Se spune despre peste ca ar fi una dintre primele vietati arhetipale despre care s-a spus ca intruchipeaza fortele germinative si generative ale naturii. Pestele este prezent in simbolismul multor culturi si religii ale lumii: il intalnim la egipteni, alaturi de Osiris, zeul vietii, dar si ca simbol al zeitei Isis, zeita magiei si a reinvierii, simbolul armoniei matrimoniale. Exista insa si culturi in care el simbolizeaza reincarnarea sau forta vitala.
Datorita numarului mare de icre depuse, pestelui i-a fost atribuit simbolul fecunditatii, al perpetuarii vietii. In China, pestele simbolizeaza norocul, iar in combinatie cu cocorul, este simbolul longevitatii. Pestele apare, in plan cosmic, asociat cu soarele sau cu luna, Iar in mitologia indiana este unul dintre avatarurile lui Vishnu. Pestele este cel care il salveaza de la potop pe Manu, fiul lui Brahma, zeul creatiei.

Cu asa o simbolistica, nu se putea ca pestele sa lipseasca din zodiac. Astfel, despre cei nascuti in zodia Pestilor se spune ca sunt persoane sociabile, care comunica usor cu ceilalti, constiinciosi, foarte receptivi, altruisti si au inclinatii spirituale. Culoarea lor este verde-albastrui, precum culoarea marii. Exista credinta ca in vis, pestele aduce noroc, iar atunci cand il gasim in numar mare, vesteste un venit substantial. Se spune insa ca cine va visa un peste mort, va avea parte de o dezamagire.

Pestele in crestinism
Pestele este un simbol important in crestinism. Numele sau grecesc, Ichthys este alcatuit din primele litere ale cuvintelor ce exprima esenta credintei crestine: Iisus Christos, fiul Lui Dumnezeu, salvatorul, asa cum apare aceasta formula in scrierile Greciei antice. Importanta pestelui in crestinism reiese poate cel mai bine chiar din spusele lui Iisus. Veniti dupa mine si va voi face pescari de oameni. In crestinismul timpuriu, semnul pestelui era un simbol al botezului, sacramentul initiatic primordial al crestinismului, dovada unei persoane ca a aderat la convingerile crestine. Era un semn de recunostere intre crestini. Desenandu-l din profil, se afirma credinta si dorinta de a-L urma pe Hristos.
Intalnim pestele in multe din miracolele savarsite de Iisus. In Evanghelia dupa Ioan, cu cinci paini si doi pesti, Iisus a dat de mancare unei multimi de 5.000 de oameni, iar in Evanghelia dupa Matei si Marcu, cu doar sapte paini si cativa pestisori, a reusit sa sature 4.000 de oameni.
Exista in Biblie si o interesanta pilda, cea a lui Iona, care nu vrea sa asculte de porunca lui Iehova si fuge pe mare, ajungand sa fie inghitit de un peste urias. El sta timp de trei zile si trei nopti in pantecele acestuia pana ce isi da seama de greseala lui si cere iertare. Atunci Iehova face ca pestele sa-l aseze pe Iona pe pamant uscat.

Legende despre pesti
Pestele apare si ca personaj al legendelor. Una dintre acestea spune ca un flacau curajos l-a rugat pe Dumnezeu sa ii dea toate armele si sa-l lase sa se lupte cu oricine, spunand ca se crede indeajuns de viteaz cat sa nu aiba rival. Dumnezeu l-a avertizat ca s-ar putea gasi altii mai viteji decat el, insa flacaul a spus ca daca va pierde vreo batalie, sa fie aruncat in foc. Dumnezeu l-a transformat in peste, acesta avand, in interior, toate armele: arcuri, sageti si sabii. Cum era de asteptat, s-au gasit altii mai viteji decat el si l-au prins, l-au pus pe foc si apoi l-au mancat.
O alta legenda, din traditia persana povesteste despre un tanar care se inroleaza in oastea regelui Darius cel Mare. La despartirea de iubita sa, tanarul, pe nume Zargan, primeste in dar un colier de turcoaze. Din pacate, pe mare se starneste o furtuna, iar Zargan moare inecat. Iubita sa ii roaga pe zei sa-i redea viata iubitului sau, acestia il invie, insa sub forma de peste.
In traditia egeeana, gasim aceeasi legenda, insa cu anumite modificari. Zargan pleaca sa cucereasca lumea, iar la despartirea de iubita sa, primeste in dar un coleir de smaralde. Pe cand se afla pe mare, rapus de dorul pentru iubita sa, Zargan este atras de o fiinta de o frumusete desavarsita, o fata care ii cere colierul. Cand se apropie de ea, ii vede trupul de sarpe si se inspaimanta, insa este rapus. Ajuns in adancul marii, tanarul este gasit de regina sirenelor, care il transforma intr-un peste.
Aceeasi legenda exista si in traditia pontica. Flacaul nostru, pe numele sau Zargan, a plecat in zori de zi la pescuit si cand a tras navodul, in locul pestilor, a gasit o sirena ranita,  o fata de o frumusete coplesitoare. Tanarul a ingrijit-o pe sirena, insa s-au indragostit unul de celalalte si au jurat sa se iubeasca pe vecie si sa pastreze iubirea lor pentru eternitate. Sirena s-a intors in mare, iar tanarul a intalnit, dupa cativa ani, o pamanteanca care l-a facut sa uite de frumoasa sirena. Isa intr-o zi, pe cand se afla pe mare la pescuit, sirena s-a razbunat pe el si l-a transformat in peste.

Specii de pesti si curiozitati
Pestii sunt extrem de diversi, multi dintre ei isi au propriile lor legende. Ei pot fi minusculi, de doar cativa milimetri, precum unii membri din familia crapului, din apele Indoneziei, dar pot fi si uriasi precum crapul siamez din apele raului Mekong ce poate atinge trei metri si 300 de kilograme sau somnul ce ajunge la o lungime de cinci metri si 600 de kilograme. Iar daca ne referim la monstri marilor, gasim rechinul balena, ce poate ajunge la o lungime de peste 12 metri. Insa cu adevarat gigantica ne apare balena albastra, care la nastere masoara peste sapte metri si cantareste trei tone, pentru ca la maturitate sa ajunga cu usurinta la 30 de metri lungime si 200 de tone in greutate. In ferocitate exceleaza insa pestele tigru Goliath din raurile Africii, de doar un metru si jumatate lungime si 70 de kilograme, dar care cu cei 32 de dinti ai sai, asemanatori marelui rechin alb, este in stare sa manance pana chiar si crocodili.
Cei mai temuti ucigasi ai oceanelor nu sunt insa, asa cum s-ar crede rechinii, ci balenele ucigase, in fata carora chiar si temutul rechin alb este condamnat daca a fost reperat de acestea. Acestea sunt cu atat mai eficace cu cat vaneaza in grup, punand in joc strategii complexe, deosebit de inteligente. Groaza marinarilor din vremurile trecute este perfect explicabila, tinand cont de faptul ca ele pot scufunda chiar si un vas de 50 de tone.
Pestii comunica intre ei atat prin semnale sonore, chiar la mii de kilometri distanta, cat si prin semnale electrice, care la unii functioneaza si ca arme de atac sau de aparare, reusind sa-si electrocuteze adversarii. Exista si pesti zburatori care reusesc salturi de 700 de metri cu o viteza de 70 de kilometri pe ora.
De-a lungul timpului, atat prin pescuitul excesiv, cat si prin poluare, omul a reusit sa reduca in mod periculos populatiile majoritatii specilor de pesti, atat din oceane si mari, cat si din rauri si lacuri.

Pestii din Marea Neagra si din apele tarii noastre
Daca ne referim la Marea Neagra, trebuie sa ne uitam in primul rand la sturioni, cu carnea lor delicioasa si cu atat de apreciatele icre negre. In bazinul pontico-dunarean gasim sase specii, doua de apa dulce, cega si viza, si patru specii marine, morunul, nisetrul, patruga si sipul, care patrund insa si ele pe Dunare pentru reproducere, la fel precum scrumbiile, anghila si pastravul de mare, care poate intra pe Dunare chiar si 700 de kilometri. In lacurile de pe litoral patrund din apele marii si scrumbia alba de mare, guvidul de iarba, guvidul tarcat sau guvidul de razelm. Trebuie neaparat mentionat si chefalul, cu carnea lui delicioasa.  Foarte bun este insa si calcanul, cu corpul lui plat.
In largul marii, gasim insa si hamsia, sardeluta, sprotul, zarganul, stavridul, lufarul, scrumbia albastra, palamida, dar si rechinul specific Marii Negre, asa numitul caine de mare, ce poate ajunge pana la un metru si jumatate, cu o greutate de 6-14 kilograme, fara a reprezenta un pericol, dar oferindu-ne o carne delicioasa. In afara de speciile caracteristice zonei, sunt si cele care patrund accidental din apele Mediteranei, precum rechinul ciocan, rechinul cu bici, pestele sabie, pestele spada, tonul, lupul de mare sau atat de apreciata dorada.
Resursele de peste ale Marii Negre sunt din ce in ce mai putine. Multe dintre specii sunt rare sau pe cale de disparitie din cauza poluarii mediului marin si a pescuitului excesiv si ilegal. Declinul accentuat al mai multor specii de pesti marini, inceput spre sfarsitul secolului al XX-lea, a condus in doar 30 de ani la exploatarea a numai 5 dintre cele 26 de specii de pesti cu valoare comerciala. Cele mai vulnerabile si mai afectate specii sunt cele cu habitat in zona costiera, intre care regasim sturionii, chefalii si cainele de mare. Pescarii romani mai recolteaza din Marea Neagra intre 500 si 2.000 de tone de peste pe an. Procentual, Romania obtine doar 0,4% din cantitatea de peste pescuita din mare, in comparatie cu cele 3% ale Bulgariei sau recordul de 85% detinut de pescadoarele turcesti, fiind de stiut ca 90% din flota de pescuit din Marea Neagra apartine Turciei.
Nu mai bine stau lucrurile in raurile si lacurile noastre. Daca ne bucuram in continuare de pastrav, crap, fitofag, stiuca, somn, salau, caras, biban si scrumbie albastra, chiar daca de multe ori pestii provin din crescatorii, alte specii au devenit mult mai rare. Printre le enumeram rosioara, platica, cleanul, linul, obletele, mreana, babusca sau tiparul. Iar altele sunt aproape uitate! Ne referim la specii precum caracuda, avatul, amurul alb, beldita, batca, fusarul, scobarul sau sangerul. In locul lor am inceput sa ne obisnuim cu alte specii, nu neaparat mai gustoase sau mai sanatoase, precum pangasius sau somon de crescatorie, ce nu are nici pe departe aceleasi calitati cu cel salbatic.

Pestele pentru sanatatea noastra
Pestele ne ofera o carne deosebit de sanatoasa, cu un gust variat, in functie de specie si de modul de preparare. Ne asigura proteine sanatoase, atat de pretiosii acizi grasi Omega 3, vitamine si minerale. Acestia stimuleaza imunitatea, imbunatatesc capacitatea de invatare si sustin sistemul cardiovascular. Pestele oceanic e mai gras si mai bogat in acizi Omega 3, in timp ce cel de apa dulce are mai putine calorii, fiind indicat in curele de slabit. Iar atunci cand cumparam peste proaspat trebuie sa ne asiguram de culoarea rosie a bronhiilor, iar ochii trebuie sa fie clari si proeminenti. Foarte sanatos este uleiul de peste, beneficiile acestui pentru sanatate fiind studiate de catre specialisti in ultimii ani. S-a demonstrat astfel ca uleiul de peste este o sursa bogata de acizi grasi polisaturati, Omega 3, fiind o adevarata hrana pentru creier, dar si un elixir al sanatatii.
Compania islandeza Lysi este unul dintre cei mai mare producatori de ulei din ficat de cod din lume, producand ulei de peste inca din anul 1938. Uleiul de peste de la Lysi este apreciat in intreaga lume, astfel incat in anul 2012 si-a dublat capacitatea. Pentru a fi mai usor de acceptat si de catre copii, Lysi a creat si uleiul de ficat de cod cu aroma de lamaie.

Pestele si preparatele din peste
Pestele are in general un gust specific, destul de puternic, motiv din care trebuie sa folosim la gatit ingredientele adecvate pentru a reusi sa echilibram gustul si sa-i punem in evidenta adevarata savoare. In general. pot fi folosite semintele si frunzele de marar, coriandru, maghiran dulce, patrunjel, piper, rozmarin si evident multe altele ce difera in functie de reteta.
Pestele nu merge insa bine fara o bautura adecvata. Cel mai sigur, il asociem cu un vin alb, de exemplu un Dry Muscat sau un Riesling. Dar multe retete rustice mediteraneene se pot servi si cu un vin rosu, dar care sa nu fie greu, pentru ca nu ne mai lasa sa savuram cu adevarat pestele. De exemplu, un ton la gratar sau pestele-spada merg bine cu un Merlot Negrini sau o Feteasca Neagra. Si trebuie sa ne eliberam de prejudecati. Un peste afumat merge chiar si cu o bere rece, aurie. Multi se jura ca un crap la cuptor cu o bere bruna este pur si simplu delicios. Iar o bagheta cu peste prajit poate fi insotita chiar si de un pahar de suc dulce carbogazos.
Apoi trebuie aleasa cu grija garnitura. Mamaliguta poate merge foarte bine la o saramura, un peste rasol poate merge cu legume si sos de morcovi, fileul de pangasius cu o garnitura de broccoli. De multe ori, putem opta pentru o garnitura de orez, de cartofi cu mujdei si, evident, optiunile sunt mult mai bogate.
Masa o putem incepe cu o ciorba greceasca de peste sau cu un bors pescaresc si e recomandat sa incercam si delicioasa ciorba de peste la haholi, pentru care merita sa dai o fuga chiar si pana in inima Deltei. Iar acolo nu trebuie sa ratezi zacusca de peste lipoveneasca sau alte specialitati, precum scordolea, malasolca sau storceagul, ciorba de sturion din Sfantu Gheorghe. Si nu poti pretinde ca ai descoperit cu adevarat pestele pana nu ai incercat o saramura si o plachie de peste, un crap pescaresc sau in sos de usturoi, chiftelute de babusca, o salata de salau cu maioneza, o stiuca umpluta sau o tocanita de peste.
Pestele il putem prepara simplu, prajit in malai sau in pesmet, pane sau la cuptor cu lamaie. Il putem si marina, de exemplu chefalul marinat in sampanie e delicios. Si merita sa incercati si un crap in susan, un file de salau in crusta de cartofi sau cu sos de creveti, un cotlet de rechin la gratar, un calcan cu sos aromat, o musaca de peste sau o salata de peste cu paste. Si cand va grabiti, puteti descoperi cat de bune pot fi chiar si micutele hamsii prajite!

Despre simbolistica si legendele referitoare la peste, dar si despre beneficiile consumului de peste si despre preparatele delicioase care se pot face din peste a vorbit si Cecilia Caragea la rubrica Din deliciile lumii, din cadrul emisiunii Convietuiri (TVR 1), miercurea, de la ora 15.30.