Marti, 16 Aug

Ultimele Titluri :
Te afli aici : Sanatate si Frumusete Sanatate Medicina Ayurvedica

Medicina Ayurvedica

Email Imprimare

Ayurveda inseamna cunoasterea sau stiinta vietii. Cuvantul provine din sanscrita din asocierea cuvintelor ayus care inseamna "viata" si veda care inseamna "stiinta". Ayurveda, foarte apropiata de Sahaja Yoga, reprezinta stiinta traditionala indiana, originanadu-se in scrierile vedice sau Cartile Intelepciunii ce dateaza de acum 5.000 de ani si trateaza in mod unitar intreaga problematica privind viata, corpul, mintea si spiritul.

Ayurveda nu reprezinta doar o metoda traditionala de mentinere a sanatatii, ci este, inainte de toate, o stiinta si o filosofie de viata. Cu origini ce se pierd in negura timpului, in India perioadei prevedice, ea s-a raspandit in timp in Tibet, China, Japonia, Egipt, Grecia si in Imperiul Roman, pentru ca astazi sa cucereasca intreaga lume, incet, dar sigur.

Ayurveda, stiinta vietii
Conform acestor invataturi, sanatatea consta in capacitatea omului de a trai in armonie cu sine si cu mediul inconjurator. Cand este rupt acest echilibru, apare boala. Medicina Ayurvedica nu-si permite sa discute despre individul generic, despre tratamente standardizate, din motivul foarte simplu ca fiecare individ este unic, detinator al unui tipar unic al sanatatii. Oferindu-ne un cadru universal pentru intelegerea acestor tipare, Ayurveda ne invata sa onoram si sa ne sustinem adevarata natura individuala. Astfel, daca boala deja instalata poate fi depistata si prin teste de laborator, sanatatea este un proces continuu ce presupune implicare si care este conditionata de toate aspectele vietii, atat fizice, mentale, emotionale, comportamentale, spirituale, familiale, cat si universale. A ajunge la un echilibru pe toate aceste niveluri de existenta reprezinta adevarata masura a unei sanatati vitale. In ultimele decenii, Ayurveda a inceput sa castige tot mai mult teren, atat in Europa, cat si in America, principiile ei fiind treptat integrate in practica medicala curenta, in special pe masura ce a inceput sa fie inteleasa importanta medicinii preventive. Ea reprezinta un sistem foarte practic de ocrotire si recuperare a sanatatii, aceste metode fiind accesibile si usor aplicabile si, nu in ultimul rand, ieftine.
Oferindu-ne un cadru universal pentru intelegerea acestor tipare, Ayurveda ne invata sa onoram si sa ne sustinem adevarata natura individuala, pentru ca medicina nu trebuie sa priveasca, in primul rand, tratarea unei boli gata instalate, ci, inainte de toate, apararea starii de sanatate, astfel incat boala sa nu se poata instala. Un practicant al sistemului Ayurveda era considerat un veritabil practician ayurvedic doar atunci cand aceia pe care ii ingrijea nu ajungeau sa fie bolnavi. Procedeele preventive, destinate mentinerii starii de sanatate si prevenirii bolilor, sunt incluse in Ayurveda in ramura numita Svasthavritta.
Toate principiile din alopatie (medicina clasica cu tratamente prin contrarii), homeopatie (tratamente prin elemente asemanatoare) si naturism se regasesc in Ayurveda, pentru ca un tratament in medicina ayurvedica cuprinde medicamente si regimuri care pot fi similare sau contrare cauzei maladiei. In practica europeana alopatia si homeopatia pot fi considerate ca fiind opuse, in timp ce medicina ayurvedica accepta si inglobeaza cele doua moduri de abordare ale medicinei.
Principalele metode de vindecare ayurvedice folosite si in scop preventiv si care se aplica in mod diferentiat in functie de tipul constitutional sunt: fitoterapia, utilizarea plantelor medicinale; dietoterapia, alimentatia sanatoasa si adecvata constitutiei; cromoterapia, utilizarea terapeutica a culorilor si vestimentatiei; cristaloterapia, utilizarea cristalelor in scop terapeutic; sonoterapia, utilizarea puterii curative a sunetelor; aromoterapia, utilizarea aromelor naturale; pancha-karma, metode simple si accesibile de purificare corporala; abhyanga, masajul traditional ayurvedic; psihoterapia, valorificarea puterii vindecatoare a psihicului si a mintii; astrologia ayurvedica, cunoasterea influentelor astrale subtile; hathayoga, practica procedeelor yoga; dharana, meditatia profunda si rugaciunea; imbunatatirea si adecvarea binefacatoare a stilului de viata.

Cele cinci elemente
In conceptia ayurvedica intregul univers este format din cinci elemente: spatiu (eter), aer, foc, apa si pamant. La modul ideal, atunci cand aceste cinci elemente de baza se manifesta intr-o armonie dinamica, ele creeaza impreuna viata, puterea, sanatatea si perfectiunea fiintelor.
Potrivit conceptiei ayurvedice, omul este creatia constiintei universale, ceea ce este prezent in macrocosmos fiind prezent si in microcosmos, adica in om. Astfel, expansiunea constiintei reprezinta spatiul care este atotcuprinzator. Avem nevoie de el pentru a trai, iar celule din corpul nostru contin spatiu.
Principiul aerului, la randul lui, deriva din expansiunea constiintei care reprezinta miscare si determina directia si pozitia in spatiu. Impulsurile nervoase care permit realizarea perceptiei senzoriale si comanda motorie reprezinta miscare, respiratia produsa prin miscarea diafragmei este tot miscare. La fel, miscarea intestinelor si miscarea celulara subtila tin tot de acelasi principiu.
Dar miscarea produce frictiune si apare astfel caldura, asa ca a treia manifestare a constiintei este focul, principiul caldurii. Plexul solar este sediul focului in corp, regland temperatura corporala. Focul este responsabil pentru digestie, absorbtie si asimilare, este prezent in ochi si in creier, fiind responsabil pentru intelegere, apreciere si recunoastere.
Datorita focului, constiinta se topeste, transformandu-se in apa. Apa, la randul ei, exista in organism sub multiple forme, plasma, citoplasma, ser, saliva, fluid spinal cerebral etc., iar excesul de apa este eliminat prin transpiratie si urina.
Datorita caldurii, focului si apei apare cristalizarea. Astfel, pamantul reprezinta cristalizarea constiintei. In corpul nostru, toate structurile solide si tesuturile compacte sunt derivate din acest element, pamantul, constiinta cristalizata.
In fiecare celula din corpul nostru sunt prezente toate cele cinci elemente. Sanatatea noastra depinde de echilibrul ce exista intre ele.

Cele trei Dosha
Combinandu-se, cele cinci elemente de baza dau nastere la trei energii ce ne guverneaza: Vata, rezultata din combinatia aerului cu spatiul, Pitta, ce rezulta din combinatia focului cu apa, si Kapha, rezultata din apa si pamant. Acestea reprezinta elementele cele mai importante cu care opereaza Ayurveda. Ele formeaza cele trei Dosha. Combinatia acestor trei Dosha, Vata, Pitta si Kapha, determina constitutia individuala a fiecarui om, numita Prakriti. Prin aceasta se intelege natura proprie sau totalitatea caracteristicilor innascute, fie ele fizice, functionale sau psihomentale ale individului si care prezinta un grad inalt de stabilitate. Din echilibrul Doshelor rezulta vigoarea si slabiciunea fiecarui individ. Ele guverneaza toate schimbarile psihobiologice din organism, atat la nivelul intregului, cat si la nivelul fiecarei celule, tesut sau organ.

Cele sapte tipuri de referinta
Se disting sapte tipuri de referinta. Unul in care Vata, Pitta si Kapha se afla la echilibru in proportii egale, trei monotipuri, care sunt dominate de Vata, respectiv de Pitta si, in fine, de Kapha, si trei tipuri duale dominate de cuplul Vata-Pitta, Pitta-Kapha, respectiv de Kapha-Vata. In mod evident, fiecare individ in parte este caracterizat de un tip aparte care seamana mai mult sau mai putin cu unul din cele sapte tipuri de referinta, fiecare persoana avand o combinatie unica. Astfel, intelegerea individualitatii reprezinta fundamentul vindecarii.
Dar, pornind de la constitutia individuala cu care ne-am nascut, clima, anotimpul, varsta, dieta sau schimbarea stilului de viata pot conduce in timp la diferite dezechilibre. In aceste situatii nu-ti poti regasi conditia normala pana cand nu te reintorci la combinatia Vata-Pitta-Kapha cu care te-ai nascut.

Dinamica Doshelor
Pe parcusul vietii ne luptam astfel in permanenta cu diferite tendinte de abatere de la aceasta ordine naturala cu care ne-am nascut si care ne defineste. Aceste abateri reprezinta starea de boala si sunt numite Vikriti.
Plantele pot interveni in acest proces de reechilibrare. De exemplu, Vata (forta conceptuala compusa din spatiul in care se petrec toate intamplarile si aer - forma de materie mobila si dinamica) este concentrata in flori si frunze (ele imbogatesc mai departe spatiul si aerul); Kapha (echilibrul intre apa si pamant - element ce manifesta stabilitate, fixatie si rigiditate) se concentreaza in radacini (unde apa este in echilibru cu pamantul), iar Pitta (forta conceptuala creata prin interactiunea dintre apa si foc, doua forte opuse care reprezinta transformarea) se regaseste in plantele cu uleiuri volatile, rezine si seva, in special in aromele care stimuleaza digestia. Plantele au concentratii diferite de Vata-Pitta-Kapha, le putem folosi, atat ca produse vegetale, cat si ca alimente. Spre exemplu, consumul radacinilor plantelor, de produse lactate ori folosirea unor produse vegetale sedative, precum radacina de valeriana, ne creste Kapha propriu; consumul de preparate obtinute din flori (de iasomie) ori de seminte uscate creste Vata; mancarurile fierbinti, alimentele picante, precum ardeiul, ori proteinele concentrate, precum pastura de polen, cresc tendintele Pitta.
La fel poate interveni si clima. Un climat insorit va mari principiul Pitta, un climat rece si sec va mari pricipiul Vata, in timp ce un climat rece si umed va mari principiul Kapha. Starea de spirit poate juca si ea un rol echivalent. Astfel, starea de fericire si de multumire mareste Kapha, in timp ce grijile maresc Vata si Pitta. Activitatea fizica diminueaza Kapha si creste Vata si Pitta, in timp ce inactivitatea si somnul duc la cresterea Kapha.
Ponderea celor trei Doshe se schimba si in functie de varsta. Pana la 16 ani predomina Kapha, care conduce procesele de crestere si de creare de celule noi, procesul de construire a corpului, anabolismul, apoi pana la 50 de ani Pitta, pentru ca apoi sa creasca Vata, care guverneaza catabolismul, acel proces destructiv, dar necesar, al organismului prin care sunt distruse diferitele celulele.
Predominanta celor trei Doshe variaza si in functie de ora. Astfel perioadele de maxima activitate Kapha sunt dimineata si seara devreme, de la 6 la 10 si de la 18 la 22, perioadele Pitta se intind de la 10 la 14 si de la 22 la 2, iar perioadele Vatta de la 2 la 6 si de la 14 la 18. Astfel, o durere acuta de stomac in jur de miezul noptii poate fi cauzata de un ulcer sau o alta boala Pitta.
Este util de urmarit si implicarea Doshelor pe parcursul digestiei. Astfel, in primele doua ore dupa masa predomina Kapha, care este asociata cu stomacul, in urmatoarele doua ore predomina Pitta, care este asociata cu intestinul subtire, unde actioneaza enzimele intestinale si ale bilei, dupa care intervine Vatta, asociata colonului si, daca alimentele nu sunt digerate corespunzator, apar gazele.
Din punct de vedere al miscarii, persoanele Kapha pot efectua cele mai grele exercitii fizice, Pitta pe cele de o dificultate medie, iar persoanele Vata pe cele mai usoare.
Cum cele trei Doshe juca rolul fundamental in Ayurveda, este necesar sa aruncam o privire mai atenta asupra lor.

Vata
Vata, energia miscarii, este reponsabila pentru orice se misca in corp. Ea reprezinta forta vitala a aerului, fiind numita uneori si "vant". Este cea care misca lucrurile, motiveaza celelalte doua Doshe si guverneaza echilibrul mental si senzorial, orientarea, dar si energiile si activitatile. Rezultand din aer si spatiu, este mobila, usoara, uscata, racoroasa, dura, subtila, dispersata si limpede. Astfel, un exces al acestor calitati accentueaza Vata. Vata ofera miscarea esentiala pentru toate procesele din corp, fiind vitala pentru sanatate. Scopul principal care trebuie urmarit prin stilul de viata il reprezinta stabilizarea acestei miscari. Predominanta Vata se accentueaza toamna si la schimbarea sezoanelor. Ea este afectata de calatoriile lungi, in special de avion, de zgomotele tari, droguri, alcool, expunere la frig si mancaruri reci. Vata guverneaza colonul si predomina si in par, unghii, piele, articulatii, oase, creier si coapse. Excesul de Vata duce la dezvoltarea gazelor din intestin, dar si la blocarea articulatiilor, uscarea pielii si a parului si la aparitia ridurilor, mai ales ca odata cu inaintarea in varsta se accentueaza si dominatia Vata. Constitutia Vata ridica probleme de digestie, fecale dure, uscate si in cantitate mica si tendinta de a urina putin. Ea este echilibrata de gusturile dulce, acru si sarat, exista insa o atractie spre mancarurile astringente, precum salate si legume.
Din punct de vedere mental aceste persoane sunt pripite, uita repede, sunt alerte, nelinistite si foarte active. Merg, vorbesc si gandesc repede, dar obosesc rapid. Nu au vointa si sunt instabili, le lipseste toleranta, increderea si indrazneala. Pot deveni nervosi si anxiosi. Nu sunt buni manageri, castiga banii repede, dar ii cheltuiesc la fel de repede. Rutina este dificil de suportat, dar esentiala pentru scaderea si controlul Vata. Persoanele cu o constitutie Vata sunt in general subtiri, cu parul inschis la culoare, aerieni, tematori si nervosi, cu un corp si o minte activa, rapida, flexibila si creativa, dar vulnerabile la afectiuni virale, precum emfizem, pneumonie si artrita, si pot suferi de ticuri, spasme, articulatii dureroase, piele uscata, boli de nervi, constipatie si confuzie mentala.
Pentru a echilibra Vata se recomanda calm, caldura si o rutina zilnica, mancaruri calde, condimente si evitarea mancarurilor crude, a frigului si a mancarurilor reci. Vata este suprastimulata de fasole, fructe uscate si substante astringente si amare. Dieta care echilibreaza Vata include mancaruri calde, umede, uleioase, greoaie, in majoritate gatite, cu accent pe dulce, acru si sarat, iar mancarea picanta este benefica deoarece sporeste focul digestiv. Produsele lactate, daca persoana nu este alergica, ajuta Vata. Desi Vata este ajutata de gustul dulce, zaharul alb trebuie evitat. Produsele fermentate pot agrava Vata si ar trebui evitate varza, broccoli, cartofii, rosiile, vinetele, ardeii verzi si legumele crude, care ar trebui consumate doar marinate sau cu sos. Majoritatea tipurilor de fasole agraveaza Vata, insa produsele din soia sunt bune. Este important sa se respecte un program clar, cu mese la ore fixe.

Pitta
Pitta, energia digestiei si a metabolismului, este usoara, fierbinte, mobila, lichida si uleioasa. Evident, excesul oricareia dintre aceste calitati poate genera un dezechilibru. Pitta reprezinta mai mult forta vitala a focului si mai putin pe cea a apei. Putand fi numita si fierea, este cea care digera, fiind responsabila cu toate transformarile chimice si metabolice din organism, guvernand in acelasi timp si "digestia mentala". Exista in corp din plin ca acid, dar ca foc exista pericolul de a-l distruge. Sezonul Pitta este vara.
Persoanele Pitta au multe dintre calitatile focului, avand corpul cald, idei penetrante si o inteligenta ascutita, putand deveni insa foarte agitati, irascibili si agresivi, vadind o tendinta spre ura, furie si gelozie. Au un metabolism accelerat, o digestie buna si apetit sanatos. Le plac in special mancarurile picante si bauturile reci, dar constitutia lor este echilibrata de gusturile dulce, amar si astringent. Transpira cu usurinta, au mainile si picioarele calde, au o toleranta scazuta la soare, caldura si activitate fizica solicitanta, dorm bine, produc cantitati mari de urina si fecale de culoare galbuie, moi si abundente. Persoanele de tip Pitta au o inaltime medie, un par adesea matasos, cu tendinta de a albi precoce, ochi de dimensiuni medii cu conjunctiva umeda, nasul ascutit, cu tendinta de a se inrosi si o piele calda, rosiatica, cu multe alunite si pistrui si mai putin ridata ca persoanele de tipul Vata. Risca sa sufere de febra, afectiuni inflamatorii, senzatii de arsura, ulceratii si icter. Le place sa fie lideri, cauta prosperitatea materiala si le place sa-si expuna bogatia.
Li se recomanda mancarurile racoritoare, nepicante, exercitiile fizice efectuate intr-un spatiu racoros, evitarea excesului de caldura, ulei si aburi, limitarea aportului de sare. Pitta este sporita de mancaruri acre si picante. Trebuie pus accentul pe mancaruri racoroase, crude, verzi si gusturile dulce, amar si astringent. Mancarurile fierbinti, picante si acide agraveaza Pitta. Fructele, legumele, cerealele si lactatele cu continut mic de grasime sunt in general bune pentru Pitta, daca nu sunt prea picante sau acre. Abuzul de ulei, sare, alcool si carne rosie trebuie evitat. Daca acumuleaza suficiente proteine, persoanele Pitta se simt bine cu un regim vegetarian.

Kapha
Kapha, energia lubrifierii, reprezentand combinatia dintre elementele apa si pamant, este un principiu al stabilitatii si al impamantenirii, calitatile pe care le reprezinta fiind rece, dens, uleios, greoi, incet, static. Kapha detine forta vitala a apei, fiind numita uneori si "flegma". Ea este cea care tine lucrurile impreuna, reprezinta substanta, materia, formeaza masa tesuturilor din corp, la nivel fizic fiind compusa in special din apa, membrane si mucoase. Caracterul Kapha se accentueaza pe masura ce luna creste, crescand tendinta de retentie de apa, iarna fiind perioada de acumulare maxima de Kapha.
Persoanele Kapha sunt puternice, rezistente, robuste, calme, joviale, tolerante si iertatoare, renunta usor si revin repede, risca sa devina letargice, inteleg lucrurile mai greu, dar au o memorie foarte buna pe termen lung. Exista riscul sa devina lacomi, invidiosi si posesivi. Au un metabolism lent, caracterizat prin retentie de lichide, risc de diabet si dureri de cap, se ingrasa usor, evacueaza lent, fecalele sunt moi, palide si uleioase, transpiratia este moderata, somnul este adanc si prelung. Prezinta riscul unor boli legate de principiul apei, boli ce implica mucus, precum gripa sau congestia nazala. Au pielea groasa si muschii bine dezvoltati, ochii mari, intunecati si atragatori, cu gene si sprancene lungi si groase, iar pielea este uleioasa si moale. Sunt atrase de mancarurile dulci, sarate si uleioase, insa constitutia lor este echilibrata de gusturile amar, astringent si picant. Persoanele Kapha cauta stabilitatea, ceea ce ii ajuta sa castige si sa pastreze banii.
Kapha este agravata de produsele lactate. Trebuie pus accent pe mancaruri calde, uscate, legume proaspete si crude, cu gust picant, astringent sau amar. Mancarurile uleioase, greoaie si cremoase trebuie evitate. Graul, orezul si ovazul pot crea exces de mucus, iar mancarurile prajite si excesul de seminte si nuci dauneaza si ele persoanelor Kapha. De asemenea, dulciurile (cu exceptia mierii), mancarurile sarate si acre agraveaza Kapha si induc obezitatea. Citricele, carnea rosie si produsele lactate trebuie evitate, dar mancarurile picante sunt bune deoarece stimuleaza metabolismul.

Cele sase gusturi
Ayurveda opereaza si cu sase gusturi: dulce, acru, sarat, amar, picant si astringent. O masa care contine toate aceste sase gusturi este echilibrata si ajuta la echilibrarea celor trei Doshe. In general, produsele de fast food cuprind doar trei gusturi, dulce, sarat si acru, generand un dezechilibru Vata, aparand astfel tulburari de anxietate si nesiguranta. Dezechilibrul nutritional predispune la aparitia diferitelor dependente de tutun, alcool, adrenalina etc.
Dulcele, caracterizat de pamant si apa, racoreste, scade Vata si Pitta si creste Kapha, ne face sa ne simtim confortabil si multumiti, fiind gustul placerii. Hraneste si intareste, fiind benefic pentru copii, varstnici si bolnavi. In exces, produce un dezechilibru Kapha, favorizand racelile, tusea, obezitatea, pierderea apetitului, diabetul.
Saratul incalzeste, fiind caracterizat de apa si foc, scade Vata si mareste Pitta si Kapha, ajuta la digestie, functioneaza ca antispastic si laxativ, ajuta la pastrarea umezelii, anuleaza celelalte gusturi, retine apa. In exces, produce hipertensiune, guta, ulcer, urticarie, afectiuni cutanate, riduri.
Acrul incalzeste, fiind caracterizat de pamant si foc, scade Vata si mareste Pitta si Kapha, creand o senzatie de aventura, intareste organele de simt, stimuleaza apetitul, provoaca salivatia si este benefic pentru inima, digestie si asimilare. Poate provoca aciditate si mancarimi.
Amarul racoreste, fiind caracterizat de aer si spatiu, creste Vata si scade Pitta si Kapha, fiind antitoxic si bactericid, antidot pentru senzatia de lesin, mancarimi si arsuri. Reduce febra si combate setea. Este unul dintre cele mai benefice gusturi pentru multe dezechilibre manifeste la nivelul corpului sau al mintii.
Gustul picant incalzeste, fiind caracterizat de foc si aer, mareste Vata si Pitta si scade Kapha. Stimuleaza apetitul, imbunatateste digestia, da claritate mentala, combate obezitatea si excesul de apa in corp, elimina toxinele, purifica sangele, vindeca bolile de piele. In exces, cauzeaza slabiciune, senzatie de arsuri, sporeste transpiratia, poate produce ulcer, ameteala si inconstienta.
Gustul astringent racoreste, fiind caracterizat de aer si pamant, creste Vata si scade Pitta si Kapha. Dupa ce se usuca, alimentele astringente opresc diareea, reduc transpiratia si opresc sangerarea, sunt antiinflamatorii si sedative, dar provoaca constipatie. In exces, provoaca imbatranire prematura, constipatie, retentie de gaze, au efecte negative asupra inimii si pot provoca si alte afectiuni Vata, precum spasme si paralizie.

Dhatus, Malas si Agni
In afara de cele sase gusturi, cinci elemente si trei Dosha, se mai disting sapte Dhatus sau tesuturi, plasma, sange, muschi, grasime, os, nervi si organe reproducatoare, trei Malas sau dejectii, fecale, urina si transpiratie. In plus, trebuie discutat separat Agni, energia metabolismului sau focul gastric. Se disting patru tipuri de Agni.
Sama Agni este tipul normal de Agni, ce rezulta din echilibrul celor trei Dosha si permite persoanei sa consume aproape orice fel de mancare, digestia, absorbtia si eliminarea decurgand normal.
Vishama Agni apare atunci cand Agni este viciat de catre Vata. Este o instabilitate metabolica, ce produce neregularitati in apetit, indigestie si gaze. Aceasta perturbatie conduce, in acelasi timp, la anxietate, nesiguranta, frica si la probleme neurologice si mentale.
Tishna Agni este cauzata de excesul de Pitta. Acest hipermetabolism poate produce hiperaciditate, arsuri la stomac si glicemie. Pot aparea boli inflamatorii.
Manda Agni este cauzata de excesului de Kapha. Metabolismul este incetinit, putand aparea alergii, boli congestive si supraponderabilitate.

Cinci tipuri nutritionale
In Ayurveda se disting cinci tipuri de afectiuni nutritionale. Primul priveste deficienta cantitativa, al doilea - deficienta calitativa, rezultand din combinatii gresite de alimente, ce duc la toxicitate si lipsa unor nutrienti esentiali, al treilea – supranutritia, conducand la obezitate, hipertensiune si probleme cardiace, al patrulea se refera la combinatii alimentare ce conduc la toxicemie si pot cauza afectiuni digestive si, in fine, o alimentatie nepotrivita propriei constitutii si care poate afecta rezistenta naturala si poate conduce la aparitia a diferite boli.



 

CONCURS

SCRIE-NE DESPRE ROMANIA TA!

ConcursScrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa office@daciccool.ro.

Le vom posta si le vom premia pe cele mai bune.

Arata-ne Romania asa cum o vezi tu!

Poti castiga premii constand in produse romanesti oferite de magazinul online DACIC COOL.


 

CONCURS

FII COOL! DACIC COOL!

Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. Descopera Romania prin ochii lor!
Scrie-ne despre o viata frumoasa si sanatoasa intr-o Romanie frumoasa si sanatoasa, scrie-ne despre cum iti doresti sa fie viata ta in tara ta!
Asteptam materialele tale pe adresa office@daciccool.ro.
Le vom premia pe cele mai interesante.
Poti castiga unul dintre cele 10 premii pentru frumusetea si sanatatea ta.