Portocala este unul dintre cele mai cautate fructe din lume, in multe tari fiind pe primul loc in preferintele oamenilor. Si nu e de mirare, caci are un gust delicios, unic si o serie de calitati care o fac sa fie un aliment pretios, fiind folosita in bucataria multor tari ale lumii. De cand se stie despre ei, portocalii au avut multe semnificatii simbolice pentru oameni, fiind invaluiti in mister. Ii putem vedea in coltul intunecat al cate unei picturi linistite, in fundalul unor mituri si legende, putem vedea cate o portocala ca element in unele tablouri de portret… Cei mai multi cred ca simbolistica puternica a portocalului vine din povestea clasica a Hesperidelor, acele nimfe care pazeau pomul cu fructe din aur. Se considera, mai nou, ca acel pom din gradina Hesperidelor, daruit de catre Gaia Herei, la nunta acesteia cu Zeus, nu era un mar, ci un portocal. De atunci, lumea vestica a asociat portocalul cu bunatatea, loialitatea si generozitatea. In epoca baroca, acest fruct exotic era asociat cu inalta societate, cu nobilimea. Portocala devenise un simbol al prosperitatii, sugerand bogatie, destinatii de vis si taramuri indepartate, exotice.

In istoria orientala, portocalii simbolizau, de asemenea, prosperitate si fericire. Cuvantul chinez pentru mandarina vine din cuvantul "noroc", iar cuvantul chinez pentru portocala suna similar cu cuvantul "bogatie". Chiar si astazi, in Japonia si in China, portocalele sunt folosite la ornarea locuintelor si a magazinelor, in vederea primirii noului an cu noroc!
Din punct de vedere botanic, portocalul face parte din genul Citrus, familia Rutaceae, alaturi de alte specii de copaci de inaltime mica si de arbusti. Acesti copaci fac in general fructe rotunde, comestibile, cu coaja groasa si cu o pulpa zemoasa. Cea mai importanta specie este, desigur, portocalul de China, numit si portocalul dulce sau portocalul comun (Citrus sinensis), cu binecunoscutele sale varietati Jaffa (Israel), portocalul fara seminte si portocalul maltez sau portocalul rosu. Alte specii importante din punct de vedere economic sunt portocalul mandarin (Citrus reticulate) si portocalul acru (Citrus aurantium), numit si portocalul de Sevilia.
Asa-numitul portocal dulce, portocalul obisnuit, nu este insa considerat de catre toata lumea o specie in sine; unii il considera si acum o varietate a portocalului acru, numindu-l inca Citrus aurantium var. sinensis L., asa cum a fost cunoscut multa vreme. Cu toate acestea, el este tratat ca specie aparte. Regional, portocalul este numit din diferite feluri: in vechea Persie, narang, de unde au derivat numele spaniol naranja si portughezul laranja, in unele zone din America Latina si Caraibe e numit naranja de China, China dulce sau, simplu, China (se pronunta "cina"). In romana, cuvantul portocala vine din greaca noua, din portukali. Regional, i se mai spune si purtucala, naramza, noroanca sau pomeranta.
Portocalul ajunge pana la 6 metri inaltime, are frunze vesnic verzi, de forma ovala si face flori foarte parfumate, cu cinci petale. Acest copac face fructe din abundenta, timp de 50 pana la 80 de ani. Exista chiar portocali de peste 100 de ani care inca fac fructe. Fructul, delicioasa portocala, are pulpa impartita in felii, cum le spunem noi. De obicei, portocala este rotunda, iar pulpa ei are culoare portocalie, dar exista si variatii.
Mandarina, de pilda, este mai plata, iar portocala rosie are pulpa rosie, sangerie. Portocala are un gust agreabil, dulce-acidulat. Portocalele se recolteaza cand sunt bine coapte, caci, spre deosebire de alte fructe, ele nu se coc si nu devin mai bune dupa ce au fost culese. Portocalul prefera locurile in care iarna este racoare, suporta chiar si inghetul, cu conditia ca acesta sa nu intervina prea devreme, inainte sa-si fi incheiat cresterea anuala. Accepta multe feluri de sol, de la nisipos pana la lutos, dar creste cel mai bine in soluri mixte, cu drenaj bun.
Se pare ca portocalul este originar din Asia, mai exact din Arhipelagul Malay. Alaturi de alte citrice, acolo a fost cultivat din vremuri imemoriale. Nu se cunoaste o varietate salbatica a portocalului. Se pare ca de acolo a ajuns mai apoi in sudul Chinei, in India, Indochina si pe coasta de est a Africii, iar mai tarziu in estul Mediteranei. Raspandirea portocalului se datoreaza cuceririlor romane, dezvoltarii drumurilor comerciale ale arabilor, precum si expansiunii Islamului. In vremea in care Columb isi incepea expeditiile pe mare, portocalii erau deja in Insulele Canare, fiind adusi in Europa de comerciantii italieni cam in acea epoca. Initial, citricele in general erau considerate de catre europeni plante medicinale. Dar portocalele i-au cucerit repede pe europeni, ajungand sa fie considerate fructe de lux si sa fie cultivate in oranjerii private de catre cei bogati. Pana in anul 1646 li s-a facut multa reclama si erau deja foarte cunoscute.
Spaniolii au dus portocala dulce in America de Sud si in Mexic in secolul al XVI-lea, iar francezii in Louisiana. In Arizona a ajuns in anii 1710, iar in California in 1769, cand acolo a ajuns prima misiune crestina – in 1804 a fost plantata o livada de portocali la Misiunea San Gabriel, iar o livada comerciala a aparut in 1841 pe un teren care acum face parte din Los Angeles. In anul 1872 se obtineau deja seminte de portocal in New Orleans, fiind distribuite in Florida, unde au aparut multe livezi de portocal. Portocalul dulce era altoit pe radacini de portocal acru. Astazi, portocalii sunt cultivati in America tropicala si subtropicala, in tarile din nordul si estul Mediteranei, in Australia, Africa de Sud si Extremul Orient.
Inainte de anii 1920, portocala era consumata mai ales ca desert, iar raspandirea sucului de portocala a facut ca acest fruct sa fie cultivat tot mai mult. In acelasi timp, oamenii au inteles valoarea nutritionala a citricelor, au vazut ca portocalele sunt foarte bogate in vitamina C, contin si vitamina A, uleiuri esentiale, pectina, fibre, calciu si magneziu, sunt sarace in calorii si stimuleaza sistemul imunitar. De aceea, regasim portocalele in tot felul de produse alimentare, inclusiv in dulciuri. Un exemplu sunt bomboanele felii de portocala de la Apidava. Aceste delicatese sunt dropsuri cu miere si esenta naturala de portocala, in forma de felii de portocala. Pe langa gustul lor delicios, au si efecte deosebite, datorate calitatilor mierii si portocalei: sunt bune pentru insomnie, detoxifica organismul, ne energizeaza, sunt bogate in fosfor, iar calciul pe care il contin este mult mai bine asimilat.
Prin marea cantitate de vitamina C pe care o contine, portocala ne creste imunitatea si ne ajuta in lupta cu oboseala si cu gerul din sezonul rece. Flavonoidele ne apara de radicalii liberi, care ne imbatranesc pielea si ne imbolnavesc. Glucidele din portocala ne dau energie foarte rapid. Acest fruct e foarte potrivit pentru cei care vor sa scada in greutate, caci este sarac in lipide si in proteine, avand putine calorii. Fibrele solubile limiteaza colesterolul si trigliceridele din sange si stimuleaza digestia intr-un mod delicat, reducand totodata problemele de digestie. Iar carotenoidele continute de portocala stimuleaza productia de celule osoase si absorbtia calciului, ea fiind, astfel, excelenta si pentru oase. (Foto: www.istockphoto.com, www.apidava.ro)