Nu, nu vrem sa va convingem sa nu mai mancati branza. Introducerea acestui aliment in dieta zilnica este corecta, iar consumul in cantitati moderate este benefic pentru starea noastra de sanatate. Aminoacizii esentiali si valoarea nutritiva crescuta sunt argumentele pro. Vrem sa va atragem insa atentia asupra unor "minusuri" pe care le are acest produs si sa argumentam de ce nu trebuie sa constituie baza dietei zilnice. Mai ales daca este vorba de persoane cu colesterol crescut sau obeze ori cu alte mici (sau mari) afectiuni, dupa cum se va vedea.

Care sunt cele 5 "minusuri" majore ale branzeturilor?
1. Continut crescut de grasime, in special grasimi saturate, care se transforma rapid in energie. Persoanele cu dislipidemii - cu trigliceride sangvine si colesterol mare - ar trebui sa evite consumul branzeturilor grase, preferand in loc branzeturile light. Citirea etichetelor pentru a vedea continutul in grasimi si aportul de calorii este obligatoriu, atunci cand trebuie sa decideti intre cascaval, telemea, branza proaspata sau branza topita. Trebuie stiut ca, cu cat cantitatea de zer obtinuta in timpul procesarii este mai mica, cu atat continutul de grasime al branzeturilor este mai mare. Din acelasi lapte, pot iesi branzeturi cu aport caloric si in grasimi diferit in functie de modul de procesare.
2. V-ati prins deja ca, pe langa continutul mare de grasimi, continutul mare de calorii poate fi o problema. Branzeturile pot pacali stomacul, pentru ca, neavand glucide si fibre, nu dau senzatia de satietate, ba chiar, mai mult, pot provoca pofta de mancare. De aceea, pentru a nu consuma in exces acest aliment, este bine sa-l asociati intotdeauna cu carbohidrati obtinuti din paine, mamaliga, cartofi, paste si legume.
3. Chiar daca pentru cei mai multi asta nu este o problema, exista persoane care sunt alergice la branzeturi, in general, sau la anumite tipuri de branzeturi fermentate, bogate intr-o substanta numita tiramina. Branzeturi considerate rafinate, precum camembert, roquefort, brie sau branza cu mucegai albastru, rosu sau verde, ori cele de tip parmesan, pot sa provoace diverse alergii. Branzeturile cu mucegai din familia Penicillium sunt contraindicate persoanelor alergice la penicilina, ca si femeilor insarcinate. Uneori, pot actiona ca alergeni si pot provoca reactii in ceea ce priveste imunitatea consumatorului.
4. Oricat ar parea de neobisnuit, branzeturile, ca si alcoolul, nu sunt indicate in cazul in care urmati anumite tratamente medicamentoase. Si asta pentru ca, bogate in tiramina (de care vorbeam mai sus) si in histamina, branzeturile maturate, la saramura, fermentate sau cu mucegai ar putea sa interactioneze cu anumite substante din medicamente - mai ales in cazul celor antidepresive - si sa conduca la cresterea tensiunii arteriale.
5. Cu cateva exceptii, tehnologiile de preparare a branzeturilor presupun adaosul de sare. Din pacate, cantitatea de sare continuta de cele mai multe produse nu este recomandata pentru consumul lor in cantitate mare. Si asta fiindca (daca nu sunt restrictii si mai mari), cantitatea de sare pe care trebuie sa o consumam zilnic trebuie sa fie de maximum 5 g pe zi, orice cantitate consumata in plus ducand la cresterea diurezei (creste volumul de urina in 24 de ore). Iarasi e important sa consultam eticheta, inainte de a decide ce cumparam si ce cantitate consumam. Cel mai mic continut de sare il au branza proaspata, casul, ricotta si cottage cheese, in medie 35-50 mg sodiu/100 g. Telemeaua si parmezanul au aproape 1000 mg sodiu/100 g, iar svaiterul face parte din categoria branzeturilor foarte putin sarate cu doar 22 mg sodiu/100 g.
Sursa: Antena Satelor