Marea bucatarie uitata a Ardealului

Imprimare

Gastronomia Ardealului a fost, in istorie, unul dintre marile castiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de facut este sa redescoperim acel mix de culturi si ingrediente care au facut-o candva celebra.
Unul dintre cei mai importanti critici culinari din ultima jumatate de secol din Marea Britanie, Egon Ronay, maghiar de origine, obisnuia sa scrie – in editorialele sale din Daily Telegraph – ca gastronomia a dat lumii trei concepte culinare complexe: bucataria franceza, cea chineza si… bucataria Transilvaniei.
Celebru indeosebi pentru ale sale Egon Ronay’s Guide to British Eateries (primul a fost publicat in 1957, intr-un tiraj de 30.000 de exemplare), criticul scria ca timp de patru secole, in arcul carpatic, romanii, maghiarii, sasii, armenii, evreii – precum si celelalte comunitati etnice care traiau aici – au reusit sa-si imbogateasca unii altora cultura gastronomica, prezervand insa si propria identitate, dinaintea cratitei cu mancare.

Afland aceasta informatie in urma cu un an, mi-am dorit sa ajung cumva sa-l cunosc pe Egon Ronay, pentru a detalia acest subiect, insa cu doua veri in urma, la varsta de 95 de ani, cel mai varstnic critic culinar al Marii Britanii s-a stins din viata.
Tema insa m-a preocupat. Asa se face ca, tot scormonind dupa carti de bucate care sa-mi releve rolul gastronomiei ardelenesti – cu tot ceea ce inseamna, etnic, Ardealul – in marea bucatarie a lumii, aveam sa dau peste alte informatii. Cea mai veche carte de bucate a Ungariei dateaza din secolul al XVI-lea si a fost conceputa in Transilvania de un bucatar anonim, despre care se stie doar ca a trait intr-unul dintre prosperele orase ale Ardealului. Cartea se numeste Szakacs Tudomany, ceea ce inseamna Arta gatitului. Dupa ce a calatorit pe la mai multe curti imperiale, regale, ducale ale Europei, dupa ce a gatit pentru nobili si capete incoronate sau a fost doar oaspete al acestora, bucatarul nostru anonim a scris o carte cu peste 900 de retete care defineau marea bucatarie a epocii.
Mostenirea transilvaneana relevata de aceasta carte consta in sosurile cu faina si paprika, ca si folosirea condimentelor ierboase, precum mararul, patrunjelul, tarhonul, maghiranul, busuiocul, sau supele in care se amesteca fructe si carne afumata. Acesta este profilul de secol al XVI-lea al gastronomiei din Transilvania.

Puteti citi continuarea pe Antena Satelor. (Simona Lazar)