Vorbim despre o planta care are un fruct cu un miros si un gust deosebite, unice, atat de delicate… Un cadou pe care Mexicul l-a facut lumii. Este cautata de toata lumea si pretuita de secole intregi. Este cea mai iubita, cea mai ceruta si cea mai scumpa cultura din lume. Vanilia este un important ingredient culinar – o intalnim in mancaruri si tot felul de bauturi, in multe produse lactate, mai ales in inghetate si iaurturi… Este al doilea cel mai scump condiment din lume, dupa sofran. In acelasi timp, reprezinta un foarte apreciat ingredient in industria parfumurilor si a medicamentelor. Dupa unele estimari, astazi intalnim vanilia in nu mai putin de 18.000 de produse de pe piata! De fapt, chiar daca nu pare, din punct de vedere botanic vanilia apartine familiei orhideelor, cea mai mare familie de plante cu flori din lume… Mai mult, este singurul soi de orhidee care face fructe comestibile! Ea este, de fapt, o orhidee tropicala, caci creste doar in regiunea ecuatoriala. Provine din America, unde cel mai cunoscut soi, Vanilla planifolia (numita si fragrans), creste liber, din zona Golfului Mexic pana in Ecuador, spre Pacific, precum si in zona Marii Caraibilor.

Aceasta planta are peste 150 de varietati diferite, dintre care doar doua sunt folosite pentru consum. Varietatea Bourbon a fost numita astfel dupa vechiul nume al insulei Reunion de astazi, Ile Bourbon. Cineva a dus pe furis, din Mexic, o planta de vanilie, in jurul anului 1793, pe aceasta insula de langa Madagascar. Timp de 50 de ani cultivarea ei aici s-a facut cu mari dificultati. Planta crestea bine, inflorea frumos, dar rareori facea pastai, deoarece, in lipsa speciei de albine care o polenizeaza in mod natural, florile erau rareori polenizate de insectele locale. Abia in anul 1841 Edmond Albius din Reunion a gasit o metoda eficienta de a fecunda floarea in mod manual. Folosind un betisor de bambus, el ridica membrana subtire care separa organul barbatesc (antera) de organul femeiesc (stigma) si aducea polenul pe stigma. Gratie acestei metode, culturile de vanilie s-au dezvoltat foarte mult in insulele Reunion / Bourbon, raspandindu-se si pe alte meleaguri, inclusiv Tahiti si Indonezia. In orice caz, conditiile diferite de clima si de sol ale Madagascarului fac sa apara mari diferente de aroma fata de vanilia mexicana.
Varietatea Tahitian provine tot din Mexic si este o incrucisare intre soiurile Vanilla planifolia si Vanilla odorata. Modificarile genetice i-au schimbat radical gustul si mirosul, fiind complet diferita de vanilia Bourbon, astfel ca acum este considerata o specie aparte.

In urma cu secole, vanilia era folosita ca aromatizant in temple, iar florile sale erau puse in amulete, pentru protectie fata de spiritele rele. Se pare ca primii care si-au aromat bauturile cu vanilie au fost olmecii. Primii care au cultivat-o au fost insa cei din neamul Totonaca, se pare, care traiau si inca traiesc in zona Golfului Mexic, mai exact in Veracruz. Ei o cultiva si astazi, considerand ca aceasta planta minunata este un cadou sacru si deosebit de pretios primit din partea zeilor… Dupa ce aztecii i-au cucerit pe totonaci, le-au impus acestora tributuri in vanilie (Tlilxochitl). Au folosit noul ingredient pentru a prepara bautura rezervata nobililor, faimoasa chocolatl, adaugandu-i faina de porumb, boabe de cacao si miere. Insa exista indicii ca si civilizatia precolumbiana Maya cunostea vanilia, pe care o utiliza ca ingredient intr-o bautura preparata din cacao si alte mirodenii.
Dupa anul 1500, vanilia a ajuns din Mexic in Spania. Initial, s-a crezut ca ea are valoare doar ca planta parfumata. Abia dupa ce Cortes a ajuns in America, in anul 1519, si i-a cucerit pe azteci, s-a descoperit ca ea poate fi folosita si ca ingredient culinar, ca poate fi consumata. La inceput, vanilia a fost cultivata in gradinile botanice din Franta si din Anglia, dar inca nu puteau fi obtinute seminte. Europenii nu au inteles de ce pana in anul 1836, cand horticultorul belgian Charles Morren a descoperit ca polenizatorul natural al vaniliei este albina Melipona, o insecta care nu traia in Europa (un studiu recent sugereaza, totusi, ca polenizatorul primar al orhideelor este albina Euglossine).
Timp de multa vreme, vanilia a fost folosita de europeni exclusiv ca ingredient al ciocolatei de baut, un produs de lux, consumat doar de catre cei bogati. In anul 1602, Hugh Morgan, un farmacist al reginei Elizabeth I, a avut stralucitoarea idee de a utiliza vanilia ca aroma de sine statatoare. A fost primul pas catre dobandirea popularitatii pe care vanilia o are in zilele noastre.
Pana tarziu, spre sfarsitul secolului al XIX-lea, Mexicul a avut monopol absolut asupra vaniliei, dar astazi Madagascarul este primul producator al lumii, fiind urmat de tari precum Costa Rica, Guatemala, Uganda, Kenya, China, India si unele insule din Pacific. Iar cei mai mari consumatori de vanilie sunt Statele Unite ale Americii, urmate de Europa (mai ales Franta).

Vanilia este foarte dificil de cultivat. Practic, este cultura cel mai greu de intretinut din lume. Primele flori ale vaniliei apar abia dupa trei ani de la plantare, iar fiecare floare ține doar o zi! De fapt, doar o dimineata, o singura dimineata pe an! In acea dimineata, cei care lucreaza pe plantatia de vanilie trec grabiti printre randuri, deschid, delicat, cu ajuorul unui betisor, florile si, cu ajutorul degetului mare si aratatorului, fac manual polenizarea. Daca ei afecteaza florile sau planta, procesul nu mai are loc, iar fructele nu mai apar, astfel ca trebuie sa fie foarte atenti, caci pierderile ar fi foarte mari.
Fructele, sub forma unor pastai, au nevoie de nu mai putin de noua luni pentru a-si dezvolta complet aroma. Cu toate acestea, atunci cand sunt culese, inca sunt partial verzi si inca nu au gust si parfum! Proprietatile lor ies la iveala abia in decursul procesului de tratare si de uscare, care e foarte complex si dureaza intre patru si sase luni! Dupa ce pastaile sunt recoltate, ele sunt lasate la soare pana se usuca complet. Totusi, in multe tari ele sunt tratate cu apa fierbinte sau puse la caldura, apoi scoase la soare in fiecare zi, timp de saptamani sau luni, pana cand isi reduc dimensiunea initiala cu o cincime. Abia dupa aceea pastaile sunt sortate in functie de marime si calitate. Apoi ele mai trebuie sa stea o luna sau doua, pentru a-si incheia complet procesul de aromatizare. In acest fel, in momentul in care ajung la destinatie, in cele mai indepartate colturi ale lumii, ele au deja o aroma deplina.
Din cauza acestor dificultati in privinta cultivarii, vanilia este extrem de scumpa. Mai mult: anual se produc in lume numai aproximativ 1.400 – 2.300 de tone de vanilie uscata, ceea ce reprezinta extrem de putin in comparatie cu productia de cacao sau de cafea, de pilda, de zeci de mii de tone. Tot din aceasta cauza, 98% din vanilia din comert este, de fapt, sintetica, nu naturala, chiar daca pe etichetele produselor scrie „aroma naturala”…
Fiind o planta atat de valoroasa, in unele locuri (de pilda, in Madagascar) cultivatorii isi marcau cultura de vanilie, facand un semn cu cutitul pe fiecare fruct verde, pentru a putea verifica ulterior daca cineva a furat din recolta lor…

Vanilia este importanta si pentru industria produselor cosmetice si de ingrijire corporala. Sapunul exfoliant cu miere si vanilie de la Apidava este obtinut din ingrediente apicole, uleiuri vegetale, plante si flori uscate. El actioneaza ca un peeling natural, ajutand la regenerarea epidermei. Este potrivit inclusiv pentru cei care au probleme cu tenul. Uleiul de vanilie are un puternic efect antimicrobian si antifungic, distrugand fungii de la nivel cutanat. (Foto: www.istockphoto.com, www.apidava.ro)