Infloreste in preajma sarbatorii de Craciun, creand un adevarat spectacol de culoare, nu doar al florilor, ci si al frunzelor. Craciunita, cunoscuta si sub alte denumiri, precum Steaua Craciunului sau Floarea Noptii Sfinte, a fost descoperita in anul 1825 de catre ambasadorul Statelor Unite in Mexic, Joel R. Poinsette. Acesta a facut-o cunoscuta atat in America de Nord, cat si in America de Sud, iar intr-un timp foarte scurt, floarea a devenit simbolul sarbatorii Craciunului pe ambele continente. La scurt timp dupa aceea, moda craciunitei s-a extins si in Europa. Astazi, ea este foarte populara si este prezenta in majoritatea caselor, mai ales in prag de sarbatoarea nasterii Mantuitorului.

Numele stiintific al acestei flori este dat chiar de numele celui care a descoperit-o. Astfel, Poinsettia pulcherrima are forma unui arbust, iar in luna decembrie, frunzele sale capata nuante de rosu, asortate sarbatorii de Craciun, dar si de galben, roz sau crem. Frunzele isi pot pastra intensitatea culorii pana in ultimele luni de primavara, insa numai daca sunt respectate anumite conditii. Astfel, daca nu are suficienta lumina si caldura, frunzele isi pierd culoarea, se ingalbenesc si cad, iar floarea este in pericol sa se piarda. Atentie, insa! Lumina care i se ofera Craciunitei nu trebuie sa vina direct de la soare, pentru ca razele acestuia pot fi nocive pentru ea. De asemenea, floarea are nevoie de o caldura moderata, de pana la 20 grade Celsius si este de preferat sa fie lasata intr-un singur loc, nu sa fie mutata, pentru ca este foate sensibila la miscari. Craciunita prezinta o mare sensibilitate la curentii de aer si la variatii de temperatura, factori care determina pierderea prematura a frunzelor. Este bine sa fie udata cate putin in fiecare zi, dar rezista si daca se fac intreruperi de trei-patru zile. Totusi, pamantul trebuie mentinut tot timpul umed, pentru ca planta sa aiba circumstantele propice infloririi. Ea nu se uda nici pe frunze sau flori, dar nici nu se pune apa in farfuriuta ghiveciului, ci se uda doar pamantul.
Primavara, cand craciunita este mai puternica, se poate tunde, pentru a se obtine forma pe care o dorim, in acest fel stimulandu-se si ramificarea acesteia. In anotimpurile calduroase, primavara si vara, planta se poate tine fie in balcon, fie in gradina, insa nu sub razele puternice ale soarelui. Perioada in care infloreste cel mai mult este cea care coincide cu sarbatoarea Craciunului, iar dupa aceea, planta intra in repaus, perioada in care si udarile trebuiesc rarite.
Craciunita este un arbust intalnit cel mai adesea ca floare de ghiveci, dar este si cultivata ca planta de sera. Solul in care creste trebuie sa fie usor poros, iar valoarea optima a pH-ului trebuie sa fie de 6-6,5. Cultivarea sa a inceput in jurul anului 1960, iar de atunci, craciunita a devenit populara in aproape toate continentele.
Incepand cu luna aprilie si pana la sfarsitul verii, planta poate fi inmultita prin butasi de 10-12 cm care sa aiba varsta de cel putin 5 saptamani. Butasul se planteaza intr-un amestec de turba cu nisip si se tine la temperaturi de 16-20 grade Celsius.
Fara indoiala, frumusetea sa si faptul ca infloreste intr-o zi de mare sarbatoare au facut ca acesta floare sa faca obiectul a numeroase legende. Una dintre ele spune ca Dumnezeu, atunci cand a facut lumea, a poruncit tuturor plantelor sa faca flori cat mai frumoase si sa incante oamenii cu cele mai sublime forme si culori. Fiecare planta s-a straduit sa fie cat mai frumoasa si cat mai admirata, insa una dintre ele, desi facea eforturi uriase ca sa impresioneze, trecea mereu neobservata. Insusi Dumnezeu, vazand sacrificiile acestei flori, ii spuse ca o admira foarte mult si ca va face astfel incat oamenii sa o iubeasca. Cu sangele sau, Dumnezeu ii transforma frunzele din verde, in rosu si o facu sa infloreasca intr-o zi de mare sarbatoare. De atunci, fiecare om si-a dorit sa aiba in casa, macar de Craciun, o floare craciunita, pe care o admira atat pentru frumusetea florilor sale, cat si a frunzelor.
O alta legenda, nascuta chiar pe meleagurile unde a fost descoperita planta, in Mexic, spune despre doi copii sarmani, Maria si Pablo, care traiau intr-un satuc umil. In noaptea sfanta de Ajun, ceilalti copii ai satului duceau la biserica, fiecare, un dar pentru a omagia nasterea lui Iisus, insa cei doi erau prea saraci ca sa isi permita acest lucru. In drumul lor spre biserica, cei doi frati au strans cateva plante verzi pe care le-au pus ca ofranda, insa ceilalti au inceput sa rada de gestul considerat josnic. Ca prin miracol, frunzele verzi au devenit rosii si au capatat forma de stea. De la aceasta legenda, craciunita a devenit simbolul stelei din Betleem.
Se spune ca cine daruieste o craciunita va avea parte nu doar de sarbatori linistite, ci si de o viata plina de noroc… Insa, pe cat de frumoasa si aducatoare de noroc este, pe atat de periculoasa poate fi. In acest sens, o atentie sporita trebuie acordata copiilor mici, pentru ca ingerarea frunzelor de craciunita poate provoca grave tulburari ale stomacului, iar contactul cu pielea, in special cu pielea sensibila a copiilor poate provoca eczeme. Insa, craciunita are si beneficii pentru sanatate. Aztecii o foloseau ca ingredient in compozitia unor tincturi sau ca remediu de combatere a febrei.
O alta planta care infloreste din abundenta in perioada Craciunului si care poarta si ea denumirea populara de craciunita sau craciunita cactus este Schlumbergera. Pentru ca nu-i place deloc sa fie mutata, ea mai este cunoscuta si sub denumirea de Nu ma deranja. Desi planta este plina de flori in perioada Craciunului, acesteia ii cad toate florile daca ii este schimbat locul. Florile pot fi albe, roz, rosu, violet sau chiar purpuriu, iar tulpinile sunt arcuite, alcatuite din semente cu marginile crestate, pline de tepi.
Nici aceasta nu este o floare cu pretentii speciale, insa are un farmec aparte si da incaperilor o alura de sarbatoare, mai ales de Craciun. Si ea este daruita in preajma sarbatorii nasterii lui Iisus si este considerata purtatoare si aducatoare de noroc si bunastare in casa.   
Despre semnificatiile si legendele craciunitei a vorbit si Cecilia Caragea in cadrul rubricii Secretele Florilor, realizata de Carmen State.