, din cadrul emisiunii Europolis (TVR 1), martea, de la ora 13 la 14. (Foto: www.pixabay.com, www.magiun-sonimpex.ro, www.apiland.ro, Arhiva personala)