Vineri, 13 Dec

Ultimele Titluri :
Te afli aici : Stil de Viata Casa si Gradina Teiul, copacul albinelor

Teiul, copacul albinelor

Email Imprimare

Cine nu cunoaste parfumul pregnant al florilor de tei, care inunda primavara cu mireasma sa ametitoare si inconfundabila? Pe langa valoarea sa decorativa, teiul are insa si numeroase beneficii pentru sanatate, fiind preferat pentru infuzii si de catre albine, pentru miere.

Un copac mitologic
De mii de ani, pentru europeni teiul a fost si este un copac foarte important. Era considerat copacul satelor, era venerat ca arbore sfant, iar in jurul sau s-au tesut numeroase legende si superstitii. La vechii greci, el era semnul iubirii conjugale, al sotiei perfecte, al simplitatii, al inocentei si al bunatatii. In mitologia greceasca, din iubirea nimfei Philyie cu Cronos, tatal lui Zeus, a rezultat un copil monstruos.
Pentru a o scapa de rusine, ea a fost transformata intr-un tei. Un alt mit spune ca, odata, Hermes si Zeus au coborat pe pamant sub forma de oameni si, deghizati in niste nomazi saraci, au pornit la drum. Ajunsi in Frigia si cautand un adapost, nimeni nu i-a primit, cu exceptia a doi batrani, Baucis si Philemon. Cu toata saracia lor, acestia au impartit cu ei putina lor mancare si cele cateva inghitituri de vin pe care le aveau. Si-au dat seama ca oaspetii sunt neobisnuiti atunci cand au vazut ca vinul din urcior nu se mai termina si ca acesta devenise, din bautura acra initiala, o licoare minunata. Zeus si Hermes au trimis un potop care a distrus tot tinutul, pentru a-i pedepsi pe oameni pentru lipsa lor de ospitalitate, insa pe Baucis si pe Philemon i-au dus pe un deal inalt, crutandu-i.
Zeus a transformat casa in care fusese primit intr-un templu, iar pe cei doi i-a rasplatit facandu-i preot si preoteasa in acest templu si promitandu-le ca va face in asa fel incat sa moara impreuna. Atunci cand le-a venit sorocul, Baucis a fost transformata intr-un tei, iar Philemon, intr-un stejar. Ramurile celor doi copaci s-au impletit, cei doi ramanand nedespartiti si dupa moarte. Si la vechii romani teiul insemna iubire conjugala si fidelitate în cuplu. Era, in acelasi timp, copacul Iunonei, zeita intelepciunii, si copacul lui Venus, zeita iubirii. Proaspetii casatoriti isi puneau in casa ramuri de tei inflorit, despre care credeau ca aduc stabilitate si intelepciune. Tot la romani, fecioarele isi puneau coronite din flori de tei cu ocazia sarbatorii zeitei fertilitatii, Demetra, dupa cum aflam de la Ovidiu, marele poet exilat pe meleagurile noastre.
Dupa cum povesteste Herodot, la sciti, clarvazatorii si prezicatorii imparteau o frunza de tei in trei parti egale, pe care le infasurau in jurul degetelor de la mana stanga. Considerau ca, in acest fel, vor primi inspiratie si vor putea ghici viitorul mai bine. Si triburile germanice venerau teiul, pe care il numeau copacul pacii si al dreptatii. Vara, ei il adorau ca pe un arbore sacru, organizand sarbatori in cinstea lui, cu muzica si dans. De asemenea, judecata batranilor se facea sub un tei, pentru ca tribul sa primeasca hotararile cele mai corecte.
In Polonia, oamenii cred si acum ca un tei pus in fata casei apara familia si casa de spiritele rele, aduce noroc si ii ajuta pe cei de acolo sa reziste ispitelor de orice fel. In Franta se credea ca, daca la nunta mirii trec pe sub doi tei cu coroane impreunate, casnicia lor va fi durabila si nu se va destrama niciodata. Femeile tinere din Letonia si Estonia aduc si acum ofrande de hrana teilor in floare, considerand ca vor obtine liniste in familie si fertilitate.
La fel cum, in sarcofagul lui Fayoun, faraonul Egiptului din perioada helenica, s-au gasit masti din lemn de tei, in multe morminte vechi din Elvetia s-au descoperit haine impregnate cu extract de tei, obicei pastrat de unele popoare slave pana nu demult. Despre parfumul florilor de tei se considera ca are un efect afrodiziac, iar astrologii asociaza teiul cu Luna. Se pare, de asemenea, ca fulgerele nu lovesc niciodata teii, caci acestia au un magnetism diferit fata de alti copaci. De aceea, taranii prinsi de ploaie in camp fug sa se adaposteasca sub un tei, evitand alti copaci.
La noi, de Rusalii se sfintesc de catre preot, la biserica, ramuri de tei inflorit, care sunt aduse apoi acasa de oameni, care le pun la usa sau langa icoane. Ramurile sunt pastrate pe durata intregii veri, caci se considera ca au darul de a alunga furtunile si grindina si de a mentine pacea si linistea in casa. Prin partile Bucovinei, la tara, oamenii cred ca, daca pun ramuri de tei inflorite la morminte, aduc linistea celor plecati dintre noi si, imbunandu-i, acestia ne feresc pe noi, cei vii, de probleme.
Primii crestini slaveau teiul ca pe un copac sfant (lignum sacrum), iar statuetele care o reprezentau pe Fecioara Maria si icoanele erau cioplite din lemn de tei. La fel, catapeteasma, peretele despartitor dintre altar si naos, in biserica. Desigur, oamenii se inchina divinitatii reprezentate pe lemn sau in lemn, nu lemnului in sine, insa credinciosii crestini au ales esentele cele mai nobile pentru aceste obiecte de cult.
Si la noi, la romani, lemnul de tei era privilegiat pentru icoane. In folclor, atunci cand rolul sau crestin e contestat de brad, un alt arbore sacru, teiul spune: Vin mesteri, ma mesteresc,/ Icoane ma-nchipuiesc/ Si-n besereca m-anina,/ Toata lumea mi sa-nchina. Sau: Icoane ma face/ De ma ipsoseste/ Si ma zugraveste,/ Si pe mine scrie/ Cu vapseli frumoase/ Iisuse Cristoase/ La care se-nchina/ Noroade si gloate,/ Neamurile toate. De altfel, folclorul romanesc este plin de cantece sau invocatii care incep cu referiri la tei: Frunzulita teiului,/ Sus, la varful muntelui…; Frunzulita, lemn de tei... Lucian Blaga considera ca aceste formule introductive invoca zeitati vegetale, ale padurii, referindu-se la un verde arhaic, mitologic si magic.
Traditia populara romaneasca asociaza teiul cu vigoarea naturala, cu prospetimea, acest motiv fiind unul important in baladele haiducesti. Haiducii considerau ca teiul ii protejeaza: Teiule cu foaia lată,/ Nici un vant sa nu te bata,/ Ca bine mi-ai prins odata,/ Odata-n copilarie,/ Cand eram in haiducie./ Si acum, caruntit,/ Tot sub tine tabarat… In traditiile de iarna, teiul este asociat cu divinitatea: Ma duc, Doamne, pan’ la Rai,/ S-aleg zece copilasi,/ Toti cu bicele de tei,// Sa trosneasca, sa plesneasca,/ Plugusorul sa porneasca! In unele povesti, crucea din tei, care se preface dupa aceea in copac, ii alunga pe demoni si sfinteste locul. In basmul Tei-leganat, o bucata de lemn de tei prinde viata, transformandu-se intr-un tanar voinic cu puteri miraculoase, care, in calatoria sa, invinge fortele raului.
Pentru romani, teiul este un copac deosebit de important. Marele Mihai Eminescu a sintetizat, in creatiile sale, toate semnificatiile si toata simbolistica teiului din cultura populara romaneasca. Teiul sau din Iasi ne vegheaza si acum, ca un semn pentru generatiile actuale si viitoare. Eminescu aminteste "teiul sfant" in Povestea Dochiei si ursitorile, unde, afland de moartea sotului ei, Dochia planteaza un tei care sa-i tina locul. Puterea magica a teiului e ilustrata in Fat-Frumos din tei. Florile si mireasma teiului deschid calea catre reverie si catre taramul zanelor, ca in Fiind baiet paduri cutreieram, implinesc visul iubirii, ca in Dorinta, Luceafarul sau Povestea teiului, sau semnifica trecerea in lumea de dincolo, ca in Doina, O, mama… si Mai am un singur dor.

Florile de tei si albinele
Europenii vedeau teiul ca pe un arbore sacru si pentru ca era preferat de catre albine, fiind numit chiar copacul albinelor. Mierea obtinuta din florile de tei era, asa cum este si astazi, foarte apreciata, fiind considerata unul dintre cele mai bune tipuri de miere. Acest copac era atat de valoros pentru stramosii nostri, incat cel care taia un tei putea primi chiar pedeapsa cu moartea.
Mierea de tei este o miere de culoare galbena cu reflexe verzi. Aroma sa reproduce parfumul florilor de tei. Este foarte bogata in vitamine, mai ales cele din complexul B, in aminoacizi, polen si mana.  Are proprietati antiseptice si, de aceea, este utilizata pentru a trata racelile, starile gripale, tusea si bronsita. De asemenea, ea dizolva mucusul si curata gatul. Aceasta miere este recomandata mai ales celor care sufera de stres si insomnie. O lingurita de miere de tei seara, inainte de culcare, este mai buna decat orice somnifer. O lingura cu macerat din flori de tei in miere de tei luata seara ajuta la echilibrarea starii nervoase, astfel ca in ziua urmatoare, persoana respectiva isi va doza mai bine efortul fizic si intelectual. Proprietatile antiinflamatorii și antiseptice ale mierii de tei o fac ideala si pentru a trata si crampele sau problemele renale.
Compania romaneasca Apimond s-a specializat pe obtinerea de miere ecologica. Aceasta este recoltata prin metode traditionale din zonele de ses, deal si munte ale tarii noastre. Albinele culeg nectarul florilor de tei si, printr-o alchimie stiuta doar de ele, il transforma intr-o miere gustoasa, apreciata de majoritatea consumatorilor.
Astazi se discuta cu ingrijorare despre sfarsitul erei antibioticelor de sinteza, care nu mai pot face fata rezistentei crescute a microbilor. De aceea, Apimond considera ca ar fi bine sa ne amintim de antibioticele naturale, a caror forta a fost dovedita si de stiinta moderna. Iar cele mai puternice antibiotice naturale sunt mierea de albine, propolisul si uleiurile volatile. Variabilitatea naturala a compozitiei acestor produse asigura adaptarea lor la mutatiile germenilor nocivi, pe care ii neutralizeaza. De altfel, in natura nu exista epidemii microbiene la plante, albine sau animale decat acolo unde a intervenit omul. Plantele secreta substante care mentin germenii sub control - rasinile le protejeaza mugurii, bobocii si mladitele tinere, iar uleiurile volatile apara plantele si curata aerul din jur. De aceea, animalele, fie ele salbatice sau domestice, care primesc hrana naturala sunt sanatoase. Albinele recolteaza de la plante nectarul sau seva pentru miere, iar rasinile pentru propolis le folosesc in cuibul lor pentru curatenie si dezinfectare. Oamenii isi pot redobandi sanatatea alegand produsele stupului, adevarate sublimate ale produselor vegetale. 

De efect in spatiile verzi
Teiul, al carui nume botanic este Tilia, este un gen alcatuit din 30 de soiuri de copaci, care traiesc mai ales in emisfera nordica, in Europa, in estul Americii de Nord si mai ales in Asia, in regiunile cu dealuri, dar si la campie. Teiul e un copac mare, impunator, de 20-40 m inaltime, cu frunze cazatoare. Frunzele sale au forma de inima, sunt in general asimetrice si sunt strabatute de nervuri oblice. Florile sale, care pot ajunge pana la zece pe un singur ram, sunt alb-galbui, cu miros aromat si puternic si cu o forma specifica, avand o bractee in forma de limba. Cand cad, duse de vant, florile au o rotire frumoasa, semanand cu niste pasari ranite care vin spre pamant. Fructul teiului este mic, de forma sferica sau ovala, si atarna la capatul bracteii. Se pare ca rolul sau este mai ales de a desprinde florile de pe ramuri, pentru ca semintele sa cada pe sol.
Datorita sevei abundente a teiului, acesta atrage afidele. Adeseori, afidele sunt "exploatate" de furnici, care preiau seva extrasa de acestea. Rezultatul este un exces de seva pe ramurile si frunzele din partea de jos a copacului. Cine isi lasa masina sub un tei o va gasi acoperita cu o pelicula de seva, cu aceste "picaturi de miere". Insa afidele si furnicile nu dauneaza in nici un fel copacului prin actiunea lor. 
Cuvantul latin tilia este inrudit cu termenii grecesti ptelea = "ulm" si tiliai = "plop negru", care provin dintr-un cuvant proto-european, ptel-eja, care insemna"lat, larg", posibil si "cu frunze late" sau ceva asemanator. In limba engleza, teiului i se spune linden sau lime. Lime este o forma alterata a cuvantului lind din engleza medievala, care in secolul al XVI-lea devenise deja line, iar acesta provine din lind sau linde din engleza veche. Radacina este cuvantul proto-germanic lenda, inrudit cu latinescul lentus, care inseamna "flexibil", si cu sanscritul lata = "liana". In limbile germanice, englezul lithe = "mladios" si germanul lind = "ingaduitor, intelegator" sunt inrudite. Initial, linden era adjectival, "facut din lemn lime". De la sfarsitul secolului al XVI-lea, linden a fost utilizat si ca substantiv, probabil sub influenta traducerilor nuvelelor de dragoste din germana, adoptandu-se pluralul Linden (de la Linde). In orice caz, acest copac nu are nici o legatura cu lime (Citrus aurantifolia), care e un citric. In America, teiului i se mai spune si basswood, de la bast, numele scoartei.
La noi, teii cresc fie singuratici, in parcuri si gradini sau pe marginea drumurilor, fie grupati in teisuri, fie alaturi de stejari. Se disting trei soiuri diferite, teiul cu frunze mari (Tilia platyphyllos), teiul cu frunze mici (Tilia cordata) si teiul argintiu (Tilia tomentosa), care infloresc pe rand, in aceasta ordine.

Proprietati tamaduitoare
Pe langa proprietatile magice cu care era creditat teiul, acesta are unele beneficii certe pentru sanatate, iar acestea sunt cunoscute de sute si mii de ani. Vracii si tamaduitorii din Antichitate transferau bolile oamenilor asupra teiului. Cand se nastea un copil, parintii plantau un tei, pentru a-l proteja de boli pe intreaga durata a vietii. Iar atunci cand un copil se imbolnavea, acesta era asezat la umbra unui tei in floare.
La noi, la tara, carbunele obtinut din lemn de tei era utilizat ca leac pentru ulcer, constipatie si flatulenta, fiind pisat si baut cu apa.
Desigur, cele mai valoroase sunt florile de tei, care se recolteaza impreuna cu fructul, se pun la uscat si se folosesc in infuzii, tincturi, decocturi, inhalatii, gargare sau ca bai. Ele contin uleiuri eterice, mai ales farnesol, responsabil pentru mirosul specific, saponozide, flavonoide, mucilagii, taninuri, gume si vitamina C. Datorita acestor substante, florile de tei sunt expectorante, emoliente, sudorifice, decongestive, hipotensive, neurosedative, intaritoare si diaforetice. Domeniile in care florile de tei au efecte benefice sunt foarte diverse; de aceea, sunt nelipsite din casele noastre. Fac bine atat copiilor, cat si adultilor, in cazuri de raceala si gripa, tuse cronica sau convulsiva, bronsite si astm bronsic, dar si in afectiuni ale sistemului nervos (stari de nervozitate accentuata), tensiune psihica, isterie, oboseala si surmenaj psihic, emotivitate, depresie, anxietate, agitatie pe timp de noapte, insomnie, ameteala, migrena, precum si in alergii, prurit si mancarimi, epilepsie sau boala Parkinson. Chiar si la tara, oamenii stiu ca un copil agitat seara, care nu poate dormi, se va calma si se va linisti daca este imbaiat in infuzie de tei, iar visele sale vor fi foarte frumoase.
Ceaiul de tei e prezent si in tratarea bolilor de inima, a hipertensiunii, a palpitatiilor. Teiul e bun si in ateroscleroza coronariana si in reglarea circulatiei periferice. E util si in afectiuni digestive – colecistite, dischinezie biliara, indigestii, constipatie, hemoroizi, intoxicatii etc. Gargara si inhalatiile zilnice de infuzie de flori de tei sunt benefice in amigdalite, faringite, laringite, stomatite.
Nu doar infuziile sunt eficiente, ci, in cazurile de insomnie, agitatie si hiperexcitabilitate nervoasa, chiar si cateva ramuri inflorite puse langa perna au efect. In orice caz, si persoanele sanatoase se bucura de florile de tei, preparandu-si un ceai aromat si gustos sau consumand miere obtinuta din acestea. Cosmetica utilizeaza si ea preparatele care au ca ingredient florile de tei, caci acestea reduc ridurile fetei si cearcanele si stimuleaza cresterea parului.
Despre semnificatiile si legendele florilor de tei a vorbit si Cecilia Caragea in cadrul rubricii Secretele florilor, realizata de Carmen State. (Foto: freeimages.com)




Comentarii (0)


Arata comentarii/Ascunde

Scrie comentariu


busy
 

CONCURS

SCRIE-NE DESPRE ROMANIA TA!

ConcursScrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa office@daciccool.ro.

Le vom posta si le vom premia pe cele mai bune.

Arata-ne Romania asa cum o vezi tu!

Poti castiga premii constand in produse romanesti oferite de magazinul online DACIC COOL.


 

CONCURS

FII COOL! DACIC COOL!

Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. Descopera Romania prin ochii lor!
Scrie-ne despre o viata frumoasa si sanatoasa intr-o Romanie frumoasa si sanatoasa, scrie-ne despre cum iti doresti sa fie viata ta in tara ta!
Asteptam materialele tale pe adresa office@daciccool.ro.
Le vom premia pe cele mai interesante.
Poti castiga unul dintre cele 10 premii pentru frumusetea si sanatatea ta.