Duminica, 12 Jul

Ultimele Titluri :
Te afli aici : Stil de Viata Casa si Gradina Vascul, planta magica venita din cer

Vascul, planta magica venita din cer

Email Imprimare

Vascul este o planta neobisnuita, un fel de arbust care se pare ca este foarte, foarte vechi. Practic, ea nu are radacini, ci isi fura hrana de la gazda sa, caci este o planta semiparazita, crescand pe ramurile anumitor copaci, chiar si la 5 metri de la sol. Ajunge la 1 metru inaltime, dezvoltandu-se in forma sferica in jurul plantei-gazda, ca o tufa atarnatoare. Are ramuri drepte, frunze cu aspect de piele, galbene-verzui, vesnic verzi, tulpina ei e ramificata, face flori mici, galbene, care dureaza foarte putin, iar fructele sunt sticloase, avand forma de bobite albe sau galbui, in interior sunt gelatinoase, cleioase, au multi samburi, apar in octombrie, noiembrie si decembrie si sunt toxice.

Vascul european sau vascul comun (Viscum album, familia Santalaceae) este cel mai cunoscut. Are patru subspecii, care difera prin culoarea fructelor, forma si marimea frunzelor. Vascul comun e originar din Europa. Il intalnim si la noi in tara, mai ales in padurile de foioase, dar si de conifere. Prefera stejarul, castanul, plopul negru, frasinul, mesteacanul, parul si marul. O alta varietate, Viscum cruciatum, e originar din sud-vestul Spaniei, sudul Portugaliei, nordul Africii, Australia si Asia.

Povestile si legendele unei plante ciudate
In Europa, vascul comun mai este numit mistletoe, iar acest nume i-a fost dat deoarece, in vechime, se credea ca se inmulteste prin excrementele pasarilor. Abia in secolul al XVI-lea s-a descoperit ca el se inmultea prin semintele ingerate si apoi eliminate de pasari. Astazi, numele include mai multe specii de plante semiparazite, din familii diferite, care au comportament asemanator. La noi i se mai spune stoletnic, vase, vasc de brad sau vasc de par.
Europenii au considerat, dintotdeauna, vascul o planta magica, cu un loc aparte in mitologiile locale, numindu-l chiar creanga de aur. Proprietatile sale neobisnuite, ca de exemplu rezistenta la ger si la intuneric, dar si calitatile medicinale, nu au trecut neobservate. Insa cel mai important lucru este acela ca vascul nu creste pe pamant, nu are radacini pe pamant, ci el creste suspendat, pe un copac despre care se considera ca este ales de zei. In vechime, vascul era un simbol al curatiei sufletesti si spirituale, al libertatii si al armoniei, al pacii si al bucuriei. Era un semn de noroc in dragoste, aparand si protejand casa si familia. De asemenea, se credea ca aduce fertilitate, atat la oameni, cat si la animalele de curte. In unele parti din Marea Britanie, se ardeau crengute de vasc in cinstea vacii care fata in noaptea de Anul Nou, intru prosperitatea intregii cirezi. Vascul era considerat si ca un aparator fata de farmece si vraji.
Popoarele nordice (norvegienii), celtii, dar si amerindienii il pretuiau ca planta sacra. Celtii aveau un adevarat cult pentru vasc, considerandu-l divin. Cel care crestea pe stejar era numit de ei lacrima stejarului. Il culegeau in cadrul unor ceremonii pline de fast – druizii (preotii celti) imbracati in alb taiau vascul cu o secera de aur, avand grija sa nu atinga pamantul, pentru a nu-si pierde proprietatile, si invelindu-l apoi cu grija intr-o mantie alba. Se depuneau ofrande, se jertfeau doi tauri albi si se ridicau rugi catre zei. Si populatiile germanice credeau ca vascul vine direct din cer. Istoricul Pliniu cel Batran a scris despre venerarea vascului la druizii celti din Galia si din Insulele Britanice. El spunea ca acestia considerau vascul si stejarul pe care crestea drept plante sacre. Si mai spunea ca insusi numele druizilor se compune din doua radacini: dru si vid, care au sensul de forta si intelepciune sau cunoastere si care sunt reprezentate de stejar si vasc. Cele doua calitati sunt inseparabile in acelasi individ. Ei cred ca tot ce creste pe acesti arbori e trimis din cer, fiind un semn ca zeul insusi a ales arborele. Pliniu cel Batran descrie sacrificiile acestora legate de vasc si explica cum este ales momentul culegerii: Cand intalnesc vascul, il culeg cu ceremonii solemne. Il culeg in a sasea zi a Lunii, zi in care isi incep lunile, anii si chiar ciclul lor de 30 de ani, deoarece in a sasea zi Luna isi are nestirbite puterile si inca nu a strabatut jumatate din cursul ei ceresc.
Iar poetul Virgiliu, in poemul Eneida, descrie cum eroul Enea, la sfatul Sybillei, obtine o creanga de vasc, Creanga de aur, straluminata de o aura supranaturala, cu ajutorul careia coboara in Infern pentru a se intalni cu umbra tatalui sau. Ramura era o nuielusa si frunze din aur, dosita intr-un copac stufos. Astfel, vascul are legatura si cu Soarele, reprezentand forta, intelepciunea, cunoasterea si lumina care invinge intunericul si fortele tenebrelor. Simbolul nemuririi pe care il are vascul e subliniat si de faptul ca este purtat de pasarile cerului.
Se pare ca insusi Ghilgames, eroul din Mesopotamia, cauta tot vascul, planta tineretii vesnice, coborand sub pamant, unde insa planta ii este furata de un sarpe.
Intr-o legenda a vikingilor se spune ca Balder, zeul soarelui de vara si fiul zeitei iubirii, Frigga, a putut fi ucis doar cu o sageata din vasc. Lacrimile mamei sale l-au inviat, iar ea a binecuvantat vascul. De aceea, vikingii credeau ca vascul te poate readuce la viata. Intr-o noapte, Balder a visat ca va fi ucis. Speriat, s-a dus la mama sa si i-a povestit. Stiind ca fara el viata pe Pamant ar fi incetat, aceasta a cutreierat toate colturile lumii, smulgand de la fiecare vietuitoare promisiunea ca nu-i va face niciodata rau fiului ei. A uitat insa de vasc. Profitand de acest lucru, Loki, zeul raului, a confectionat o sageata in varful careia a pus vasc otravitor, reusind sa-l ucida pe Balder cu ajutorul fratelui orb al acestuia, Hoder. Urma sfarsitul, racirea Pamantului si moartea tuturor vietuitoarelor. Cu totii eru ingroziti. Dupa trei zile, Frigga a reusit sa-si invie fiul, cu ajutorul aceluiasi vasc, care e atat otravitor, cat si vindecator. Lacrimile ei de multumire au cazut peste planta magica si s-au transformat in fructe translucide de forma unor perle. De aceea, Frigga a hotarat ca oricine va sta sub vasc va fi protejat de pericole si va putea fi sarutat in semn de iubire.
In Evul Mediu, vascul era la fel de venerat. Daca dusmanii se intalneau sub un copac in care crestea vasc, erau obligati sa faca pace, sa inceteze conflictul si sa se imbratiseze frateste intru cinstirea acestei plante sacre si magice. In acest fel, putem spune ca vascul este echivalentul nordic al maslinului, planta pacii. De asemenea, crengute de vasc erau atarnate la case pentru a-i feri pe oameni de farmece si vraji. Fiind o credinta necrestina, Biserica nu a ingaduit prezenta vascului in biserici.
Vascul a ajuns, astazi, un important simbol asociat sarbatorilor de iarna. Traditia sarutului din noaptea de Anul Nou sub o ramura de vasc este foarte veche, mai ales la popoarele anglo-saxone. Unii spun ca provine chiar de la romani, care credeau ca aceia care se saruta sub vasc, in timpul ceremoniilor prilejuite de Saturnalii, se vor logodi. Englezii ardeau crengutele de vasc dupa 12 zile, in cazul in care cei care se sarutasera sub ele nu se hotarau sa se casatoreasca.
Inca din vremuri precrestine, in preajma solstitiului de iarna, oamenilor li se imparteau crengute de vasc, pentru a le atarna la usa. Astazi, se spune ca aceia care se saruta sub vasc vor avea parte de fericire si multe bucurii in anul care vine. De aceea, de Craciun si de Anul Nou se pun crengute de vasc la intrarea in casa.

Numeroase beneficii pentru sanatate
Vascul nu este insa doar o planta decorativa, ci este cunoscut de multa vreme ca planta medicinala, iar stiinta de astazi confirma multe dintre proprietatile pe care i le acordau cei din vechime, chiar daca medicina moderna inca nu ii recunoaste pe deplin valoarea.
Cunoscutul etnolog James George Frazer i-a dedicat vascului o carte importanta, in mai multe volume, cu titlul sugestiv Creanga de aur (The Golden Bough). Pe langa simbolistica si istoria vascului, cercetatorul descrie acolo si credintele popoarelor legate de proprietatile medicinale ale acestei plante. Japonezii aino consuma frunzele de vasc (mai ales vasc de salcie) ca pe un aliment, considerandu-le leac pentru toate bolile. In razboaie, africanii din populatiie Wolo puneau frunze de vasc pe rani. Elvetienii foloseau vascul ca panaceu universal, mai ales pentru copii, iar francezii il considerau antidot pentru orice tip de otrava. Vascul era considerat, de asemenea, in medicina populara europeana, remediu impotriva epilepsiei si a isteriei.
De la vasc se folosesc frunzele si ramurile tinere, fructele fiind considerate toxice. Vascul intareste sistemul imunitar, scade tensiunea arteriala, atenueaza astmul bronsic, tuse, bronsita, este eficient in dereglarile hormonale, stimuleaza secretia de insulina si regleaza valorile glicemiei la pacientii cu diabet, regleaza tulburarile cardiace si apare in multe tratamente bazate pe plante. Se utilizeaza sub forma de infuzie, tinctura, macerat sau sirop in tratarea unor afectiuni cardiace, renale sau pulmonare.
Insa vascul are, se pare, un rol foarte important in prevenirea aparitiei tumorilor cancerigene. Cercetatorii europeni au studiat cu mare atentie extractul de vasc, publicand sute de articole stiintifice referitoare la efectele acestuia. Cercetarile clinice asupra utilizarii vascului in tratarea cancerului au fost incepute de Rudolf Steiner, initiatorul medicinii antroposofice, la inceputul secolului al XX-lea. De atunci, studiile farmaceutice si clinice au demonstrat ca vascul are o gama larga de activitati anti-tumorale si de refacere a celulelor sistemului imunitar. Astazi, vascul este medicatia anticancer cea mai prescrisa in tarile din nordul si centrul Europei, mai ales in Germania si Elvetia.
Compusii activi care ii confera vascului proprietati medicinale sunt viscotoxinele, beta amirina si derivati ai acidului oleanolic, evercetina, acidul viscic (antitumoral), derivatii de colina si alcaloizii.
Atentie insa: la administrarea vascului se vor respecta intotdeauna dozele recomandate de medic, deoarece in cantitati mai mari produce intoxicatii, manifestate prin incetinirea pulsului, aritmie si tahicardie. Mai ales vascul de plop, salcie, tei, nuc, frasin, artar, paltin si salcam, in timp ce vascul de mar, par, prun, gutui, pin si brad e mult mai putin toxic. (Foto: freeimages.com)
Despre semnificatiile si legendele vascului a vorbit si Cecilia Caragea in cadrul rubricii Secretele Florilor, realizata de Carmen State.

Comentarii (0)


Arata comentarii/Ascunde

Scrie comentariu


busy
 

CONCURS

SCRIE-NE DESPRE ROMANIA TA!

ConcursScrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa office@daciccool.ro.

Le vom posta si le vom premia pe cele mai bune.

Arata-ne Romania asa cum o vezi tu!

Poti castiga premii constand in produse romanesti oferite de magazinul online DACIC COOL.


 

CONCURS

FII COOL! DACIC COOL!

Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. Descopera Romania prin ochii lor!
Scrie-ne despre o viata frumoasa si sanatoasa intr-o Romanie frumoasa si sanatoasa, scrie-ne despre cum iti doresti sa fie viata ta in tara ta!
Asteptam materialele tale pe adresa office@daciccool.ro.
Le vom premia pe cele mai interesante.
Poti castiga unul dintre cele 10 premii pentru frumusetea si sanatatea ta.