Totul despre castanul salbatic

Imprimare

Oare cine isi imagineaza cate virtuti terapeutice pot fi gasite in castanele cazute pe strazi si batute cu piciorul de "micii fotbalisti"? Preparatele din seminte de castan salbatic constituie remedii eficiente de prevenire si combatere a multor afectiuni: varice, flebite, tromboze, ulcere varicoase la picioare, crampe dureroase, insuficienta venoasa si limfatica si hemoroizi. De asemenea, cresc tonusul capilarelor fragile si contribuie la vindecarea hematoamelor, a vanatailor si a luxatiilor. Efectele escinei sunt amplificate in cazul asocierii cu vitamine din complexul B.

Cunoscut in popor sub numele de castan porcesc, chistin si afghistin, castanul apartine speciei Aesculus hippocastanum, din familia botanica Hippocastanaceae. Provine din Anatolia, Balcani, Caucaz, Iran si nordul Indiei, de unde s-a extins, treptat, in toata Europa si America de Nord. Se gaseste in flora spontana, dar si cultivat, in scopuri ornamentale, in parcuri, gradini, marginea strazilor si soselelor. Prefera soluri profunde, bogate in elemente nutritive, bine drenate, pe terenuri insorite si putin umbrite, pana la altitudinea de 800 m. Este un arbore exotic, elegant, impunator prin inaltimea sa, care ajunge pana la 20-30 m. Are radacini foarte puternice si tulpini groase si ramificate. Frunzele sunt mari, palmate, compuse din 5-7 foliole, cu petiol lung. Florile sunt albe, cu macule galbene sau roz, grupate in raceme erecte, frumos mirositoare. Fructele sunt capsule sferice, de culoare verde, prezentand la exterior tepi mari, iar in interior 1-3 seminte mari (castane), sferice sau turtite, brune-lucioase. Sub coaja fructului se gaseste miezul de culoare alb-galbuie. Inflorirea castanului are loc in lunile mai-iunie, inainte de inflorirea salcamului. Inflorescentele sunt intens vizitate de albine, care gasesc cantitati mari de nectar si polen. Mierea de castan salbatic este lichida, subtire, transparenta, incolora si mai rar galbuie. Intrucat se cristalizeaza usor, mierea nu se pastreaza peste iarna.
De la castan se utilizeaza scoarta, semintele, florile si frunzele. Scoarta se recolteaza primavara, in luna aprilie, de pe ramuri in varsta de 3-5 ani, prin decojire sub forma de fragmente rasucite in tuburi sau jgheaburi, cu grosimi de 1-2 mm. Uscarea se face la soare, obtinandu-se un produs cu gust astringent-amar si miros slab de mucegai. Semintele (castanele) se aduna toamna, in septembrie-octombrie, dupa coacere deplina; gustul lor este amar, neplacut si nu au miros. Florile se culeg pe timp frumos, cand 50% din inflorescenta prezinta flori deschise (luna mai). Frunzele se aduna in lunile mai-iunie, dupa care se usuca in incaperi bine aerisite.

Extractul de castane intensifica fluxul sangvin.
Castanele decojite, uscate si macinate ascund nebanuite calitati vindecatoare, prezentand proprietati antiinflamatoare, vasodilatatoare, flebotonice, antiedematoase, anticoagulante si fluidizante sangvin, decongestive, hemostatice si antiexudative venoase. Aceste proprietati sunt datorate, in principal, continutului in escina, cumarine si flavonoide. Actioneaza cu efecte directe in afectiuni venoase si la intarirea peretilor vaselor capilare fragile. Cercetatorii francezi au demonstrat ca escina pura actioneaza impotriva edemelor si a inflamatiilor, intensifica fluxul sangvin prin artere si vene, mareste rezistenta la presiune a vaselor de sange si scade permeabilitatea capilara. In plus, escina amelioreaza crizele reumatice si durerile sciatice, spondiloza si hernia de disc. Un efect aparte s-a constatat in protejarea organismului impotriva actiunii radicalilor liberi, implicati in bolile canceroase si cardiace. In afectiunile bucale, are efecte bune in afte si ulceratii la nivelul mucoaselor gurii. Scoarta de castan are proprietati febrifuge, cu efecte benefice in tratamentul malariei, avand capacitatea de a suplini chinina si piramidonul. De asemenea, se constata efecte favorabile in tratarea hemoroizilor, a tromboflebitei, a varicelor si a unor afectiuni dermatice. Intern actioneaza contra diareei, in congestionarea ficatului si in tulburarile de menopauza. Esculozida din scoarta ramurilor mareste rezistenta vasculara si scade permeabilitatea peretilor vaselor capilare. In plus, are proprietatea de a absorbi radiatiile ultraviolete de tip B care pot provoca aparitia eritemelor. Experimente recente au aratat ca esculozida are efecte bune in tratamentele pentru varice si hemoroizi, precum si in hipertrofia prostatei, usurand mictiunile. Florile si frunzele actioneaza in oprirea hemoragiilor interne si in colici intestinale. In uz extern, sunt eficiente in vindecarea diferitelor afectiuni dermatice (rani, bube, arsuri). Cataplasmele din faina de castane diminueaza durerile reumatice.

Tinctura de castan se prepara din 250 g castane cu coaja intr-un litru alcool 40%, care se lasa la macerat timp de 14 zile. Se strecoara intr-o sticla bruna, pentru a se lua intern cate 10-15 picaturi pe zi, in tratamentul trombozei si al varicelor. Extern, se aplica in afectiuni hemoroidale, varice si flebite sau sub forma de frectii contra artrozelor la nivelul incheieturilor de la maini si picioare. Tinctura poate fi preparata si astfel: Se pun intr-un borcan cu filet 20 g de castane macinate si se adauga 100 ml alcool etilic de 70 de grade. Se inchide borcanul ermetic, se lasa preparatul la macerat timp de 10 zile, se agita de 3-4 ori pe zi. Se filtreaza, se pune la decantat in frigider timp de 6 zile. Se filtreaza din nou. Se pastreaza in sticlute inchise la culoare.
Utilizare: Se iau 20-30 de picaturi dizolvate in apa, de 2-3 ori pe zi, inainte de fiecare masa. Cura se tine timp de 2-3 saptamani, daca este cazul, se reia dupa o pauza de 7 zile.
Indicatii: vindecarea hemoroizilor interni si externi, retragerea varicelor, insuficienta venoasa cronica. Se mai poate folosi ca adjuvant in tratamentul de recuperare a bolnavilor care au suferit un accident cerebral sau o interventie chirurgicala pe creier.
Tinctura din scoarta de castan este buna pentru varice.
Mod de preparare: se folosesc 100 g de scoarta macinata si 300 ml de alcool de 40 de grade. Se lasa la macerat 15 zile, se strecoara si se iau cate 10-15 picaturi pe zi in tratamentul trombozei si al varicelor.
Tinctura din flori de castan. 20 g de flori macerate timp de 3-4 zile in 100 ml de alcool. Se strecoara si se foloseste sub forma de frectii in reumatism, degeraturi si impetigo.
Tinctura din coaja de castane se prepara astfel: 40 g coaja bruna desfacuta cu atentie de pe castane (pentru a nu se lua din miezul toxic) se maruntesc, se lasa sa se usuce si se macereaza timp de 20-30 de zile in 200 ml alcool de 70 de grade, agitand preparatul de mai multe ori pe zi. Se strecoara. Se pastreaza in sticlute brune bine astupate. Se iau 20-30 de picaturi, de 2-3 ori pe zi, dizolvate in putina apa, inainte de masa, timp de 15-20 de zile pe luna. La nevoie, se repeta tratamentul dupa cateva luni.

Vin din scoarta de castan. 50 g scoarta macinata se pun intr-un litru de vin alb; se macereaza timp de 7 zile. Se strecoara. Se consuma cate un paharel inainte de mese, ca bautura tonica si febrifuga in diaree, dizenterie si malarie, avand efecte similare cu scoarta arborelui de chinina.
Vin medicinal din coaja de castane. 100 g coaja maronie de castane se tin timp de 12 ore la macerat in alcool etilic de 70 de grade. Se amesteca apoi cu un litru de vin. Se lasa la macerat 10 zile, timp in care se amesteca de trei ori pe zi. Se strecoara. Se depoziteaza intr-un loc racoros.
Utilizare: Se iau 2 linguri pe zi (dimineata si seara), timp de 6 saptamani. Trateaza (alternativ) flebita, durerile articulare, reumatismul.
Decoct de castan. 40-50 g scoarta uscata si macinata de castan se pun intr-un litru de apa. Se fierbe 3 minute, apoi se infuzeaza 5 minute. Se beau 2-3 cesti pe zi. Decoctul are efecte interne contra obezitatii si scade temperatura corpului. Extern, se utilizeaza pentru bai locale contra hemoroizilor si a congestiilor pelviene (la femei), avand rol anestezic si astringent.
Un alt decoct: in 250 ml apa se pun 2 linguri de castane uscate si maruntite. Preparatul se fierbe la foc domol timp de 15 minute; pe parcurs se completeaza apa care se evapora. Se poate pastra la frigider 3 zile.
Utilizare: Se iau 15-20 de picaturi pe zi. Este indicat in nevroze, in calmarea durerilor menstruale. De asemenea, scade febra.
Cataplasmele se prepara din faina de castane amestecata cu faina de grau (in proportie de 1:1). Se adauga otet si se omogenizeaza. Se aplica in strat subtire. Diminueaza durerile reumatice, usureaza circulatia sangvina, atenueaza durerile gastrointestinale si grabeste vindecarea ranilor inflamate.
Cataplasme cu extract fluid de castane. Extractul fluid se prepara prin fierberea pe baia de abur a 100 ml de tinctura, pana cand lichidul se evapora, ajungand la o treime din cantitatea initiala (25-30 ml). Extractul fluid se amesteca cu argila, pana se obtine o pasta subtire. Se intinde pasta pe o bucata de tifon si se aplica bandajul pe zona afectata. Nu se leaga strans, se tine cataplasma timp de 30 de minute.
Calmeaza durerile provocate de ulcere varicoase, degeraturi, fracturi si entorse.

Alifie de castan salbatic – reteta proprie
Este buna pentru varice, flebite, tromboza, ulcer varicos, hemoroizi, crampe dureroase, insuficienta venoasa (senzatie de picioare grele), hematoame, vanatai, luxatii, sciatica, edeme, spondiloza, hernie de disc. Unguentul se prepara astfel: Dintr-o cana cu frunze verzi de castane salbatice, 4 castane (coaja se curata, miezul se razuieste, apoi se pun la macerat), 2 linguri de scoarta de castan salbatic bine maruntita, 5 flori de galbenele proaspete (sunt bune si uscate), 1 lingura de radacina de tataneasa proaspata rasa (este buna si uscata), 1 lingura turita mare, partea aeriana (uscata sau proaspata). Toate acestea se macereaza in 100 ml alcool de 70 de grade timp de 24 de ore. Se adauga 200 g unt topit sau margarina si se incalzeste 2 ore la bain-marie. Dupa racire (timp de 24 ore), se reincalzeste si se strecoara in cutii din plastic sau din sticla. Se unge locul afectat de boala in strat subtire de doua-trei ori pe zi. Unii specialisti sustin ca nu este recomandat masajul cu unguent, deoarece se inflameaza varicele. Prin urmare, trebuie doar uns, fara masaj, spun ei.
Eu am obtinut o varianta proprie a acestui unguent. Maceratul din plante l-am fiert o saptamana in crema de baza, pe care am preparat-o din 500 ml ulei de masline, 500 g unt (grasime 82%) si 60 g ceara de albine. Ceara de albine am adaugat-o ultima, la final. Dupa o saptamana de fiert plantele in amestecul de ulei si unt, l-am strecurat, am topit separat ceara de albine si am amestecat topiturile.
Unguent preparat din castane macinate, alcool de 40 de grade si lanolina. Este eficient contra hemoroizilor si a afectiunilor venoase. Prin amestecare cu unt de cacao, se prepara supozitoare cu efect calmant.
Unguente de casa si preparate galenice. O reteta traditionala romaneasca presupune fierberea castanelor pana cand pot fi pasate. Pasta de castane se amesteca pana la omogenizare cu grasime, in proportii egale. Mixtura se pastreaza la rece si poate fi aplicata pe rani, arsuri, degeraturi sau crapaturi ale pielii. O alta formula de unguent trateaza hemoroizii externi, furunculele, ranile si arsurile. Se obtine incorporand, prin incalzire, extractul moale de castanet intr-o baza grasa (unt, untura de porc sau de pasare, ulei solid de palmier). Extractul fluid moale se prepara in baia de aburi, conform retetei de extract fluid. In acest caz, 100 ml de tinctura se fierbe la aburi pana se obtin 20 ml de extract fluid moale. Ingredientele se amesteca pe foc mic pana cand preparatul ajunge la punctul de fierbere, apoi se ia de pe foc. Inainte de solidificare, alifia se toarna in recipiente de sticla. Se pastreaza la frigider.
Se poate prepara si un unguent care nu necesita fierbere la aburi. 100 ml tinctura de castane, 100 g lanolina anhidra si 20 g vaselina se amesteca intr-un vas, la foc mic, pana la omogenizare. Unguentul se pasteaza in frigider. Unguentul se aplica pe pielea afectata de boala o data sau de doua ori pe zi.  Efectele vindecatoare ale cojii de castan sunt amplificate daca li se alatura actiunea benefica a altor plante. Un unguent eficient impotriva hemoroizilor se prepara amestecand tinctura de castan cu tinctura de hamamelis (Hamamelis virginia). Este utila pentru tratarea tulburarilor venoase de toate tipurile: varice, picioare grele, hemoroizi, cuperoza (fragilitate capilara).
O formula veche a unei alifii este ce vindeca varicele, preparat din tinctura de castan si struguri rosii, incorporate intr-o crema de baza. Tinctura de castan este un medicament foarte eficient in tratarea bolilor vasculare. Carceii sau crampele musculare care apar datorita proastei circulatii a sangelui, mai ales in timpul noptii, se raresc sau chiar dispar daca inainte de culcare se iau 20-40 de picaturi de tinctura de castan dizolvat in apa.

Castanul salbatic, bun in caz de artrita – uleiul de castan
Proprietatile antiinflamatoare, astringente si antiedematoase ale castanului sunt foarte apreciate de fitoterapeuti. De aceea, antiinflamatoarele preparate prin macerarea plantei in ulei de masline sunt indicate ca remediu pentru calmarea durerilor in caz de artrita reumatoida. Iata cum se prepara: intr-o sticla de doi litri se pun 25 de castane salbatice, taiate in cuburi si stropite cu putin alcool. A doua zi se adauga 250 ml de ulei de masline si 100 g de untura de porc topita. Vasul se pune la fiert la baie de aburi (bain-marie), timp de doua ore. Dupa alte 48 de ore, compozitia se incalzeste (fara sa fiarba) si se strecoara. Se toarna in borcanele, care se inchid ermetic. Seara, se ung zonele dureroase, pentru a atenua durerile care se accentueaza pe timpul noptii, cand articulatiile sunt in repaus.
Pulberea: se piseaza castane uscate intr-un mojar, pe urma se macina cu ajutorul unei rasnite de cafea. Se pastreaza in vase de sticla. Se ia dimineata o lingura, pe stomacul gol, se tine sub limba 3 minute, pe urma se inghite cu apa. Dupa un tratament de o luna reduce retinerea fluidelor in organism si indeparteaza simptomele acesteia, adenomul de prostata (retentia urinara si cresterea in volum a prostatei), ascita (acumularea de lichid in cavitatea abdominala), dureri de cap, ameteli, indeparteaza senzatia de picioare grele, umflate.
Siropul din castane intareste musculatura, este indicat copiilor anemici si celor cu dificultati de concentrare. Se prepara astfel: 500 ml decoct se amesteca cu 500 g zahar sau miere. Acest amestec se incalzeste pana la dizolvare completa, lichidul devenind omogen. Dupa racire, se toarna in sticlute mici sterilizate. Copiii pot lua o lingurita (5 ml) de trei ori pe zi. Adultii pot lua cate 2 lingurite.
Baile terapeutice sunt indicate pentru bolnavii de reumatism, sciatica, hernie de disc si spondiloza. In apa din cada se toarna o infuzie concentrata, obtinuta prin fierberea a 200 g coaja maronie de castane in 2 litri de apa. Durata tratamentului trebuie sa fie de 2 saptamani, cu o pauza de o zi intre bai. Este recomandat de 4-5 ori pe an. In cazul bailor de sezut pentru hemoroizi, este indicat un decoct preparat prin fierberea a 50 g castane maruntite la 1 litru de apa.

Preparate cosmetice din castan.
Compresele cu decoct din castane proaspete sunt indicate pentru tratarea tenului sensibil, predispus la cuperoza. Decoctul concentrat se prepara din 5-6 castane mari curatate de coaja verde. Castanele se fierb timp de 15 minute, dupa care solutia se lasa sa se raceasca. Compresele caldute se tin pe fata 15-20 de minute, dimineata si seara, timp de 2-3 saptamani. Masca pentru tenul gras se bazeaza pe proprietatile tonifiante si astrigente ale principiilor active din castane, care regleaza activitatea glandelor sebacee. Patru castane se curata de coaja, se razuiesc, apoi se amesteca cu 2 lingurite de miere de albine. Pasta se aplica pe tenul curat, se tine 10 minute, dupa care se spala cu ceai de musetel. (Ioan Marcus din Aiud, pasionat de fitoterapie)
Pe domnul Ioan Marcus il puteti contacta la numarul de telefon 0745.558.868 sau la adresa de e-mail Aceasta adresa de e-mail este protejata de spamboti; aveti nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza .

avtokum.com/
www.utis.org.ua/