Ardeiul (Capsicum annuum) face parte din familia Solanaceae si, alaturi de rosie si castravete, este una dintre cele mai gustoase si mai sanatoase legume din lume. La scurt timp dupa descoperirea Lumii Noi, a fost adus in Europa de catre Cristofor Columb din America Centrala si de Sud, unde era cunoscut si folosit la scara larga de peste 5.000 de ani. De altfel, numele de chili, chilli sau chile al binecunoscutei varietati de ardei provine, evident, de la Chile, locul in care se pare ca ardeiul era cunoscut chiar cu 7 milenii inainte de Hristos. Desi a fost si este numit, in mod ciudat, pepper, ardeiul nu are absolut nicio legatura cu piperul (Piper nigrum din familia Piperaceae), binecunoscuta mirodenie. Este clar ca marele Columb i-a dat ardeiului acest nume pentru ca era convins ca adusese din gradinile caraibiene un soi piper, care era, la vremea aceea, un condiment foarte important si foarte cautat pe pietele din Europa. De altfel, el asta si cautase in America, piper.

In orice caz, datorita texturii sale speciale si gustului sau dulce si bun, ardeiul s-a raspandit imediat in intreaga Europa, ajungand ulterior in Asia si in Africa. Practic, in doar 100 de ani a ajuns sa fie cultivat peste tot in lume. Astazi, cel mai mare producator de ardei gras este China, urmata de Mexic.
Astazi exista peste 3.000 de varietati de ardei. Poate ca acesta este si motivul pentru care numele care i-au fost date ardeiului in diferite parti ale lumii sunt numeroase si diferite, ceea ce creeaza uneori confuzii: pepper, chilli, chile, chili, aji, paprika, capsicum...
O alta ciudatenie este faptul ca, desi cuvantul annuum din numele sau inseamna anual, ardeiul este o specie perena. Intr-adevar, astazi, mai ales in zonele cu clima temperata, el este cultivat ca planta anuala, dar, daca este lasat in voia lui, se dezvolta, crescand de la an la an, avand multe ramuri si adeseori un aspect de tufa, ajungand la 75 cm inaltime. Frunzele lui sunt simple si alterneaza cele eliptice cu cele lanceolate, avand margini fine. Florile ardeiului sunt mici, cam de 1,5 centimetri in diametru, separate sau uneori perechi, fiind plasate in locul in care frunza intalneste lastarul. Sunt albe, rareori purpurii, au forma de clopot, adeseori au cinci lobi si contin cinci stamine albastrii. Fructele, ardeii, contin multe seminte si difera foarte mult ca forma si ca marime. Cu toate ca, din punct de vedere culinar il consideram o leguma, din punct de vedere botanic, ardeiul (la fel ca rosia, de exemplu) este un fruct, nu o leguma, caci contine seminte.
Gradul de iuteala a ardeilor este masurat cu ajutorul scalei Scoville. Aceasta masoara, de fapt, caldura emisa de substantele chimice continute. Principala astfel de substanta a ardeilor este capsaicina. Alte plante contin alte asemenea substante, fiind masurate tot cu scala Scoville. Ghimbirul, de pilda, contine gingerol.

Soiuri si varietati
Ardeii prefera o clima calda, locuri insorite si nu le place ca radacinile sa le fie deranjate. In general, rasadul de ardei se obtine plantand trei seminte intr-un mic ghiveci (pentru a fi siguri ca rasare o planta), iar dupa 6-8 saptamani, cand a disparut orice pericol de inghet si cand temperaturile pe timp de noapte nu mai scad sub 13 grade Celsius, acesta se transfera in strat, in gradina. Ardeii se uda, caci nu suporta uscaciunea. De asemenea, nu se planteaza in locuri in care au mai crescut alti ardei, rosii sau vinete, pentru ca toate acestei trei plante fac parte din aceeasi familie, fiind predispuse acelorasi boli, iar agentii patogeni din sol pot infecta noile plante. Ardeii cresc foarte bine si in ghivece – in acest caz, avantajul este ca, pe timp de iarna, pot fi adusi in interior, cu conditia sa fie plasati intr-un loc insorit.
In prezent, se cultiva o multitudine de varietati de ardei, obtinute de-a lungul timpului, unele dulci altele iuti: ardei gras (dulce), Kapia, Cayenne, Chili (iute), Jalapeno (iute, dar de putina vreme si cu varianta dulce), Serrano, Poblano etc. Dupa forma, aceste varietati sunt impartite in cinci grupe mari: Cerasiforme, Conoides (in forma de con), Fasciculatum (fasciculate), Grossum (mari) si Longum (longiforme).
Cel mai cunoscut soi de ardei este, desigur, Capsicum annuum, dar foarte cultivate sunt si Capsicum frutescens si Capsicum chinense, doua soiuri inrudite cu annuum. Desigur, exista si multe incrucisari intre diferitele soiuri de ardei. Totusi, unii sustin ca soiul Capsicum are, in prezent, 5 soiuri de ardei de gradina si 26 de soiuri salbatice. Cele 5 soiuri "domestice" ar fi Annuum, Baccatum, Chinense, Frutescens si Pubescens.
Capsicum anuum are varietatile Ancho, Bell Pepper, Cayenne, Cherry, Cuban, De Arbol, Jalapeno, Mirasol, Ornamental, New Mexican, Paprika, Pimiento, Pequin, Serrano, Squash si Wax.
Capsicum frutescens inseamna "stufos" sau "ca o tufa". E un soi putin cultivat. Cea mai cunoscuta varietate este Tabasco, utilizata in celebrul sos Tabasco inca din anul 1848. O alta varietate faimoasa este Malagueta, care creste in Brazilia, in bazonul amazonian, de unde este foarte probabil ca si provine.
Capsicum chinense include varietati foarte iuti, precum Habanero, Scotch Bonnet si legendara Red Savina. Si aici avem o ciudatenie legata de denumire, pentru ca soiul Capsicum chinense, al carui nume inseamna "din China", provine de fapt din bazinul amazonian, fiind cunoscut in America Centrala si de Sud, in Caraibe si in regiunile de la Tropice.
Capsicum baccatum e la fel de intens cultivata ca annuum, avand varietati dulci, iuti si foarte iuti. Provine din ardeii Aji, cultivati in America de Sud, care au o forma alungita si care se disting prin petele galbene de pe corola florilor.
Soiul Capsicum pubescens (cuvant care inseamna "paros") este mai putin cunoscut. E singura forma cultivata care nu are un corespondent salbatic. Totusi, se crede ca speciile salbatice Cardenasii si Eximium sunt inrudite cu el. Ardeii pubescens au forma de mar sau de para si au flori purpurii cu antere purpurii si albe. Soiul este izolat de celelalte soiuri cultivate, neputandu-se incrucisa cu acestea. O alta diferenta este ca semintele sale sunt negre. Printre varietatile acestui soi sunt Rocoto din Peru si Manzano din Mexic
Cand se coc, ardeii sunt fie verzi, fie galbeni, fie portocalii, fie rosii, fie ciocolatii, fiind foarte diferiti intre ei, in functie de continutul de capsaicina. Ardeiul gras obisnuit nu contine aproape deloc capsaicina. Exista si specii de ardei ornamentali, care au fructe mici, in culori neobisnuite, de exemplu negru, ivoriu si purpuriu, si sunt mai stralucitori. Insa toti ardeii din aceste soiuri ornamentale sunt (si) comestibili. Pe de alta parte, toate soiurile de ardei au si valente ornamentale, atat prin frunze, cat si prin fructe.

Calitati medicinale
Ardeii au unele proprietati medicinale, mai ales cei iuti, care, datorita continutului mare de capsaicina, substanta care calmeaza durerea printr-un efect anestezic, au multiple beneficii terapeutice. Printre cele mai importante efecte sunt diminuarea durerilor la nivel muscular, ale iritatiilor pielii si calmarea durerilor reumatismale, precum si efectul antiinflamator. Cercetarile medicale mai recente au relevat faptul ca aceasta substanta are si activitate antimicrobiala si antifungala, iar in prezent se studiaza posibilitatea implicarii sale in tratamentul cancerului. Capsaicina, o substanta iritanta pentru ochi si pentru piele, este un ingredient utilizat si in sprayurile de autoaparare.
Toti ardeii contin mari cantitati de vitamina C, in primul rand, precum si vitaminele A, B6, E si K, licopen, fibre, apa (80%), potasiu, calciu, molibden si mangan. Pe langa faptul ca este un adevarat cocktail de vitamine, ardeiul are proprietati antioxidante, scade riscul afectiunilor cardiace si reduce colesterolul, iar licopenul din compozitia sa previne unele forme de cancer. Betacarotenul si vitamina C reduc riscul cataractei si al altor afectiuni oculare, cum ar fi degenerescenta maculara. Ardeii (mai ales cei iuti) ne protejeaza si impotriva afectiunilor articulare (artrite etc.). Ardeii iuti au mai fost utilizati, de-a lungul timpului, in afectiuni precum bronsita, artrita, diabetul, oboseala si surmenajul fizic, durerea de gat, dar si in migrene, raceli, afectiuni ale rinichilor sau chiar psoriazis. Capsaicina are proprietatea de a regla presiunea sanguina si continutul in zahar al sangelui, de a dilata vasele de sange si de a le decongestiona. De aceea, ardeii iuti sunt folositi (ca ingredient in unguente si alifii) si de catre sportivii care au dureri sau probleme musculare cauzate de efortul intens si indelungat.
Calitatile antihemoragice ale ardeilor sunt impresionante. O doza mare (una, doua lingurite de pudra) poate opri in doar cateva minute o sangerare importanta. De aceea, in unele parti ale lumii ardeii sunt folositi in situatii de urgenta.
Ardeii reprezinta un excelent supliment alimentar pentru sistemul cardiovascular. Cu toate ca opresc sangerarile, ei pot, de asemenea, imbunatati foarte mult circulatia si presiunea sanguina. Desi aceste proprietati sunt, din nefericire, controversate, uimitorii ardei sunt capabili sa opreasca un atac cardiac in cateva secunde. In plus, ei intensifica activitatea inimii, furnizandu-i forta, putere si energie. Cercetatorii nu stiu cum se intammpla aceasta – una din teorii spune ca ardeii imbunatatesc distribuirea nutrientilor, hormonilor in organism.
Ardeii suprima durerea prin cresterea vitezei de circulatie a sangelui, care face ca anumiti nutrienti "vindecatori" sa ajunga mai repede la rani si inflamatii. Iar fata de medicamentele anti-durere, ardeii nu au efecte secundare.
Ardeii ajuta mult digestia. Stimuland secretia acizilor gastrici si a altor fluide digestive, ei sprijina stomacul sa proceseze mancarea mai eficient. Mai mult, s-a constatat ca ei sunt eficienti in prevenirea si in vindecarea ulcerelor.
Ardeii ajuta, de asemenea, la scaderea in greutate. Cum? Ei sunt termogenici, adica ridica usor temperatura corpului, ceea ce face ca acesta sa arda multe calorii suplimentare. Iar acest lucru se intampla si atunci cand corpul este in repaus – o veste buna pentru supraponderalii carora le plac mancarurile piperate la cina!
Medicina occidentala abia acum incepe sa inteleaga ceea ce asiaticii stiu de multa vreme: ardeii previn si trateaza cancerul. Ei fac asta prin inhibarea inflamatiilor, care se pare ca este cauza multor tipuri de cancer. In plus, dupa cum au aratat experimentele, capsaicina stopeaza cresterea tumorilor si chiar determina celulele maligne sa se autodistruga. Foarte eficienti au fost in cancerul de prostata si de testicule, precum si in cancere dependente de hormoni.
Ardeii Cayenne, cunoscuti si ca Paprika, sunt utilizate deseori pentru pierderea in greutate si pentru alinarea durerii, avand proprietati antiinflamatorii. Sunt folositi si in tratarea ulcerelor, reglarea circulatiei, cresterea imunitatii, imbunatatirea digestiei, in greata, herpes, reumatism, artrite, psoriazis, pleuritis, pericardita etc. Sunt utilizati ca tonic pentru inima, rinichi, plamani, pancreas, splina si stomac. Se pare ca previn bolile de inima. Cayenne creste rezistenta la raceli, laringite, Zona Zoster si raguseli si se pare ca intarzie senilitatea si creste fertilitatea. In plus, acesti ardei rezolva durerile de cap si cresc rata metabolismului cu pana la 25%.

Un ingredient delicios si foarte sanatos
Toate soiurile de ardei contin o serie de nutrienti importanti pentru organism. Prin urmare, nu e de mirare ca, din punct de vedere culinar, ardeii reprezinta un ingredient de baza in multe bucatarii ale lumii, printre care cea italiana, cea thailandeza, cea indiana, cea spaniola, cea chineza si cea olandeza. Sunt utilizati fie proaspeti, fie gatiti, fie uscati, in nenumarate retete specifice anumitor culturi de pe glob. Sunt folositi foarte des in sandvisuri, proaspeti, pentru ca sunt ieftini, au un gust bun si puternic si sunt colorati, ceea ce conteaza la aspect. Sunt, desigur, folositi in supe, ciorbe si alte mancaruri de legume. O alta reteta delicioasa este ardeiul gras (sau Kapia) umplut (cu carne macinata). Ardeii copti sunt deosebiti de gustosi – pot fi mancati ca atare sau pot insoti alte mancaruri. Din ardei si vinete se prepara delicioasa zacusca, un aliment specific zonei Balcanilor. Zacusca de vinete Topoloveana, de pilda, este preparata dupa o reteta veche, traditionala romaneasca. Contine ardei rosii, ardei Kapia si vinete, carora li se adauga suc de rosii si anumite condimente naturale. (Foto: www.freeimages.com, www.magiun-sonimpex.ro)