Migdalul (Prunus dolcis, familia Rosaceae) este cultivat de 6 milenii, provenind din muntii Asiei Centrale si de Vest, al caror sol e bogat in minerale. Acum 2.000-3.000 de ani era cultivat in Spania, Maroc, Grecia si Israel si exportat in China pe Drumul Matasii. In ultima perioada, il gasim in tot mai multe regiuni ale lumii, avand o mare importanta comerciala. Fiind niste fructe foarte delicioase, migdalele au fost considerate multa vreme un semn al bunastarii si al sanatatii. In Biblie, in cartea Numeri, se spune ca toiagul lui Aaron a inflorit si s-a umplut de migdale coapte – un semn bun inaintea lui Moise. Iar romanii aruncau pumni de migdale peste tinerii casatoriti, ca semn al bunastarii.

Migdalul este foarte sensibil la racirile bruste din timpul primaverii. Iubeste iernile blande si umede, precum si verile fierbinti si uscate, placandu-i soarele direct. De aceea, se poate dezvolta optim si poate face fructe doar in regiunile care au o astfel de clima. In plus, doar cateva varietati de migdal se autopolenizeaza – toate celelalte au nevoie de polenizare incrucisata pentru a face fructe, fiind nevoie de cel putin doi copaci. Migdalii au radacini bogate, au nevoie de fertilizatori bogati in nitrogen si nu tolereaza un sol prea umed si nedrenat. Desi rezista la uscaciune, trebuie udati. Primavara, fac flori roz-albicioase, care se transforma in fructe toamna.
Fructul, migdala, e invelit intr-o coaja tare, asemanatoare samburelui de caisa. Este utilizat in dulciuri, in preparate la cuptor, iar uleiul de migdale e si el important. Migdalele pot fi mancate ca atare, sarate sau indulcite. Laptele de migdale indulcit (milk-shake Badam) e una din cele mai populare bauturi racoritoare din India si din alte tari asiatice. Migdalele sunt folosite in multe mancaruri de orez si curry, in bucataria Orientului Apropiat. Migdale se pun si deasupra inghetatei sau altor deserturi. Sunt prezente in multe tipuri de biscuiti, prajituri, fursecuri etc. Untul de migdale e o alternativa la untul de arahide, pentru cei alergici la acesta din urma.
Migdalele sunt bogate in fibre, vitamine si minerale si sunt incarcate de fitonutrienti, foarte buni pentru sanatate. Continutul de substante nutritive este foarte echilibrat. Migdalele sunt, de asemenea, o sursa de energie. Sunt bogate in acizi grasi mono-nesaturati, cum ar fi acidul oleic si palmitoleic, care ajuta la scaderea colesterolului rau si la cresterea colesterolului bun. Migdalele reprezinta o excelenta sursa de vitamina E, un antioxidant lipid solubil puternic, care mentine sanatatea membranelor celulare si care protejeaza pielea de actiunea radicalilor liberi. Contin multe vitamine din grupa B – riboflavina, niacina, thiamina, acid pantotenic, folati, vitamina B6, care toate ajuta la metabolism. Nu contin gluten, ceea ce le face foarte populare in preparatele fara gluten. Contin multe minerale – fier, magneziu, zinc, seleniu, mangan, potasiu, calciu.
Migdalele ajuta in numeroase afectiuni fizice, fiind utilizate in medicina populara in tot felul de boli, de la ulcere si bataturi pana la cancer.
Dulceata de prune cu migdale dulci Topoloveana (fara zahar adaugat si fara conservanti) a fost lansata dupa o cercetare minutioasa in vederea crearii unui "aliment functional complet", foarte putin procesat, care sa contina, pe langa fructe, si un funizor de acizi grasi esentiali. Dulceata pastreaza intregi samburii de migdale si pulpa prunelor, conferind consumatorului o simfonie de gust. Imbina in mod fericit calitatile deosebite ale prunelor (fibre alimentare, vitamine, antioxidanti, minerale, oligoelemente) cu o cantitate semnificativa (2,94%) de proteine de cea mai buna calitate si lipide (5,33%) sub forma de acizi grasi esentiali, necesari bunei functionari a sistemului cardiovascular. Valoarea energetica scazuta (273 Kcal /100 g) o plaseaza in categoria alimentelor permise in dietele de orice fel, inclusiv ale diabeticilor. (Foto: freeimages.com, www.magiun-sonimpex.ro)