Dacic Cool, In primul rand bun gasit! Sunt arhitect Adrian Paun si ma ocup de proiectarea caselor traditionale romanesti si neoromanesti, iar in randurile de mai jos am sa va prezint stilul neoromanesc pe scurt.
Acest stil de arhitectura, propriu poporului nostru, a aparut la sfarsitul secolului XIX, ca urmare a miscarii politice si sociale incepute la mijlocul secolului XIX, prin care vechile imperii s-au destramat si s-au format noile natiuni europene. Ca urmare, toate natiunile europene si nu numai au dorit sa-si exprime identitatea prin stiluri si lucrari de arhitectura care sa le defineasca cat mai bine.

In Occident au fost readuse in actualitate stiluri mai vechi, consacrate, cum ar fi cel clasic (Grecia si Roma antica), gotic, renascentist. Acestor stiluri reactualizate li s-a pus in fata un neo (neoclasic, neogotic, etc). In est nu aveam un stil istoric de arhitectura (nici noi, nici altii), asa ca arhitectii nostri au realizat un stil arhitectural care sa ne defineasca, recurgand la valorile trecutului. S-au folosit de stilul brancovenesc, de arhitectura populara (toate elementele de lemn gen stalpi, balustrade, capriori, jardiniere, de acolo provin), de culele oltenesti din care au preluat ideea de lupta pentru independenta, precum si arhitectura epocii lui Stefan cel Mare.
Ce este special in acest stil? Sunt de fapt mai multe aspecte: in primul rand creeaza o unitate stilistica intre toate regiunile tarii. In al doilea rand creeaza o unitate stilistica intre zona rurala si cea urbana. In al treilea rand creeaza lucrari de arhitectura bazate pe frumosul si valoarea acumulate de poporul nostru in milenii, frumos pe care omul de rand il percepe in subconstient. In al patrulea rand creeaza o punte culturala intre Orient si Occident (nu am inventat noi totul, ci am preluat intr-o maniera proprie si de colo, si de colo, aducand si propria contributie, totul intr-o armonie foarte placuta). In al cincilea rand, stilul are flexibilitate, putand fi deviat mai spre modern sau mai spre clasic, mai spre Occident sau mai spre Orient, in functie de cerinte si gust. In al saselea rand contine elemente de cultura, istorie si religie. In al saptelea rand, stilul are discretie, neagresand pe nimeni.
Am sa fac o mica discutie pentru o mai buna intelegere a acestui aspect. Fiecare dintre noi simtim atunci cand iesim in natura o stare de bine. Din punct de vedere teologic, aceasta stare este exprimata in scripturi si explicata de teologi prin faptul ca Dumnezeu a facut lumea frumoasa, spre bucuria omului, si ca toata natura marturiseste despre existenta lui Dumnezeu. Nu trebuie sa fii credincios, insa, pentru a te bucura de natura, pur si simplu o simti, te odihneste si te bucura!
Omul modern traieste majoritatea timpului in mediul urban, in mijlocul unui spatiu construit. Stramosii nostri au fost constienti de importanta acestui mediu construit si au cautat sa aduca aproape de noi aceste valente benefice, a prezentei lui Dumnezeu si lumii frumos create prin inspiratie de la Dumnezeu. Aceste valente sunt insa prezentate in mod discret, la fel ca si in natura. Nu trebuie sa fii credincios pentru a te simti bine. Cati dintre dvs. ati privit cu bucurie si entuziasm la Muzeul Colectiilor de Arta Populara “Mina Minovici” si cati ati privit cu acelasi entuziasm sau chiar mai mare la un turn de birouri din sticla?
Deci, aceasta discutie a fost legata de discretie, nu agreseaza pe nimeni, doar aduce o stare psihica de bine. Legat de valorile culturale transmise, acestea vin pe doua filiere: arhitectura de lemn si arhitectura zidita. Arhitectura de lemn a fost realizata de mesteri populari de-a lungul secolelor si chiar mileniilor, cautand sa armonizeze materialul locului cu conditiile climatice specifice, peste care au adaugat partea estetica, imprumutata sau inventata. Aceasta parte estetica a cautat sa exprime doua aspecte simultan: arta populara si religia. Nu stim cum au aratat casele acum 1.000 de ani, dar stim sigur ca arta si arhitectura populara s-au decantat intr-un creuzet al valorii, prin care ceea ce a fost valoros a fost dus mai departe si imbunatatit. Sasim astfel de exemplu stalpi de lemn la prispa casei.
Acestia nu au o simpla forma paralelipipedica, ci sunt frumos sculptati si incununati cu niste crestaturi. Acele crestaturi sunt niste simboluri. De exemplu, steaua cu raze reprezinta, pe de-o parte, soarele cu toate valentele sale pozitive, pe de alta parte este un simbol religios care, in functie de numarul razelor, il reprezinta pe Hristos, sau Maica Domnului, sau Sfintii Apostoli. Mai este un simbol foarte important: lemnul in sine reprezinta omul indumnezeit, prin faptul ca peste un material natural vin aplicate decoratii crestine. Arhitectura zidita cunoaste aceeasi directie de evolutie, cu diferenta ca este lucrata de oameni scoliti in domeniu, si ca, din punct de vedere simbolic, incearca sa redea prezenta lui Dumnezeu.
Aceste doua elemente au fost puse impreuna in stilul de arhitectura neoromanesc, intr-un mod propriu poporului nostru si cu elemente proprii poporului nostru. Am creat astfel o locuinta in care omul traieste in prezenta lui Dumnezeu, la fel ca in natura.
Am spus ca stilul neoromanesc este bazat pe frumos si valoare, plus identitate. Toate acestea au fost accumulate in timp foarte lung de poporul nostru si confirmate de el. Deci, suntem mostenitorii unui patrimoniu cultural, istoric si religios pe care putem alege sa-l folosim sau nu. Eu am optat pentru! Va invit si pe dvs. sa aflati mai multe despre acest stil si cladirile construite pe baza lui, cladiri cu care azi ne mandrim! (Arhitect Adrian Paun, Foto: www.case-frumoase.ro)