Odinioara, inainte de a se apuca de seceris, gospodarii curatau toate acareturile din curte, inclusiv podurile, pentru ca acolo se aflau nu numai uneltele agricole necesare, cat mai ales pentru ca in hambare va fi depozitat graul. Acest ritual vechi de cand lumea asigura spor, bucate multe si destula paine pentru a indestula intreaga familie. Intotdeauna la sfarsitul secerisului se lasau cateva spice incarcate de boabe aurii pentru fi oferite drept ofranda lui Dumnezeu.

Se pare ca obiceiul de a gati si consuma ciuperci, omul l-a avut inca din epoca primitiva. Si tot de pe atunci a descoperit care sunt calitatile lor... terapeutice. Noi mergem mai departe cu o poveste si o reteta. Cu ciuperci! Iarna anului 1991. Italia. Muntii Alpi. Un excursionist pasionat de munte descopera din intamplare ceea ce parea a fi un corp foarte bine conservat in ghetarul alpin. Parea la prima vedere un accident montan, dar dupa primele cercetari, Iceman, asa cum a fost botezat de ziaristi, si-a dezvaluit secretele.

Primii oameni care s-au bucurat de gustul deosebit al dulcetii au fost locuitorii din Orientul Mijlociu. Acum cateva sute de ani, ei au gasit o metoda de conservare a fructelor, pregatind dulceata, dar si peltea, cu zahar de trestie. Cavalerii cruciati nu au ramas indiferenti la inedita savoare si au adus-o cu ei in Europa, spre sfarsitul Evului Mediu.

Ajungem absolut din intamplare la Dunare. Iesisem dintre lanurile de floarea-soarelui, sora-soarelui - bantuisem pe un drum judetean, sinonim cu "plin de gropi" - si intram pe DN 4, Bucuresti-Oltenita. In cautare de retete! Suntem exact la jumatatea distantei dintre cele doua orase. Stanga - Capitala. Dreapta - orasul-port de pe Dunare. Privim ceasul, mai sunt cateva ore pana la caderea intunericului, e timp, deci, de inca o explorare...

Mult imi mai place sa vantur tara, in cautare de suflete bune si de retete gustoase! Si tare ma incanta, cand ajung in tara Motilor, sa musc zdravan din placinta gatita pe lespede, povestind de unde vine vorba "piatra-n casa". Cu opt ani in urma, cam pe vremea asta, cu putine zile inainte de a se stinge din viata, Radu Anton Roman a fost invitat in Apuseni, printre moti, la Garda de Sus, la o intalnire a satului, unde a fost pus - cum altfel? - in fruntea bucatelor! Tare il mai incanta sa muste zdravan din placinta gatita pe lespede, moteasca, povestind tuturor, cu placere nespusa, de unde vine vorba "piatra-n casa".

Daca cumva combinatia dintre nuci si miere se afla printre preferintele tale, atunci prajitura insiropata cu nuci si miere de albine te va face cu siguranta fericit/a! Este pufoasa si aromata si poate fi folosita si ca tort, daca este ornata cu frisca!
Pentru prepararea prajiturii ai nevoie de o tava de 18-20 cm diametru pentru ca, in cazul in care tava este mai mare, prajitura nu va fi suficient de groasa!

Lumea vanatorilor e un teritoriu inchis. O lume paralela, cu tainele si regulile ei. Dar bucataria vanatoreasca e... fabuloasa! Iar un ostropel de mistret e cea mai frumoasa experienta culinara la care mi-a fost dat sa asist.Sa asist, doar! Caci "novicilor" nu le e permis decat sa priveasca. Si, evident, apoi, sa se infrupte din bunatati!

Ai pofta de ceva dulce, rapid si usor de facut? Prajitura cu miere de albine, visine si mac este cea mai buna alegere! Daca nu ai timp la dispozitie, aceasta reteta te va scoate din impas in momentele in care vrei sa pregatesti ceva special, de sezon sau pentru un moment deosebit!
Ingrediente: miere de albine, 1 lingurita scortisoara macinata, 50 g unt, 150 g de mac, 1 plic zahar vanilat, 1 plic praf de copt, 100 g visine fara samburi, coaja de la o lamaie, 1 lingura lapte.

Suntem in postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Un post usor, asemanator cu postul Craciunului, insa cu durata variabila si ceva mai scurt. Inceperea acestui post variaza in functie de data Sfintelor Pasti, iar terminarea lui se face la data praznuirii Sfintilor Apostoli, adica in data de 29 iunie. El poate dura maximum 28 de zile, sau poate fi chiar exclus din calendar atunci cand sarbatorim Pastele mai tarziu. Este cu siguranta cel mai lesne de tinut, fiind un post de vara, cand avem din belsug fructe si legume proaspete. Din calendar nu lipsesc dezlegarile la untdelemn si vin, iar sambata, duminica sau in alte zile de sarbatoare randuite de biserica se mananca peste.

Cei dragi pot avea oricand la dispozitie un desert gustos si foarte simplu de preparat. Checul cu miere de albine si lamaie poate fi preparat in orice sezon din ingrediente pe care le ai tot timpul in bucatarie si este, pur si simplu, delicios!
Ingrediente: 100 g zahar, 1/4 miere de albine (noi va recomandam cu drag mierea Apidava), 100 g unt, 3 oua mari, 100 g nuci macinate, 1 pliculet zahar vanilat, o lingurita cu varf de praf de copt, lamaie, 200 g faina.

Nici nu ne-am putea imagina Craciun sau Paste, nunti sau botezuri fara traditionalul cozonac! Este nelipsit la mesele de sarbatori sau evenimente festive, traditionale sau nu, in diverse variante, in retete care mai de care mai imbunatatite sau chiar in variante de post. Cozonacul cu miere bucovinean este, cu siguranta, o reteta traditionala ce va da un plus de savoare oricarei mese festive!

Nu va asteptati sa gasiti un asemenea preparat intr-o carte de retete romanesti!... Exista un timp, insa, al rafinamentelor culinare, in casele inaltei societati a marilor orase. Astazi, va propun sa ramanem la inceputul veacului 20. Atunci cand Ecaterina Comsa aseza Craiova pe harta cartilor de bucate esentiale din Romania. Si, daca tot ramanem, chit ca-i dimineata, sa tragem... un pui de somn.

O carte-ntreaga de retete romanesti, scrisa pe un bob de grau! In inima Baraganului, graul tine loc de orice alta cereala. Nu-i de mirare, deci, ca-n vremurile de demult, umplutura de sarmale se facea cu grau, si nu cu orez, ca-n ziua de azi. Cum tot cu grau erau umplute si legumele, dupa cum se va vedea in aceasta reteta culeasa cu vreo doua decenii in urma din Stelnica ialomiteana. Trecand din bucatarie in cult si din ritual din nou pe masa fiestecaruia, graul poarta daltuit, dupa credinta taranului roman, chipul lui Hristos, pe fiecare bob.

Retete (mai) romanesti, ca-n Bucovina, nu gasesti! E un slogan pe care l-am auzit si eu, candva, urcand pieptis spre Pietrele Doamnei, si zau ca mi-a parut rau atunci ca nu aveam in rucsac si caietul meu de retete. Ca sa notez iute-iute toate cate le-am aflat. Dar unele dintre acele retete mi-au fost spuse inca o data, la gura sobei, intr-o iarna bucovineana.

Pe Maria Gorban am intalnit-o cu ani in urma la festivalul ProEtnica de la Sighisoara. Reprezenta comunitatea de ucraineni din comuna Ulma si ma tot imbia sa gust din bucatele specifice femeilor din neamul sau, de-a lungul veacurilor. Retete insa impamantenite la noi si asimilate de intregul sat, de intreaga comuna.

Viata la manastire presupune impunerea unor restrictii, inclusiv in alimentatie, pe care oamenii de rand le pot insa si ei aplica, atunci cand credinta lor ii ridica la un asemenea nivel de intelegere, asa cum este cel zis monastic. Sunt diferente la fel de vizibile si intre ceea ce mananca un monah care traieste in sanul unei comunitati monastice si hrana ascetilor.

Ai trebuinta de: 2 pastravi, 500 g rosii, 300 g ciuperci, 150 g arpagic, 1 legatura de patrunjel, 1 ceapa, 4 catei de usturoi, 500 ml vin rosu, 75 ml ulei de floarea-soarelui, 500 ml apa, sare, piper.
Cum se prepara: Pastravii se curata, se eviscereaza si se spala. Se condimenteaza, se asaza intr-o tava si se inconjoara cu ciuperci taiate felii. Arpagicul se curata de foi, se spala si se presara peste peste. Rosiile se spala, se taie rondele si se asaza deasupra pestelui. Ceapa si usturoiul se curata de foi, se toaca marunt si se presara peste peste. Se adauga patrunjel tocat, se toarna deasupra vinul amestecat cu uleiul si apa si se coc in cuptorul incins pana scade sosul si se ingroasa.
Sursa: Antena Satelor

Ai trebuinta de: 500 g branza de vaci, 100 g branza telemea, 300 g cartofi, 2 ardei grasi, 2 cepe, 4 catei de usturoi, 200 g rosii, 4 oua, 1 conserva de ciuperci, 1 salata verde, 100 ml ulei, sare, piper.
Cum se prepara: Branza telemea se taie cuburi si se amesteca cu branza de vaci. Cartofii se curata de coaja, se spala si se fierb. Se racesc si se taie in felii subtiri. Cepele si usturoiul se curata de coaja si se toaca marunt.

Reteta pe care v-o daruiesc astazi am primit-o si eu in dar de la Mama Luta din Ampoita, celebritatea satului de la poalele Apusenilor, loc unde se zice ca ar fi poposit si Dumnezeu, intr-una dintre peregrinarile sale pe pamant. Pe Valea Ampoiului a gasit salas de odihna si tarani vrednici, care l-au omenit cu placinta pe lespede si cu… ciorba de fasole cu laste de casa. Cum se prepara aceasta ciorba?

Persoanele care se decid sa urmeze un regim de slabit pot fi, fara de voie, vegetarieni (sau macar pe jumatate vegetarieni, adaugand in meniu lapte, branzeturi, oua sau chiar peste). Carnea slaba de peste (ce are un continut ridicat de acizi Omega 3), salatele de legume, branzeturile degresate si fructele sunt ingredientele de baza ale unor preparate la fel de bogate in arome si gusturi ca si cele pe care le-am putea considera "obisnuite".

Biblia contine si lectii importante pentru sanatatea fizica. Una din mancarurile folosite la Cina cea de Taina ar fi benefica impotriva bolilor. Mai exact, se crede ca la Cina cea de Taina, apostolii ar fi mancat Charoset. Desertul consta dintr-o combinatie de mere tocate marunt si nuci pisate, carora li se adauga stafide strivite, curmale, scortisoara si miere.

Si cine sa fie un mai atent depozitar al caietului cu retete romanesti daca nu... mama?! Ei ii datorez cea mai buna reteta de paine de casa. Toate amintirile din copilarie incep cu mainile mamei framantand painea cea de toate zilele. Binecuvantand-o... lasand-o sa creasca - tihnit! - sub zapada servetului tesut in casa. Modeland-o dupa chipul si asemanarea rotundului pamant si lasand-o sa se rumeneasca si sa-si implineasca aromele in caldura cuptorului... De aceea azi nu e reteta mai nimerita decat cea a painii!