Delicioasele paste

Imprimare

Fie ca sunt spaghete, penne, linguini, vermicelli, ravioli sau tortellini, pastele fac parte din deliciile pe care turistii le savureaza intotdeauna atunci cand viziteaza Italia. Acestea pot fi servite in compania unor delicioase sosuri sau pot fi ingrediente ale altor feluri de mancare, precum salatele sau budincile. Se estimeaza ca in lume sunt peste 600 de tipuri de paste, insa cei mai iscusiti in a le prepara se pare ca sunt italienii.

Despre originile si istoria pastelor
Chiar daca s-ar putea crede ca pastele s-au nascut in Italia, cercetarile asupra acestor adevarate delicii plaseaza originea pastelor in secolul al XIII-lea. Se spune despre Marco Polo ca le-ar fi adus in Italia, la intoarcerea sa dintr-una din calatoriile in China in anul 1271. Despre pastele din China, marele calator a facut si referiri in cartea sa, intitulata Minunile lumii.
Concluziile altor cercetari spun insa ca originea pastelor este mult mai indepartata, acestea datand inca de pe vremea civilizatiilor antice etrusce. In acele vremuri, se pare ca pastele se preparau dintr-o faina rezultata din macinarea mai multor soiuri de cereale, la care se adauga apa. Acest fel de mancare s-a raspandit rapid printre etrusci, devenind, intr-un timp foarte scurt, un adevarat aliment, apreciat pentru gustul minunat.
In secolul al III-lea i.H., imparatul roman Cicero aminteste, in insemnarile sale, despre un preparat foarte iubit de catre oamenii de seama, dar si de catre oamenii obisnuiti. Este vorba despre niste foi mari, din faina de grau, stramosii preparatului lasagna de astazi. In acea perioada, romanii se aflau in plina dezvoltare, in diverse domenii. Este perioada in care si-au dezvoltat reteaua de transport a cerealelor, dar sunt inventate si diverse instrumente care faciliteaza prepararea unor mancaruri din ce in ce mai diverse si mai sofisticate.
Italienii au si ei varianta lor despre originea pastelor, spunand ca acestea ar fi fost inventate de catre etruscii care se aflau in zonele din centru-sud ale Italiei, actuala Toscana, Lazio si Umbria. Inca din anul 400 i.H., acestia aveau deja abilitatea de a prepara din grau, diverse mancaruri, printre care si pastele, pe care, in timp, le-au perfectionat. Tot cercetatorii italieni spun ca romanii au preluat retetele etruscilor si le-au diversificat. 
Pe urmele pastelor a pornit si un renumit istoric american, Charles Perry, care a scris numeroase articole despre paste si originea acestora. Din cercetarile sale reiese ca pastele au fost inventate de catre arabi, care aveau o activitate foarte intense de comert, in special cu China, tara in care ar fi dus si pastele. Tot arabii ar fi dus pastele si in sudul Italiei, mai exact in Sicilia, in timpul invaziei arabe din secolul al VIII-lea. In Sicilia se naste, de altfel, si termenul de macaroane. In perioada aceea, in Sicilia ia amploare productia de paste, tehnicile de preparare ale acestora fiind imbunatatite. Pentru unele aluaturi de paste se obisnuia chiar sa se framante o zi intreaga. Este perioada in care sicilenii incep sa adauge numeroase arome pastelor, diversificandu-le atat modul de preparare, cat si sosurile.
Deja in secolul al XII-lea, aflam despre prima fabrica de paste, in Palermo. De aici s-a inceput distribuirea pastelor in intreaga Italiei, dar si in Europa. In anul 1600 ia amploare, la Napoli, o adevarata revolutie industriala, care implica si dezvoltarea industriei pastelor, in special a celor uscate. Din acest punct, industria pastelor in Italia devine un punct important in economia Italiei. Numarul fabricilor de paste, dar si al magazinelor de specialitate este in continua crestere, insa, pentru o buna perioada, pastele au fost considerate “mancarea saracilor”, datorita pretului accesibil cu care erau comercializate.
Pastele se mancau cu mana, asta pana cand unui curtean al Regelui Ferdinand al II-lea i-a venit ideea de a folosi furculita. A fost un moment decisiv, pentru ca de atunci, pastele se mananca numai cu furculita…
Pentru a nu se simti singure, li s-a gasit si cealalta jumatate – sosul – cu care pastele aveau sa formeze un desavarsit si delicios intreg. In anul 1839, este atestata prima reteta de sos de rosii.
Devenite celebre in Italia, unde exista si un muzeu dedicate lor, pastele au cucerit si Europa, dar au inceput sa intre si in gratiile altor tari din lume.

Tipuri de paste
Chiar daca originile pastelor nu sunt inca elucidate, un lucru e cert: pastele sunt un preparat culinar apreciat in intreaga lume. Exista numeroase tipuri de paste, acestea clasificandu-se in functie de lungime, forma si alte criterii.
Din categoria pastelor simple, fac parte cele cu denumirile: spaghete, macaroane, fidea, taitei, vermicelli, pappardelle, fusilli, penne, farfalle, bucatini, tagliatelle, rigatoni, gnocchi, lasagna, cannelloni si spätzle.
Paste umplute sunt: tortellini (care pot fi umplute diverse umpluturi, cu carne tocata, branza, spanac sau parmezan), tortelloni, cappellettini, ravioli (celebrii ravioli italienesti cu ricotta si spanac), agnolotti.
Pastele mai sunt clasificate si in paste uscate sau proaspete. Cele uscate, cu o textura dura, se umfla in momentul in care sunt fierte si se servesc alaturi de sosuri. Pastele proaspete sunt moi si se gatesc repede si usor. Se servesc alaturi de diverse sosuri.
In functie de modul de pregatire, pastele pot fi asciutta (atunci cand se prepara separat de restul ingredientelor), in brodo (cand sunt fierte in supa) si al forno (cand sunt ingrediente principale intr-un fel de mancare preparata la cuptor).

Cateva retete de paste si sosuri
Pastele sunt usor de preparat. Daca vreti insa sa pregatiti pastele in stil italian, iata una din retete: Pentru aluat aveti nevoie doar de 500 g faina (de grau dur) si 250 ml apa si sare dupa gust, iar pentru sos: rosii cherry, 100 g ricotta scursa, o ceapa mica rosie, parmezan, o vanata mica, doi ardei, cateva frunze de busuioc proaspat, ardei iute si ulei de masline. Pentru aluat, se pune faina pe o suprafata plana, se face un gol in mijloc si se adauga apa. Se framanta pana cand se incorporeaza toata faina, apoi se pune aluatul intr-o folie de plastic si se lasa sa se odihneasca timp de jumatate de ora; apoi, daca doriti ca pastele sa aiba forma de fusilli, se intinde foaia, se taie fasii inguste si se invart pe o andrea. Pentru sos, se incalzeste uleiul, se adauga ceapa tocata cat mai fin, apoi legumele taiate bucati. Dupa ce s-au calit, le scoatem intr-un bol, presaram parmezan peste ele, amestecam si le punem peste pastele fierte. In final se presara frunzele de busuioc.
Carbonara. Una dintre cele mai celebre retete de paste este carbonara. Modul de preparare difera de la o zona la alta, chiar si in Italia. In unele zone se adauga parmezan, in alte zone sunt preferate alte feluri de branza. Iata una dintre modalitatile de preparare a pastei carbonara: aveti nevoie de 250 g paste (spaghetti sau penne, dar se prepara la fel de bine si cu fusilli ), 200 g kaizer, 2 oua, jumatate de cana de parmezan ras, 3 linguri unt si piper negru (dupa gust).
Se taie kaizerul in fasii mici, se celeste in putin ulei, se scot intr-un bol. Se bat ouale, se adauga parmezanul. Se va obtine o crema peste care se va presara piper dupa gust. Se fierb pastele si se strecoara. Intr-o tigaie se topeste untul si se adauga pastele fierbinti. Se lasa putin la foc mic, se adauga oul si apoi kaizerul, se amesteca si se ia de pe foc. Se serveste cu putin patrunjel verde sau busuioc, dupa preferinte. 
Sos de rosii cu busuioc. Se pune la incins o lingura de ulei de masline, se adauga un catel de usturoi, se lasa sa se caleasca un pic, apoi se scoate. Se adauga 400 g rosii tocate, din conserva sau sos de rosii. Unul dintre cele mai bune sosuri de rosii romanesti este bulionul de rosii Topoloveana, un produs fara aditivi, fara E-uri si fara conservanti, facut din rosii proaspete, fara seminte, fara adaos de sare sau amidon. Peste bulion se adauga o cana de supa de pui, o lingurita de zahar. Se lasa sa fiarba, la foc mic, timp de cateva minute, amestecand din cand in cand. In final se adauga cateva frunze proaspete de busuioc.
Salsa verde. Se spala bine o legatura mare de patrunjel, se pune in blender alaturi de un catel de usturoi. Se adauga coaja rasa si zeama de la o lamaie, doua linguri de capere tocate si trei linguri ulei de masline. Este un sos care poate insoti pastele calde, dar alaturi de pastele reci reprezinta un preparat culinar asortat pranzurilor de vara.
Sos de ciuperci si smantana. Se topeste putin unt intr-o tigaie, iar peste el se adauga ciupercile spalate foarte bine si taiate felii subtiri. Se adauga sare si piper, dupa gust. Se lasa la foc mic, apoi se adauga parmezan, se amesteca si se mai lasa putin la foc. Se mai pot adauga arome, dupa gust (oregano sau busuioc, in functie de preferinte). Se pot folosi paste precum spaghetti, farfalle sau penne.
Sos arrabbiata. Se incinge uleiul (de preferat ar fi cel de masline), se adauga o ceapa medie tocata fin si cinci catei de usturoi. Se calesc pret de cateva minute, apoi se adauga jumatate pahar cu vin rosu, doua linguri de zahar, busuioc proaspat tocat fin, fulgi de chilli, piper negru si apoi sos de rosii. Se amesteca si se lasa sa fiarba, la foc mic, pret de 20 de minute, amestecand din cand in cand. Acest sos poate insoti fusilli, farfalle, penne, sau chiar tagliatele.
Ragu – sos pentru paste si lasagna. Aveti nevoie de: 600 g carne tocata de vita, o ceapa medie sau o legatura de ceapa verde, un morcov mare, 3 tulpini telina, 50 ml vin alb sec, un varf cutit scortisoara, un varf cutit nucsoara, o lingurita rasa piper, o cana suc de rosii fara seminte, 2 cani supa pui sau vita, o cana lapte, sare dupa gust, 2 linguri unt (se pune doar una in cazul amestecului cu carne de porc). Ingredientele se fierb timp de 2 ore, la foc mic. Acest sos se foloseste atat pentru paste, cat si pentru lasagna.
Sos Bolognese. Se asorteaza pastelor, dar este ideal si pentru lasagna. Iata din ce ingrediente se prepara: 1,5 kg de carne de vita, 50 ml ulei, sare dupa gust, oregano, cimbru, busuioc, piper, 25 g mustar, 750 g rosii decojite, sos de tomate, 125 ml vin alb, sucul de la o lamaie, 375 ml apa.
Pesto, Pesto alla Genovese. Este un sos pe cat de elegant si rafinat, pe atat de celebru. In 1900, in America, acest sos se vindea in borcane care il aveau pe eticheta pe Frank Sinatra. Iata din ce ingredient se prepara: o legatura mare busuioc proaspat, 2 catei de usturoi, 40 g seminte de pin, 50 g parmezan, sare de mare (dupa gust), 50 ml ulei de masline. Su pun toate ingredientele in blender si se formeaza sosul. Se serveste cu paste de tip spaghetti sau fusilli.

Sosurile si pastele in Romania
Sosurile, prezente in gastronomie inca din Antichitate, au fost intotdeauna elemente esentiale in gustul final al preparatului culinar. Sosurile pot fi albe (preparate din faina, lapte, unt, albus sau samantana) sau brune. Ambele tipuri de sos au suferit numeroase transformari de-a lungul timpului, ajungandu-se astazi la o ampla gama, pentru toate gusturile. Desi in Romania nu putem vorbi despre un sos traditional, numeroase preparate sunt insotite fie de celebrul Bechamel, fie de sos de rosii. Bucatarii romani recomanda folosirea sosurilor, asortate astfel: sos de unt si lamaie, mujdei, pentru peste; sos de smantana pentru pui; sos de piper verde pentru fripturi de vita; sos de vin pentru vanat, iar pentru paste, sosul de rosii sau cel de smantana.
Pana nu demult, consumul de paste in tara noastra nu era atat de mare, insa in ultimii ani, pastele au devenit familiare si la mesele romanilor, producatorii romani acoperind in totalitate cerintele pietei.
Desi romanii sunt, in mare parte, consumatori de paste fainoase din grau moale, consumul de paste fainoase din grau dur este in crestere, datorita trendului european.
In Moldova, se consuma in special macaroanele. In zona Transilvaniei, pastele sunt fierte in supa, iar in Muntenia sunt preferate spaghetele si pastele scurte.

Cateva caracteristici ale pastelor de calitate
Exista sute de sortimente de paste, insa nu toate au calitatea la care ne asteptam, prin urmare, iara cateva caracteristici ale pastelor de buna calitate: pastele deschise la culoare, cu suprafata grunjoasa si cu incluziuni albe sunt preparate din faina alba si colorate artificial in galben.
Se intampla foarte des ca pastele din grau dur sa fie falsificate, folosindu-se la prepararea lor si faina alba. Dupa aspect, este aproape imposibil sa ne dam seama ca nu sunt din grau dur, insa atunci cand le preparam, acestea se lipesc intre ele. Pastele din grau dur nu se rup, ele se indoaie usor, fiind mai elastic.
Un alt element esential atunci cand se achizitioneaza paste din comert este verificarea ambalajului. Pastele trebuie sa fie intregi. Daca sunt faramitate, este bine sa ne indreptam atentia catre alt produs.

Spaghete sau penne, farfalle, fusilli sau macaroane, pastele nu fac doar deliciul turistilor care viziteaza bella Italia, ci au intrat, incet, dar sigur, in bucatariile intregii lumi. Despre paste a vorbit si Cecilia Caragea in rubrica Arta de a trai sanatos, din cadrul emisiunii Europolis (TVR 1).