Capsun, pentru ca este cel mai bun!

Imprimare

Ne apropiem de sezonul fructelor, iar capsunile sunt printre primele care apar, rasfatandu-ne cu gustul lor delicios! Nu e de mirare ca, pe plan mondial, capsunile se numara printre cele mai solicitate si cautate fructe. De fapt, capsunul este planta fructifera din lume cultivata pe cea mai mare suprafata, in climate temperate si subtropicale, din Alaska pana in America de Sud, in Europa, Africa, Asia si Australia. Practic, capsunul este cultivat in scopuri comerciale de la Ecuator pana la Cercul Arctic si de la nivelul marii pana la altitudini de 3.000 de metri.
Capsunul este o planta perena care face parte din familia Rosaceae, subfamilia Rosoideae, fiind inrudit cu murul si cu zmeurul. Creste la nivelul solului, ajungand la inaltimea de 10-15 cm, are frunze tri-palmate, cu margini zimtate, face flori mici, albe sau rozalii, cu cinci petale rotunde, si se inmulteste prin stoloni, care se intind la nivelul solului, dand radacini noi. Foarte interesant este ca, din punct de vedere botanic, delicioasa capsuna, pe care o cunoastem cu totii, nu este un fruct propriu-zis. Ea este, de fapt, un receptacul carnos, o aglomerare care contine multe, multe fructe mici – acele seminte (asemanatoare semintelor florii-soarelui) care se vad suprafata si care nu se deschid la coacere.

Capsunul de gradina (Fragaria x ananassa) provine, se pare, din incrucisarea a doua specii de capsun salbatic, care ar fi avut loc din intamplare, candva la mijlocul secolului al XVIII-lea. Desigur, dupa acel moment, au urmat multi ani de incercari si de incrucisari, pana s-a ajuns la specia pe care o cunoastem astazi. Cu toate ca acele doua specii salbatice, Fragaria virginiana si Fragaria chiloensis, sunt originare din America, fiind aduse pe continentul nostru in anul 1714, din Chile, incrucisarea a avut loc aici, in Europa, mai exact in Franta. Fragaria virginiana creste salbatic din Newfoundland pana in Alberta, iar la sud din Georgia pana in Oklahoma, iar Fragaria chiloensis creste salbatic pe Coasta de Vest, din Alaska pana in Chile. De la Fragaria virginiana s-a luat partea barbateasca, iar de la Fragaria chiloensis, partea femeiasca. In Franta, hibridul a fost numit capsun ananas. Totusi, din ultimele cercetari rezulta ca acest hibrid este mai complex, caci contine si alte gene, nu doar genele celor doua specii initiale. S-ar parea ca in aceste incrucisari succesive ar fi fost implicat si soiul salbatic Fragaria vesca (fraguta, cum e numit la noi).
Inainte de aparitia soiului Fragaria x ananassa, in Europa si in Rusia au fost cultivate, intr-adevar, timp de secole, alte doua soiuri: Fragaria vesca, fraguta sau capsuna de padure, si Fragaria moschata, capsuna moscata. Insa, datorita calitatilor sale superioare, Fragaria ananassa le-a inlocuit pe acestea in ultimii 250 de ani.
Foarte interesant este si faptul ca, dupa ce soiul Fragaria x ananassa a fost obtinut in Europa, acesta a fost dus si in America, la inceputul anilor 1800. Primii colonizatori europeni ai Lumii Noi cunosteau deja si apreciau soiurile locale, insa noul soi merita toata atentia. Astfel, plantele selectionate in Pajaro, California au devenit baza productiei industriale, care isi are astazi cartierul general langa localitatea Watsonville, unde se gaseste cel mai intins teren pe care se cultiva capsuni din acest stat american.
In orice caz, in zilele noastre, capsunile sunt percepute ca fiind fructe europene, chiar daca ele au jucat un rol important si in culturile sudamericane, cu mult inainte ca ele sa ajunga si sa fie cultivate in Europa.
Exista, astazi, sute de soiuri de capsun, fiind adaptate diferitelor tipuri de sol si diferitelor climate. Desi sunt plante perene, ele sunt cultivate ca plante anuale, din cauza faptului ca sunt foarte sensibile la boli. In general, prefera un sol nisipos. Unele soiuri fac fructe de-a lungul intregului sezon, iar altele doar primavara si la inceputul verii (sunt numite capsuni de iunie). In acelasi timp, capsunile salbatice (Fragaria vesca), numite la noi fragute, sunt si ele apreciate in continuare pentru gustul lor deosebit.
Datorita gustului lor bun, dulce si racoritor, capsunile sunt foarte populare in zilele noastre, pe intreg mapamondul. Se mananca in mari cantitati, in general proaspete, dar si cu iaurt, in prajituri, creme si milkshake-uri, in inghetate, spume, sucuri, siropuri si dulciuri, sub forma de gemuri si conserve, ca umplutura in ciocolata, pot fi si congelate etc. Din capsuni fermentate se poate obtine chiar vin sau lichior – un exemplu este italienescul fragoli.
Capsunile sunt incarcate cu fitonutrienti, acele substante chimice naturale ale plantelor care contin anumiti compusi care ne protejeaza organismul de imbolnaviri, prevenind afectiunile si bolile. Compusii fenolici sunt molecule organice complexe, pe care planta le produce pentru a se apara impotriva bolilor si a factorilor daunatori din mediul inconjurator. Acesti compusi sunt responsabili si pentru culoarea, gustul si mirosul fructelor. Flavonoidele sunt un anumit tip de fenoli, recunoscut pentru efectele sale antioxidante. Datorita lor, capsunile au, capacitatea unica de a reduce raspunsul inflamator al organismului, ajutand astfel inima, si de a scadea riscul de hipertensiune si de boli cardiovasculare prin reducerea lipoproteinei LDL (colesterolul rau), caci inhiba oxidarea acesteia.
Deoarece contin folati (acid folic), capsunile reduc riscul bolilor degenerative, care apar odata cu varsta – ateroscleroza, boli vasculare si chiar diminuarea functiei cognitive. O cana de capsuni contine mai mult decat necesarul zilnic de vitamina C. Recent, s-a constatat ca vitamina C consumata in perioade de stres normalizeaza presiunea sangelui, prevenind hipertensiunea, in special la copii. Continutul ridicat de antioxidanti polifenoli fac din capsuni alimentul potrivit pentru cresterea imunitatii, pentru prevenirea multor tipuri de cancer si pentru reducerea semnelor de imbatranire.
Capsunile mai contin mult potasiu, care ajuta la pastrarea rezervelor de calciu – prin urmare, aceste fructe previn slabirea oaselor care intervine odata cu inaintarea in varsta. Contin, de asemenea, antocianina, un puternic antioxidant care ne protejeaza de efectul advers al mediului inconjurator, mai ales al soarelui. Iar efetul acestei substante dureaza nu mai putin de 24 de ore. De asemenea, capsunile au efecte benefice si asupra ochilor. Prin continutul lor in antioxidanti si detoxifianti, capsunile previn si degenerarea musculaturii si a tesuturilor, ajutand in cazurile de guta si in artrite.
Capsunile au, de asemenea, numeroase efecte benefice asupra pielii si tenului, fiind folosite in cosmetica. Rezolva acneea si degreseaza tenul gras, redandu-i tenului frumusetea si prospetimea. Albesc smaltul dintilor, atenueaza cearcanele si curata parul, facandu-l mai matasos si mai lucios. Exista multe retete de masti de fata cu capsuni (de exemplu cu miere) si de scrub-uri pentru fata ori pentru pielea picioarelor.
Iata continutul a 100 de grame de capsuna (parte comestibila): aproximativ 90% apa, 8% carbohidrati, 1,5% fibre, 1,4% proteine si doar 0,7% grasimi. 100 de grame contin doar 37 de calorii. De asemenea, 100 de grame de capsuni furnizeaza urmatoarele substante, prezentate procentual fata de cantitatea de referinta necesara zilnic: vitamina C – 131%, fier – 10%, riboflavin (B2) – 4,4%, potasiu – 3,5%, niacin – 3,3%, calciu – 2,6%, fosfor, 2,6%, tiamin – 2,1%, vitamina A – 1,2%, sodiu – sub 1%.
Una din variantele in care gasim capsunile pe toata durata anului este, desigur, dulceata. Dulceata de capsuni Topoloveana nu are zahar adaugat, nu contine conservanti si pastreaza integrala pulpa fructelor. Contine 55% capsuni, 43% sirop concentrat de mar si 2% suc de lamaie. Acest aliment natural intareste oasele si dintii, creste imunitatea, regleaza digestia, protejeaza inima si vasele sanguine. Are, de asemenea, efecte diuretice si antiinflamatoare. (Foto: www.freeimages.com, www.magiun-sonimpex.ro)