Aproape disparuta din multe din tarile Europei Occidentale, arnica (Arnica montana) este o planta erbacee, perena, care creste in special in zonele de munte, in Europa Centrala, acolo unde umiditatea si soarele ii permit sa infloreasca in voie. Floarea sa, de culoare galbui-portocaliu, ne incanta din mai pana in august.
Numele de arnica provine de la termenul grecesc ptarmica (stranutator), iar in tara noastra este cunoscuta sub numeroase denumiri populare, cum ar fi: ciuda, carul padurilor, carul zanelor, tata oilor, cujda, iarba soarelui, podbal, podbal de munte, roit sau tabacul campului.

Cu o tulpina de aproape 40 cm, o rozeta de frunze la baza si flori cu un diametru de 6-8 cm, arnica este o planta de la care se pot folosi in scop terapeutic frunzele, florile si radacina. Florile si frunzele au in compozitie substante de tipul carotenoidelor si a flavonoidelor, tanin, ulei esential, acizi vegetali; radacina contine, pe langa tanin, inulina, acid galic, avand un miros intepator.
In tara noastra, o gasim in special in judetele Alba, Bistrita-Nasaud, Cluj sau Hunedoara, dar si in zone din judetul Suceava, judet in care a fost declarata planta medicinala ocrotita. Daca in Europa Occidentala arnica aproape ca a disparut, in Romania, in special in Muntii Apuseni, aceasta inca mai ocupa pajisti intregi. Iata de ce, spre uimirea locuitorilor din aceste zone, care nu erau familiarizati cu importanta acestei plante, strainii, in special nemtii, au fost uluiti de prezenta arnicai pe suprafete atat de intinse, trezind interesul a zeci de cercetatori care au vrut sa analizeze arnica.
Conservarea plantelor medicinale din Europa de Est - Arnica montana in Romania este un proiect demarat intre anii 2004 si 2007 si a avut drept scop dezvoltarea unui sistem de exploatare a acestei plante in folosul biodiversitatii si a informarii populatiei locale asupra importantei arnicai. Proiectul a fost demarat de Barbara Michler impreuna cu World Wild Fund (WWF) din Marea Britanie si a fost precedat de alte proiecte desfasurate in aceeasi arie, cum ar fi Proiectul Apuseni, care a avut drept scop informarea cu privire la posibilitatile de valorificare a acestei plante.
Spre deosebire de alte plante medicinale, pe care le putem utiliza intern si in forma proaspata, arnica poate fi extrem de toxica daca este utilizata cruda (in special floarea), de aceea valorificarea ei consta in principal in tincturi, uleiuri, geluri, alifii, medicamente, creme, sapunuri sau sampoane.
Florile de arnica se culeg in lunile iunie-iulie si numai atunci cand sunt uscate, in intervalul de timp 10 dimineata - 5 seara si intotdeauna pe timp insorit, nu atunci cand vremea este ploioasa. Este indicat sa se culeaga numai florile mature, deschise. Pentru ca o planta de arnica are, de regula, trei flori, trebuie culese numai doua flori, astfel incat sa se permita continuitatea cresterii si infloririi plantei. Dupa recoltare, florile se asaza in panze sau tifon si se usuca in spatii bine aerisite. In cazul in care este depozitata in medii umede, floarea se innegreste si capata miros de amoniac. 
Arnica montana se poate cultiva prin semanare toamna sau prin rasad, primavara, dar si prin rizomi cu o vechime de 4 ani si se dezvolta foarte bine in solurile nisipoase, cu un continut ridicat de humus. Este o planta iubitoare de soare; cultivata in plantatii, acestei plante trebuie sa i se suplimenteze solul cu humus si substante hranitoare, sa se creeze circumstantele propice in care sa poate inflori in voie. De regula, arnica suporta si temperaturi scazute, de pana la -25 grade Celsius, insa pentru a da o recolta bogata de flori este nevoie de mult soare.
Datorita substantelor pe care le contine (flavonoide, siliciu in cantitati mari, camfor, kaliu, calciu, taninuri, volatil, colina, alcooli triterpenici), arnica este un excelent stimulant al sistemului nervos, al aparatului digestiv, respirator si circulator, este un excelent tonic, diuretic, antifebril, astringent, expectorant, purgativ si sudorific.
Florile au un mare continut de vitamina B1, B2, C, E, dar si saruri minerale. Iata de ce arnica reduce colesterolul si este benefica atat in boli neuropsihice, cat si in bronsite, boli reumatismale, ateroscleroza, tuberculoza, dureri intercostale sau in cazul cariilor dentare. In aceste afectiuni se poate folosi infuzia de arnica, preparata din 10 grame de flori la un litru de apa.
Pentru atenuarea vanatailor se utilizeaza cataplasmele cu frunze si flori de arnica, aplicate direct pe zonele afectate. Furunculele se pot combate cu decoctia de arnica. Aceasta se prepara din 15 grame de flori la un litru de apa clocotita, lasata in vas acoperit timp de 15 minute. In afectiunile respiratorii, de tipul faringitelor, se poate utiliza ceaiul de arnica (5 grame floare la un litru de apa) sau se poate face gargara, in cazul amigdalitelor.
In trecut, infuzia de arnica se folosea pentru a atenua durerile travaliului.
Extern, Arnica montana este utila in tratarea intinderilor musculare, in combaterea herpesului sau a aftelor si a cicatricilor. Tinctura de arnica adaugata in apa de baie (zece picaturi) este benefica in sustinerea sistemului circulator.
Uleiul de arnica se obtine din macerarea florilor in ulei de masline sau un alt ulei vegetal. Acesta se foloseste pentru masaj, atat in cazul migrenelor, cat si in afectiunile musculare, osoase sau articulare.
Uleiul de arnica este folosit si in industria bauturilor alcoolice, pentru a le conferi acestora o aroma speciala.
Datorita puterii sale de regenerare, arnica intra in compozitia a numeroase produse cosmetice, cum ar fi samponul contra matretii Activa Plant de la Gerocossen. Complexul fitoterapeutic bioactiv format din salvie si arnica, in asociere cu acidul salicilic si alantoina, indeparteaza matreata uscata si previne reaparitia ei. Samponul curata delicat parul si pielea capului. Calmeaza mancarimile scalpului si face parul mai sanatos si mai stralucitor.
Avand printre ingredientele principale Arnica montana, sapunul lichid Bio cu arnica montana si laptisor de matca de la Apimond, este un produs, care datorita actiunii sale blande, poate fi folosit atat de catre adulti, cat si de catre cei mici. Florile de arnica montana contin si uleiuri volatile care - impreuna cu laptisorul de matca - asigura o hidratare maxima a pielii. Sapunul poate fi folosit si pentru corp, avand o actiune tonica si regland procesul de transpiratie. Complexul activ de arnica, laptisor de matca, musetel si miere de albine face ca acest sapun sa fie delicat, lasand pielea catifelata, dar constituind o bariera dura impotriva microbilor. Nu usuca pielea, ci are grija de ea, restabilind echilibrul hidric la nivelul epidermei.

Despre semnificatiile si legendele arnicai a vorbit si Cecilia Caragea in cadrul rubricii Secretele Florilor, realizata de Carmen State. (Foto: Wikipedia, www.gerocossen.ro, www.apimond.ro, Arhiva personala)