Marti, 10 Dec

Ultimele Titluri :
Te afli aici : Stil de Viata Casa si Gradina Craita, printesa florilor

Craita, printesa florilor

Email Imprimare

Craita este acea frumoasa floare galben-portocalie, cu miros patrunzator, pe care o intalnim in gradini si care infloreste de-a lungul intregii veri. Ne incanta ca planta decorativa, dar e utila si in industria cosmetica, in parfumuri, precum si in bucatarie. In plus, are unele proprietati medicinale recunoscute. Face parte din familia Asteraceae, fiind inrudita cu margareta.


Povestea craitei
Craita si lacramioara au o poveste comuna, care spune ca, odinioara, un imparat si sotia sa isi doreau foarte mult sa aiba un copil, rugandu-se mereu pentru asta. Bucuria li s-a intamplat abia la batranete, insa, in compensatie, Dumnezeu le-a dat ca fiica o fata atat de frumoasa, incat la soare te puteai uita, dar la ea ba. Toata lumea i-a spus fetei Craita. Ea avea insa o pasiune care o macina, si anume florile salbatice, care cresteau prin paduri si in locuri salbatice. Intotdeauna avea cu ea niste flori si se gandea la ele tot timpul. Le cauta mereu, dar nu prea putea sa o faca din cauza garzilor de la palat, care o pazeau si erau mereu cu ea. Odata a scapat de escorta si a plecat, fericita, prin codri dupa flori, insa s-a ratacit si n-a mai gasit drumul spre casa. A mers pana cand hainele i s-au stricat, pana cand aproape s-a ofilit de foame si de sete. Sfantul Petru, care tocmai se plimba alaturi de Dumnezeu pe pamant, a vazut-o si l-a rugat pe Creator sa o scape de suferinta. Atunci, lacrimile fetei au inceput sa se transforme, de cum atingeau pamantul, in minunate flori albe, mici si delicate, care au si primit numele de lacramioare. Trupul fetei, ostenit si vlaguit, s-a afundat in pamant de tot, iar in acel loc a rasarit o floare cu flori rosietice si mijlocul galben, care a primit numele fetei: Craita. De aceea intalnim lacramioarele si craitele pe morminte, caci ele simbolizeaza tristetea si jalea.

Nume regal
In limba romana, numele de craita este un diminutiv de la craiasa, fiind fie sotia, fie fiica craiului. E un nume frumos, care a devenit si nume de fata. Ca nume propriu, face parte din aceeasi familie cu nume precum Craiu, Carolina, Chirai, Chirali, Crainiceanu, Carola, Carlea, Carla sau Carlan, venind de la Carol, un nume vechi care e o forma latinizata a germanicului Karl, care inseamna "om liber, om desavarsit". Dupa ascensiunea lui Carol cel Mare, cel mai important rege al Evului Mediu, fondator al Imperiului Carolingian (Franta si Germania), aceste nume s-au raspandit tot mai mult in Europa. La noi exista si toponime care vin de aici, precum Carlesti sau Carlomanesti. La noi, craitei i se mai spune insa, popular, in multe alte feluri: vazdoaga, ochesele, sascuta, schilculite, tigancuse, boance, bofte, buzduci sau budiana.
Genul Tagetes din familia Compositae include nu mai putin de 52 de specii, dintre care unele fac flori rosii sau chiar albe. Insa craitele pe care le stim noi sunt de doua feluri: Tagetes erecta si Tagetes patula. Acestea au ajuns in Europa abia in secolul al XVI-lea. Numele botanic Tagetes vine de la zeul Tages al etruscilor, care intruchipa frumusetea si puterea.
Tagetes erecta, numita si galbeneaua mexicana, galbeneaua azteca, galbeneaua americana, galbeneaua mare, insa uneori chiar si galbeneaua africana (African marigold), este originara din America Centrala. In Mexic creste libera in multe regiuni, atingand inaltimi de pana la un metru. Aztecii recoltau planta salbatica, dar o si cultivau in scopuri medicinale, ceremoniale si decorative. Aceasta craita, cempasuchil, mai este numita de catre mexicani si floarea mortilor (flor de muertos), fiind prezenta la sarbatoarea Zilei Mortilor, in data de 2 noiembrie. In Honduras, uleiul esential de craita dizolvat in apa era folosit pentru spalarea cadavrelor, iar floarea este intalnita si astazi in cimitire. Cuvantul mexican cempasuchil (pronuntat si cempazuchil) provine din limba Nahuatl, unde floarea este numita zempoalxochitl, ceea ce s-ar traduce prin "douazeci de flori". In limba thai, craita e numita DaoRuang, ceea ce inseamna "stralucire de stea". Craita e considerata si floarea Soarelui, pentru culoarea sa, pentru ca prefera zonele insorite si pentru ca infloreste atata vreme cat soarele e suveran, insotindu-l pana toamna tarziu.
Tagetes patula, numita si galbeneaua pitica sau galbeneaua franceza, este si ea originara din America, din Guatemala si Mexic, insa s-a naturalizat in multe alte regiuni ale lumii. E numita "franceza" doar pentru ca e considerata mai cocheta, mai stilata, asa cum sunt multe alte lucruri care provin de la francezi. Este o planta anuala, care rareori atinge 50 cm in inaltime si care face flori mai mici decat Tagetes erecta, galbene sau portocalii, uneori brodate cu rosu. Infloreste din iulie pana in octombrie, insa in habitatul ei natal, in podisul Mexicului central, imboboceste din septembrie pana la primul inghet.

O floare cu multiple utilizari
Astazi, craita este cultivata intens ca planta ornamentala si ca flori taiate pentru buchete, avand un mare succes comercial. Creste usor, este nepretentioasa in ceea ce priveste solul si conditiile climatice si infloreste incontinuu de-a lungul intregului sezon cald. E ideala pentru ghivece, precum si pentru straturi, de exemplu pentru borduri si marginea aleilor, in combinatie cu alte flori. Craita atrage fluturii si albinele, dar acest lucru depinde si de cat nectar produce fiecare soi. Printre varietatile renumite de Tagetes patula se numara Honeycomb, Naughty Marietta sau Linnaeus.
Petalele craitei sunt comestibile, le intalnim in salate sau adaugate in alte mancaruri pentru gust sau culoare. Uscate si macinate sub forma de pulbere, ele sunt o mirodenie populara in Georgia, in Muntii Caucaz, unde sunt numite Imeruli shaphrani (adica "sofran din Imeretian", Imereti fiind o provincie din vestul Georgiei), datorita culorii galbene si faptului ca au gust iute. In Georgia, craita e o mirodenie la fel de valoroasa ca scortisoara sau cuisoarele, dand un gust specific mancarurilor de acolo. De asemenea, craita este un ingredient de baza in amestecul de mirodenii khmeli-suneli, care este pentru bucataria georgiana ceea ce este garam masala pentru bucataria din nordul Indiei. De altfel, Georgia si India de Nord au in comun multe elemente ale bucatariei Mughlai.
Petalele macinate sunt folosite, de asemenea, ca hrana pentru pasarile de curte, caci dau o culoare buna galbenusului din ou si pielii pasarilor, mai ales atunci cand din alimentatia acestora lipseste porumbul galben bine pigmentat. Obiceiul persista si astazi, insa petalele se gasesc acum sub forma unui extract care are avantajele unor costuri de depozitare si de transport scazute, precum si o eficienta mai mare. Acest praf de craite mai e folosit pentru a da culoare crustaceelor, de exemplu crevetelor albe de Pacific (Litopenaeus vannamei). Astazi, craita e folosita mai ales pentru extragerea luteinei, un colorant alimentar natural utilizat in diferite alimente.
Uleiul esential din flori de craita este adaugat si in parfumuri, carora le da o nota de mar. Din florile de craita se face si un colorant pentru textile obtinute din fibre animale (lana, matase), fara fixator. Pentru bumbac si sintetice, este insa nevoie si de un fixator de colorant.
Pe continentul american, craita (mai ales cea cu flori mari si colorate intens, portocalii) a fost utilizata in scopuri medicinale inca inainte de venirea spaniolilor, sub forma de decoct, tinctura sau ulei. Indienii din tribul Cherokee o foloseau pentru curatarea pielii si pe post de colorant galben. Studiile stiintifice arata ca thiofenii, substante naturale care includ sulf si care se gasesc in extractul lichid din frunze de craita, pot fi ingrediente active. In vitro, ei au avut efecte antibacteriene. De aceea, extractul de craita poate ajuta in dermatite, acnee, eruptii si rani ale pielii si poate fi folosit ca antiseptic. E folosita si ca ingredient in unele lotiuni pentru ten iritat si ten gras sau ca balsam pentru buze. Heleniena, esterul acid dipalmitinic al luteinei, care se gaseste in florile de craita si care e inrudita cu vitamina A, creste viteza si capacitatea de adaptare a ochiului în întuneric. De asemenea, imbunatateste sensibilitatea ochiului la lumina slaba. Craita e utila si in bolile pancreasului, in hipertensiune, in durerile musculare si articulare, in hemoragii, in unele afectiuni ale aparatului respirator, ajutandu-i de asemenea pe diabeticii care incep sa-si piarda vederea. Craita are si efecte anticancerigene.
Plantata pe camp, craita poate proteja de daunatori anumite culturi de plante, avand actiune antifungica. La fel, ea este plantata in gradina in preajma legumelor, indepartand parazitii si insectele care le-ar putea ataca.
Despre semnificatiile si legendele craitei a vorbit si Cecilia Caragea in cadrul rubricii Secretele florilor, realizata de Carmen State. (Foto: Wikipedia, Arhive personale)




Comentarii (0)


Arata comentarii/Ascunde

Scrie comentariu


busy
 

CONCURS

SCRIE-NE DESPRE ROMANIA TA!

ConcursScrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa office@daciccool.ro.

Le vom posta si le vom premia pe cele mai bune.

Arata-ne Romania asa cum o vezi tu!

Poti castiga premii constand in produse romanesti oferite de magazinul online DACIC COOL.


 

CONCURS

FII COOL! DACIC COOL!

Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. Descopera Romania prin ochii lor!
Scrie-ne despre o viata frumoasa si sanatoasa intr-o Romanie frumoasa si sanatoasa, scrie-ne despre cum iti doresti sa fie viata ta in tara ta!
Asteptam materialele tale pe adresa office@daciccool.ro.
Le vom premia pe cele mai interesante.
Poti castiga unul dintre cele 10 premii pentru frumusetea si sanatatea ta.