Casa lui Mos Lucaci se sprijina pe talpile ei de lemn, de piatra de rau si de lut. In mijlocul curtii, cu mustatile muiate in cateva picaturi de tuica, barbatul ne spune cum e cu ziua aceasta de 6 august. Apoi, din ziua de Probejenie - ori Schimbarea la Fata, nimic nu mai ramane cum o fost. Incepe a se face toamna. O pala de vant ii zvarle in fata o frunza ingalbenita, iar omul o prinde si-o rasuceste intre degete. Padurea isi schimba culorile, florile prind sa miroasa a umed, iar iarba... iarba de-acu' nu mai creste...

Este reteta despre care zice ca-i racoreste zilele de vara. Zilele caniculare, cum sunt acestea de acum, care te fac sa te-nfiori (si-i vorba despre altfel de "fiori") numai la gandul ca trebuie sa iesi sa respiri aerul fierbinte si sa simti dogoarea soarelui in crestetul capului. Pentru astfel de zile, el, bucatarul adorat, Jamie Oliver, are o reteta unica! Si nu poti decat sa-i urmezi sfaturile - de dragul lui si de dragul bucatelor lui! Caci nu te poti stapani sa nu iti spui asta in vreme ce il privesti bucatarind la televizor sau ii rasfoiesti cartile de bucate. Si ceea ce iti doresti imediat este sa treci dincolo de sticla si sa gatesti umar la umar cu el.

In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata reteta Piept de rata in sos de portocale, o reteta traditionala frantuzeasca. Este o reteta delicioasa, preparata din piept de rata, stropit cu sos de portocale si miere. Reteta a fost oferita si preparata de de Restaurant Vaporu' si poate fi degustata zilnic la restaurantul din str. Constantin Istrati, nr. 2, Bucuresti (vizavi de Parcul Carol). In luna iunie a fost promovata bucataria frantuzeasca, iar restaurantul partener al proiectului in aceasta luna a fost Vaporu'.

Nu e gospodina in Dobrogea sau in tot intinsul sudic al Romaniei care sa nu stie sa gateasca Imam Bayaldi, adica vinete umplute. Reteta nu-i nicidecum romaneasca, insa imprumutul e atat de vechi, incat de multa vreme am bagat-o in cartile nostre de bucate. Imam Bayaldi sau Imam Bayaldam est un fel de mancare de origine turceasca, avand ca ingredient principal vinetele, ca doar va spusei. In traducere, inseamna imamul a lesinat.
Legenda spune ca, in urma cu multe sute de ani, femeile musulmane nu aveau voie sa iasa din casa si sa faca singure piata; de aceea, in casa imamului, acesta era cel care cumpara toate cele necesare. Intr-o zi, insa, a uitat sa cumpere alimente, iar sotia lui a fost nevoita sa gateasca numai cu ceea ce mai ramasese in camara, respectiv vinete, ardei si ulei de masline. Ea a pregatit un fel de mancare ce a fost pe placul imamului care a si laudat-o.

Nu ca-s moldoveanca ("pe trei sferturi", ca sa nu fac nedreptate "sfertului" meu de rucareanca - bunicii dinspre tata, adica), dar zic asa: bucate mai gustoase ca-n Moldova smantanii si-a placintelor n-ai sa gasesti in multe locuri din lumea asta. (Si-ar trebui sa ma credeti pe cuvant, c-am bantuit si tara, si-ntinsul lumii in cautare de retete si gusturi care definesc locuri si oameni!).

In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata reteta Paté de foie gras, o reteta traditionala frantuzeasca. Este o reteta delicioasa, preparata din ficat de gasca, macerat in vin si coniac. Reteta a fost oferita si preparata de de Restaurant Vaporu' si poate fi degustata zilnic la restaurantul din str. Constantin Istrati, nr. 2, Bucuresti (vizavi de Parcul Carol). In luna iunie a fost promovata bucataria frantuzeasca, iar restaurantul partener al proiectului in aceasta luna a fost Vaporu'.

Cineva numea sturionii linistite ierbivore marine. Era un vers, ori poate nu-mi aduc eu bine aminte si era doar vorba cuminte, de om inteleptit de soarta, de pescar ce-si duce viata in perimetrul acela care nu apartine nici Marii, nici Deltei, nici Pamantului. Teritoriul de grinduri scufundate in care salasluiesc (inca salasluiesc) fabuloasele fosile vii ce poarta numele de: morun, nisetru, cega ori pastruga.
De la sturioni, spun cei ce stiu, se mananca totul. Carnea se frige ori se pune pe gratar si o servesti apoi cu lamaie, cu sosuri diferite ori in vecinatati stranii, precum sparanghelul, grepfrutul, trufele...

Fie ca sunt spaghete, penne, linguini, vermicelli, ravioli sau tortellini, pastele fac parte din deliciile pe care turistii le savureaza intotdeauna atunci cand viziteaza Italia. Acestea pot fi servite in compania unor delicioase sosuri sau pot fi ingrediente ale altor feluri de mancare, precum salatele sau budincile. Se estimeaza ca in lume sunt peste 600 de tipuri de paste, insa cei mai iscusiti in a le prepara se pare ca sunt italienii.

In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata reteta ceheasca Burger de vita cu chifla din aluat cu ceapa si muguri de pin. Reteta a fost oferita si preparata de The Pub Universitatii si poate fi degustata zilnic la restaurantul din Bd. Regina Elisabeta, nr. 9, Sector 1, Bucuresti. In luna mai a fost promovata bucataria ceheasca, iar restaurantul partener al proiectului in aceasta luna a fost The Pub Universitatii.

Farmecul Turciei nu consta doar in covoarele fin tesute, in bazarul mereu aglomerat al Istambulului, cu aromele sale orientale, ci si in diversitatea dulciurilor preparate. Aici, sfarsitul Ramadanului este marcat de Festivalul Zaharului, un bun prilej de etalare a celor mai sofisticate dulciuri, nascute din imbinarea armonioasa a celor mai alese arome si ingrediente. 
Dintre acestea, cele mai populare, iubite atat de catre sultanii din trecut, dar devenite si celebre in intreaga lume, amintim: baclava, rahat, halva sau kataif.

In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata Supa de cartofi, o reteta traditionala din Cehia. Este o reteta delicioasa, preparata dintr-un mix de legume matur, calite in ulei de masline, fierte alaturi de carne afumata, servita cu paine aromatizata cu ierburi fine si unt. Reteta a fost oferita si preparata de The Pub Universitatii si poate fi degustata zilnic la restaurantul din Bd. Regina Elisabeta, nr. 9, Sector 1, Bucuresti. In luna mai a fost promovata bucataria ceheasca, iar restaurantul partener al proiectului in aceasta luna a fost The Pub Universitatii.

Dragi mei, am revenit cu o dulcegarie simpla, dar foarte apreciata.
Cum au aparut cornuletele nu se stie cu exactitate, insa micile delicii in forma de semiluna au fost mereu apreciate de romani. Sunt cel mai probabil rudele mai mici ale croissantelor.
La sarbatori si la targurile traditionale acestea sunt nelipsite. Cred ca noi toti am copilarit cu ele, deoarece bunicile indemanatice si cu multa rabdare nu ezitau sa le prepare. Retetele sunt diverse si tin putin si de imaginatie. Fie ca sunt umplute cu gem, cu dulceata sau cu rahat, acestea sunt bucuria pofticiosilor si spaima doamnelor care tin la silueta.
Am scormonit printre retetele bunicii si le-am gasit si in varianta "de post", lucru care m-a bucurat foarte mult si nu am mai stat pe ganduri. M-am apucat de treaba astfel:

Balmosului muscelean, Bogdan Gilculescu, unul dintre cei mai patimasi gurmeti din prima ceta de scaun a Tarii Romanesti, ii spunea fondue roumaine, alintandu-l si, in acelasi timp, relevand superbul arc in timp si spatiu intre ciobanii din Carpati si pastorii din Alpi.
Respectand regulile oricarui fondue din Alpi, si balmosul ciobanilor din Muscel se face din trei feluri de branza. Mai precis, din branza de burduf, telemea de oaie proaspata si urda grasa de oaie, careia i se mai adauga si ceva unt de oaie, ingredient pe care, din pacate, nu-l gasim decat la stana sau, cel mult, in locurile unde ciobanii isi desfac produsele.

In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata reteta ceheasca Svickova servita cu paine preparata la abur. Este o reteta traditionala ceheasca, preparata din carne de vita si sos cu smantana, servita cu paine preparata la abur. Reteta a fost oferita si preparata de The Pub Universitatii si poate fi degustata zilnic la restaurantul din Bd. Regina Elisabeta, nr. 9, Sector 1, Bucuresti. In luna mai a fost promovata bucataria ceheasca, iar restaurantul partener al proiectului in aceasta luna a fost The Pub Universitatii.

Inainte vreme, femeile obisnuiau sa pregateasca un anume fel de bors, numit "holtei", adica lipsit cu totul de vreo bucatica de carne. In locul lor se puneau legumele care se gaseam prin gradini sau camari, servindu-se doar cu paine si mamaliga. Borsul acesta nu este doar gustos, ci are si un efect terapeutic, curatind organismul dupa mai multe zile de infruptari din bucate de soi.

Se spune despre peste ca ar fi una dintre primele vietati arhetipale despre care s-a spus ca intruchipeaza fortele germinative si generative ale naturii. Pestele este prezent in simbolismul multor culturi si religii ale lumii: il intalnim la egipteni, alaturi de Osiris, zeul vietii, dar si ca simbol al zeitei Isis, zeita magiei si a reinvierii, simbolul armoniei matrimoniale. Exista insa si culturi in care el simbolizeaza reincarnarea sau forta vitala.
Datorita numarului mare de icre depuse, pestelui i-a fost atribuit simbolul fecunditatii, al perpetuarii vietii. In China, pestele simbolizeaza norocul, iar in combinatie cu cocorul, este simbolul longevitatii. Pestele apare, in plan cosmic, asociat cu soarele sau cu luna, Iar in mitologia indiana este unul dintre avatarurile lui Vishnu. Pestele este cel care il salveaza de la potop pe Manu, fiul lui Brahma, zeul creatiei.

O femeie sensibila, delicata si, totodata, cu maini puternice. Maini care stiu sa framante aluatul. Fata de la tara, cum se zice - fiind nascuta in acelasi sat cu bunica-mea dinspre tata, in Rucarul muscelean - este in acelasi timp un om respectat de o lume-ntreaga. Si cand spun lume, ma gandesc la lumea de dincolo de granitele tarii. Marele atuu al Corneliei Ghisoi este ca e priceputa in bucatarie. Dar cate femei nu sunt asa? Da, dar ea este o profesionista a gastronomiei. Si-o sa va aud intrebandu-ma ce-i cu asta, caci multe alte femei lucreaza in bucatariile restaurantelor. E-adevarat, insa ea este unica. Este unica Lady Chef a Romaniei.
De 30 de ani, de cand lucreaza ca bucatar, a strans si a creat sute, poate mii de retete. Si pentru ca nu-i place sa tina pentru ea ceea ce stie, o parte dintre ele le-a asezat intr-o carte: Retetele Corneliei. Dintre acele preparate care poarta amprenta ei am ales-o pentru domniile voastre pe aceasta:

La Moara Vlasiei se fac vreo 6.000 de paini pe zi. In satul din vechii codri voievodali, mamaliguta face concurenta painii doar iarna, cand se apropie Craciunul si la toata casa se taie cate un purcel. Painea-i de baza, la timp de vara...
De la Balotesti, la dreapta, spre Manastirea Caldprusani. Drumul trece prin sate lungi, strajuite din zare de ramasite din codrii Vlasiei. Pana sa ajungi la apa Cociovalistei - al carei nume e dat de plaurul pe care, mai demult, locuitorii il foloseau in loc de pluta, sa treaca apa de la un mal la altul; cocioc inseamna plaur - opresti la brutarie sa cumperi o paine. Paine rotunda, semialba si cu un gust tocmai potrivit sa-l asociezi cu cel al carnii preparate pe gratarul cu carbuni, la umbra padurii. Ori, daca mergi la manastire si-i zi de pomenire a mortilor, tot aici opresti sa cumperi colaci sau prescuri. Se stie ca la brutaria din Moara Vlasiei (Ilfov) poti gasi painea pentru hrana sau pentru pomenire, dupa cum ai nevoie.

In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata reteta mediteraneana Antricot de vita cu salata verde si rosii cherry coapte. Este o reteta delicioasa, preparata la tigaie si la cuptor, cu ulei de masline. Reteta a fost oferita si preparata de La Senna si poate fi degustata zilnic la restaurantul din Str. Nicolae Caranfil, nr. 33, Sector 1, Bucuresti. In luna aprilie a fost promovata bucataria mediteraneana, iar restaurantul partener al proiectului in aceasta luna a fost La Senna.

Limonada rece este, cu siguranta, bautura preferata pe timpul verii! Iata cum poti sa o prepari la tine acasa, din ingrediente naturale. Astfel economisesti bani si eviti bauturile din comert, care contin prea mult zahar.
1. Limonada clasica. Ingrediente: 4 lamai, 4 linguri miere cruda, apa rece, gheata, cateva frunze de menta proaspata. Se storc lamaile si se adauga mierea, se amesteca totul intr-un recipient peste care se adauga apa rece si gheata. La final, se orneaza cu frunze de menta. Atentie, cantitatea de miere difera in functie de preferinte! Inlocuirea zaharului cu mierea este un plus pentru sanatate, dar astfel limonada capata si un gust minunat!

In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata reteta mediteraneana Muschi de vita aromatica cu legume sote. Este o reteta delicioasa, preparata la tigaie, cu ulei de masline si vin alb. Reteta a fost oferita si preparata de La Senna si poate fi degustata zilnic la restaurantul din Str. Nicolae Caranfil, nr. 33, Sector 1, Bucuresti. In luna aprilie a fost promovata bucataria mediteraneana, iar restaurantul partener al proiectului in aceasta luna a fost La Senna.

Inainte de a se numi Rimetea, satul a purtat alte trei nume, care amintesc de cele trei etnii ce sunt legate de istoria lui. Trascau i s-a spus imediat dupa Marea Unire, facandu-se referire la Muntii Trascaului, ce se afla in apropiere. Aceeasi referinta o are si numele unguresc: Torocko. In germana, i s-a spus Eisenburg. Dupa unele surse, insusi numele Muntelui Trascau (si, evident, al localitatii) vine de la imparatul Maximinus Thrax, pe vremea carora s-au deschis primele exploatari miniere. "Thrax" - "Trascau". Reteta pe care v-o propun nu poate fi fixata exact in timp si e sigur ca toate cele trei etnii legate de istoria locului si-au insusit-o.