In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata reteta mediteraneana File de sibas cu spaghetti si sos mediteranean. Este o reteta delicioasa si sanatoasa, preparata cu ulei de masline, file de sibas si servita pe un "pat" de paste fierte. Reteta a fost oferita si preparata de La Senna si poate fi degustata zilnic la restaurantul din Str. Nicolae Caranfil, nr. 33, Sector 1, Bucuresti. In luna aprilie a fost promovata bucataria mediteraneana, iar restaurantul partener al proiectului in aceasta luna a fost La Senna.

Gastronomia Ardealului a fost, in istorie, unul dintre marile castiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de facut este sa redescoperim acel mix de culturi si ingrediente care au facut-o candva celebra.
Unul dintre cei mai importanti critici culinari din ultima jumatate de secol din Marea Britanie, Egon Ronay, maghiar de origine, obisnuia sa scrie – in editorialele sale din Daily Telegraph – ca gastronomia a dat lumii trei concepte culinare complexe: bucataria franceza, cea chineza si… bucataria Transilvaniei.
Celebru indeosebi pentru ale sale Egon Ronay’s Guide to British Eateries (primul a fost publicat in 1957, intr-un tiraj de 30.000 de exemplare), criticul scria ca timp de patru secole, in arcul carpatic, romanii, maghiarii, sasii, armenii, evreii – precum si celelalte comunitati etnice care traiau aici – au reusit sa-si imbogateasca unii altora cultura gastronomica, prezervand insa si propria identitate, dinaintea cratitei cu mancare.

Ce vremuri erau odinioara! Chipul matusii Ioana a lu Mos Florea Nicolae din Licuriciul Teleormanului se umple de zambet cand isi aduce aminte de bucatele de demult, asa cum se gateau in vremurile de saracie, dar pline de bucurii ale copilariei si tineretii dumisale. Si ce ritualuri erau atunci!... Si ce retete! Iat-o, bunaoara, pe aceasta: iutica de raci. Racii fiind ardeii rosii specifici Olteniei, cu carne subtire si pielita tare.

Ion Lumanare, din Hotarele, e mandru de femeia lui si de bucatele pe care le gateste. Cand i-am trecut pragul casei, ea - mama Lina, adica - tocmai deschidea usita cuptorului in care se coceau painile. Paini mai mici, de le zicea picioi. Puse laolalta intr-o cratita mare, rotunda si mai naltuta.
Dar acolo, in campie, se fac in special ciorbe si tocane, cu legume multe. Nu de alta, dar pline sunt solariile, la ceasul asta, iar in camp incep de-acum a se pune rasadurile.

In satul bucovinean Poiana Stampei traia odata o femeie pe nume Floarea. Floricica ii spuneau pe cand era mai tanara, dar dupa ce trecusera anii peste ea i-au zis Floarea. Floarea Bucatareasa. Si asa i-a ramas numele si dupa ce n-a mai fost pe lume. De la ea a mai ramas si aceasta reteta - rulada Mamei Floarea, pregatita din carne de porc, umpluta tot cu carne, dupa cum se va vedea. Iar nepotii si stranepotii ei o pregatesc azi, pomenindu-i numele.

Cele cateva zile petrecute in Basarabia de Sud, cu densitatea lor de intamplari, cu oamenii pe care i-am intalnit si care m-au captivat cu povestile lor, vor ramane pentru totdeauna gravate in memorie. Istorii si locuri pe care le credeam cunoscute din carti si-au definit imaginea si au prins viata prin oamenii lor. Stiu de pe acum ca ma voi intoarce in sudul Basarabiei, de dragul unor oameni precum mos Arhip din Borisauca ori Nicolae Mosu din Tatarbunar, pentru mos Nichita, Ion Culcia, Viorel Popescu sau Alexandru Cepoi din Erdec-Burnu, pentru mos Toader si matusa Dochia Stiuca din Babele sau pentru vrednicul primar al locului, tanarul literat Grigore Cozma. Acum, pofticioasa cum ma stiti, marturisesc si ca m-as intoarce pentru inca un blid cu bors de gaina cu taitei de casa, pregatit dupa reteta locului.

In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata reteta mediteraneana Piept de curcan cu sos sweet chilly si sparanghel. Este o reteta delicioasa si sanatoasa, preparata cu ulei de masline, chilly si sparanghel si servita pe un ”pat” de taitei de orez. Reteta a fost oferita si preparata de La Senna si poate fi degustata zilnic la restaurantul din La Senna. In luna aprilie a fost promovata bucataria mediteraneana, iar restaurantul partener al proiectului in aceasta luna a fost La Senna.

Descoperisem, intr-un miez de primavara ca aceasta de-acum, cand inviorata de floare, cand infiorata de ploi si ninsori, o vale vranceana cu oameni cuminti si frumosi si cu bucate gatite pe-ndelete. Intr-o casa de oameni gospodari, la Lepsa, am aflat si reteta acestei zile.

Reteta ce urmeaza ne-a fost daruita de unul dintre cei mai cunoscuti monahi de pe Muntele Athos din zilele noastre. Nu, nu este unul dintre acei schimnici duhovnici, cautati de toata lumea pentru vorbele-i intelepte. Parintele Epiphanios Mylopotamitul este autorul unei carti de bucate athonite, publicata deja in trei limbi de circulatie internationala. Am avut rarul privilegiu de a-l vedea gatind, in Grecia si in Romania, si de a-i afla retetele. Cum este si aceasta de placinta cu spanac.

Prima vineri de dupa Pasti contrasteaza puternic cu Vinerea Neagra, cea a Rastignirii Domnului. Numita si Vinerea Scumpa, este ziua in care viata tasneste din adancuri prin intermediul apei. De aceasta data este inteleasa ca sursa a vietii, ca elixir universal (vindeca boli, readuce organismul la viata - apa vie), dar si ca modalitate de curatire, atat fizica, cat si spirituala (agheasma - apa sfanta a crestinilor). La fel ca si de Boboteaza, in Vinerea Scumpa (sau de Izvorul Tamaduirii, asa cum este numita in calendarul ortodox), toate apele sunt sfintite. Si pentru ca am amintit de ape, reteta zilei de astazi este una... cu peste.

Mielul este un animal aparte, cu bogate traditii. De altfel, in mitologia populara, oaia este considerata un animal sfant, existand credinta ca cine se ocupa cu cresterea oilor si albinelor va avea noroc la toate. Si inca mai mult, a existat credinta ca atunci cand nu vor mai fi oi si albine va veni sfarsitul lumii. Extrem de folositoare, oferindu-ne lapte - si implicit branza -, carne, lana si piele, in grai popular ea ne indulceste si ne incalzeste. In acelasi timp, fiind extrem de blanda, oaia a fost considerata o vietate pura, curata, legenda prezentand-o ca pe o creatie divina, Dumnezeu fiind nu numai creatorul, ci si pastorul care le creste si pazeste de dusmani. Dumnezeu mergea cu oile la pasunat, cantand din fluier, multumit si fara grija. Iar creatia folclorica a generat si acea minunata mioara nazdravana, un ajutor destoinic al ciobanului, care conduce turma si dupa care se iau, orbeste, toate celelalte mioare. In antiteza, dracul a facut caprele, dupa care tot fugea necajit fara pic de odihna.

Dupa traditia satului romanesc, astazi incep Joile domnesti, timp de noua saptamani la rand, cu interdictii ce trebuie respectate. In Joile domnesti nu se iese cu plugul in camp, caci e pericol de inundatii si furtuni, ce se vor abate asupra culturilor. Tot in aceste zile, femeile dau de pomana colaci si vin turnat in ulcele noi de lut. Se mai dau de pomana haine si cate un blid cu mancare.
Cum joile sunt domnesti, si reteta noastra de azi e domneasca, gatindu-se in prima dintre curtile voievodale ale Tarii Romanesti, la Campulung Muscel.

Fie ca vorbim de Craciun, de Anul Noul sau de Paste, un element esential in cadrul acestor sarbatori il constituie masa. In functie de specificul sarbatorii, in intreaga lume, masa are o importanta substantiala, existand mereu un raport direct intre simbolistica sarbatorii si cea a bucatelor alese.
Sarbatoarea Pastelui este una dintre cele mai importante sarbatori crestine, cu semnificatii profunde pentru lumea crestin ortodoxa si nu numai. De Pasti se sarbatoreste Invierea Mantuitorului, un moment religios crucial. Este o sarbatoare care simbolizeaza purificarea noastra spirituala ca oameni, ca fii ai lui Dumnezeu, dar si purificarea trupeasca, prin saptamana care precede aceasta mare sarbatoare. Un adevarat ritual culinar, caruia i se adauga o conduita crestineasca impecabila, aminteste credinciosilor de sacrificiul pe care Mantuitorul L-a facut pentru noi. Este, in acelasi timp, prilej de renastere, de intampinare a primaverii, dar si de reinnoire sufleteasca.
Iata de ce masa de Paste nu este doar o masa de sarbatoare, ci una in care simbolurile religioase se impletesc cu bucatele alese, atent pregatite, dar si cu atmosfera calda, de primavara sufleteasca si de renastere. Un rol esential in aceste sens il au culorile. Acestea trebuie sa fie cat mai vii si cat mai frumos imbinate, astfel incat sa creeze un intreg primitor, un fundal propice starii de bine. Masa de Paste trebuie sa constituie un element al armoniei, un pretext al reunirii familiei si al reinnoirii notiunii de familie.

In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata reteta reinventata Sarmale din legume si carne de pui, la cuptor. Datorita faptului ca orezul si carnea grasa lipsesc, este o reteta hipocalorica, ce nu ingrasa, insa are un gust apropiat de reteta clasica de sarmalute. Reteta a fost oferita si preparata de Symphony Romanian Fusion si poate fi degustata zilnic la restaurantul cu specific romanesc din Str. Mihai Eminescu, nr. 188, Sector 2, Bucuresti. In luna martie a fost promovata bucataria romaneasca fusion, iar restaurantul partener al proiectului a fost Symphony Romanian Fusion.

In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata reteta reinventata Lasagna cu foi de telina. Reteta a fost oferita si preparata de Symphony Romanian Fusion si poate fi degustata zilnic la restaurantul cu specific romanesc din Str. Mihai Eminescu, nr. 188, Sector 2, Bucuresti. In luna martie a fost promovata bucataria romaneasca fusion, iar restaurantul partener al proiectului a fost Symphony Romanian Fusion.

Saptamana Mare este o perioada de o maxima incarcatura spirituala. Este o perioada in care ar trebui sa ne analizam gandurile si faptele si sa ne armonizam fiinta umana, trupeste si sufleteste. Este o perioada de post si de pocainta.
Aveti trebuinta de: 1 kg faina de grau, 50 g drojdie de bere, o lingurita de sare, apa.

Miercurea Mare exista obiceiul de a se aduna pe un deal flacaii din sat. Ei striga tot ce au aflat de-a lungul anului despre vecinii lor. In felul acesta, secretele crezute bine ascunse se dezvaluie, iar functia moralizatoare a comunitatii este bine pusa in evidenta. Copiii merg cu colindul prin sat si primesc in dar oua ce vor fi inrosite de Pasti. Cenusa din sobe, aruncata peste straturile din gradina, are puteri mari, facand plantele sa rodeasca bogat. In cuptor curat de-acum se vor pregati, in zilele urmatoate, bucatele si, mai ales, cozonacii. Poate chiar dupa aceasta reteta veche de un secol si jumatate.

Suntem in cea de a doua zi a Saptamanii Mari, ce va incheia Postul Pastilor cu celebrarea Invierii lui Hristos. Se zice ca in Martea Seaca nu se munceste, pentru a nu ramane fara grane sau fara animale. Cei care mananca in aceasta zi graunte, de orice fel, vor face bube in cap, devenind pociti. In popor se mai spune ca saracia se va abate pe la casele celor care nu respecta interdictiile din Martea Seaca si nu cinstesc aceasta zi cum se cuvine.
Ca sa va abat gandurile de la aceste cutume dure, va ofer astazi o reteta demna de masa Duminicii ce va veni.

La Manastirea Dervent, inaltata pe un gorgan de langa ostroavele Dunarii, ziua binecuvantata a Intrarii Domnului in Ierusalim e asteptata intotdeauna cu bucate alese, intre care cele din peste se afla la loc de cinste. Retetele sunt ale locului, in masura in care calugarul-bucatar foloseste ingredientele pe care i le ofera Dunarea si oamenii Baraganului ori ai Dobrogei, oaspetii spirituali ai manastirii. Retetele sunt ale parintelui Casian, in masura in care a pus in ele ceea ce a invatat de la parinti.

Salata de primavara cu laptuci! Iata o reteta aparent simpla, cunoscuta de toata lumea. Ce-am mai putea inova? Si totusi, exista solutii...
Aveti trebuinta de: o salata verde (laptuca), 250 g de branza (se poate si branza tofu, pentru cei care tin postul), patru oua tari, cateva frunze de papadie, o legatura de ridichi rosii (de luna), trei linguri cu ulei, doua linguri cu otet, sare, piper, arpagic si tarhon. Pentru decor, alegeti cateva flori proaspete de papadie (atentie, numai florile, fara codite, care contin un lapte cu gust rau).

Dintre toate carnurile tocate si varate in mat, doua sunt specifice Buzaului si de neintalnit altundeva: carnatii de Plescoi si babicul sarbesc de Buzau.
Babicul se face din carne de porc (pulpa), taiata cu satarul (se poate trece si prin masina de tocat cu sita mare, dar gustul cel mai bun il are de ai rabdare si stiinta sa toci carnea cu satarul). Se sareaza si se pun apoi doua feluri de boia - din cea dulce si foarte rosie si din cea usturoiata (picanta), facuta de sarbi din ardei rosii iuti. Acesti sarbi de pe la noi, din satele Buzaului, sunt de fapt neam de bulgari, populatii din sudul Dunarii care au venit aici dupa razboiul ruso-turc din 1806-1812.

In cadrul proiectului 50 de saptamani in bucatariile lumii a fost prezentata reteta romaneasca Taci si inghite. Reteta a fost oferita si preparata de Symphony Romanian Fusion si poate fi degustata zilnic la restaurantul cu specific romanesc din Str. Mihai Eminescu, nr. 188, Sector 2, Bucuresti. In luna martie a fost promovata bucataria romaneasca fusion, iar restaurantul partener al proiectului a fost Symphony Romanian Fusion.