Dintre toate carnurile tocate si varate in mat, doua sunt specifice Buzaului si de neintalnit altundeva: carnatii de Plescoi si babicul sarbesc de Buzau.
Babicul se face din carne de porc (pulpa), taiata cu satarul (se poate trece si prin masina de tocat cu sita mare, dar gustul cel mai bun il are de ai rabdare si stiinta sa toci carnea cu satarul). Se sareaza si se pun apoi doua feluri de boia - din cea dulce si foarte rosie si din cea usturoiata (picanta), facuta de sarbi din ardei rosii iuti. Acesti sarbi de pe la noi, din satele Buzaului, sunt de fapt neam de bulgari, populatii din sudul Dunarii care au venit aici dupa razboiul ruso-turc din 1806-1812.

Aveti trebuinta de: pulpa de porc, boia de ardei dulce, boia de ardei iute, sare, mate de vita.
Cum se procedeaza: Se pune carnea tocata, sarata si amestecata cu boia intr-o covata. Se framanta si se lasa asa, la rece, vreo doua saptamani. Apoi se ia iarasi la framantat. Dupa aia, se face din carnea asta o "pitusca", adica un fel de chiftea, si se prajesc in tigaie, si de la boiaua aia rosie se inroseste si untura. Barbatii casei degusta pitusca, dupa care beau un pahar cu vin si hotarasc ce mai trebuie pus in covata - ca mai trebuie sare, sau boia dulce, sau din cea usturoiata. Cand au potrivit-o de gust, se umple in mat gros de vita, precum carnatul.
Se pun sirurile de babic la afumat la foc mic, rece, iar cand sunt gata de afumat, se scot si se pun la presa, de le da forma aceea putin plata: se intind pe masa, se pune un fund de lemn, se pune o greutate si se lasa de se preseaza. Apoi se pun la uscat. Se mananca intotdeauna la masa de Pasti.

Sursa: antenasatelor.ro
(Simona Lazar, Antena Satelor)