Din punct de vedere botanic, rosia, una din legumele preferate ale oamenilor, este de fapt un fruct, nu o leguma, caci contine seminte. Fiind usor de cultivat, foarte productiva si avand o multime de utilizari in bucatarie, rosia este prezenta in aproape toate culturile de pe glob si in aproape toate zonele geografice.
Poate parea ciudat sau surprinzator, odinioara, rosia nu arata la fel ca astazi. Nu era atat de mare si atat de carnoasa. Rosiile erau mici, goale, dure si apoase, dupa cum scria Livingston in cartea sa Livingston and the Tomato. Alexander W. Livingston, un cultivator din Reynoldsburg, statul Ohio, SUA, este parintele rosiei moderne, fiind cel care a reusit sa creeze, in 1870, prima varietate de rosie care a avut succes comercial. El a transformat rosia din ratusca urata a horticulturii (mica, vargata, cu miez tare si aproape goala) in deliciosul fruct-leguma cu pielita fina si uniforma, zemos, aromat si carnos de astazi. Livingston a creat peste 30 de soiuri de rosie. In anul 1920, jumatate din soiurile importante de rosie cultivate in SUA erau produse de firma lui, iar Livingston a fost onorat de catre Departamentul Agriculturii.
Povestea de succes a unui fruct-leguma
Sa vedem cum a inceput povestea acestui fruct-leguma. Rosia este originara din cele doua Americi, unde vechii azteci si incasi o cultivau deja cu peste 1.400 de ani in urma. In secolul al XVI-lea, conchistadorii spanioli au adus seminte de rosie din Mexic si din America Centrala in Europa. Spaniolii, italienii si alti locuitori din zona Mediteranei si din sudul Europei au iubit rosia din primul moment si au inceput sa o foloseasca in bucatarie. Francezii considerau chiar ca are puteri speciale si i-au spus Marul Iubirii. Britanicii, in schimb, admirau rosia pentru frumusetea ei, dar credeau ca este otravitoare, numind-o piersica lupilor si introducand-o in bucatarie abia in secolul al XVII-lea. De altfel, numele Lycopersicum inseamna exact piersica lupilor, rosia fiind pusa in legatura, in acele vremuri, cu miturile varcolacilor. Una din explicatiile pentru aceasta credinta ar fi ca in secolul al XVI-lea cei instariti foloseau farfurii din aliaj de cositor si plumb. Alimentele bogate in acizi, cum este si rosia, faceau ca plumbul sa patrunda in mancare, astfel ca existau cazuri de otravire. De aceea, pana in anii 1800, rosiile au fost consumate doar de oamenii saraci, mai ales de italieni. O alta explicatie ar fi aceea ca rosiile fac parte din familia Solanaceae, care include si specii otravitoare, printre care plante toxice ca maselarita (Hyoscyamus niger), matraguna (Mandragora officinalis) si umbra noptii (Solanum nigrum). Din aceasta familie mai fac parte tutunul, cartoful si ardeiul. Prin asociere, s-a crezut ca si rosia ar fi toxica. Renumitul catalog al plantelor alcatuit de John Gerard, publicat in Anglia in 1597, desconsidera rosia, spunand ca este otravitoare si urat mirositoare, puturoasa. Acest punct de vedere a prevalat in Anglia timp de peste doua secole. Chiar si astazi, de pilda, multi oameni cred ca frunzele parfumate si coditele rosiilor sunt toxice, desi nu sunt!
In orice caz, colonistii englezi au dus cu ei acest mit in Lumea Noua. Pana la mijlocul secolului al XIX-lea existau foarte putini americani care mancau rosii, iar acestia erau mai ales din familii de spanioli si francezi. Multi americani le considerau simple plante ornamentale, numindu-le Love Apple. Dar, in pofida acestei convingeri ca rosia ar fi otravitoare, dupa o vreme au inceput sa apara fani ai rosiei si in Lumea Noua. Printre acestia, creolii din New Orleans, care taiau rosiile in felii pentru jambalaya si gumbo. 
Livingston a selectat intai doar plante care faceau fructe sanatoase, apoi a adunat semintele lor, repetand acest proces. Treptat, a obtinut rosii din ce in ce mai mari, mai moi si mai carnoase. Dupa 5 ani de selectie facuta cu mare grija, el a putut lansa pe piata soiul numit Paragon. Apoi a venit succesul. Ca sa ne facem o idee despre cat de mult a ajutat acest om la raspandirea rosiilor, sa spunem ca in anul 1893 a vandut peste 2.000 de kilograme de seminte din deliciosul sau soi Beauty. 100 de grame de seminte contin peste 1.000 de seminte, iar rata de germinare este de 95% - putem calcula cat de multe plante au iesit din semintele sale!
Nascut in 1821 in Reynoldsburg, Livingston s-a mutat pana la urma in Columbus, unde si-a fondat o firma de seminte, A.W. Livingston and Sons. Cartea sa Livingston and the Tomato, scrisa in anul 1893, contine foarte multe informatii despre toate varietatile de rosie create de el pana atunci. Ca bonus, pentru a le promova, el a adaugat in carte 60 de retete pe baza de rosii, printre care si unele exotice si delicioase, precum unt de rosie, placinta de rosie si sarlota de rosie.
Dar la raspandirea rosiei a mai contribuit ceva, si anume Razboiul Civil (1861-1865). Soldatii aveau nevoie de hrana, iar fabricile de conserve au aparut ca ciupercile. Datorita faptului ca rosiile se coc repede si rezista in procesul de conservare, ele au fost preferate, astfel ca productia a crescut foarte mult. Dupa razboi, cererea de conserve a crescut tot mai mult, iar asta a insemnat mai multe rosii si mai multi cultivatori de rosii.
Foarte importanta pentru promovarea rosiei a fost, de asemenea, inventarea celebrei pizza, in anul 1880, undeva in apropiere de Napoli. Stim cu totii ca nu exista pizza fara sos de rosii! Iar europenii si italienii care emigrau in America in acea perioada consumau multe rosii, asa ca au dus cu ei acest obicei. Practic, se poate spune ca pizza a facut rosia celebra.
Astazi, cel mai mare producator de rosii este China, care produce un sfert din productia mondiala, urmata de India, SUA, Turcia si Egipt. Cele mai productive state din SUA sunt Florida, California si Georgia, fiecare cultivand rosii pe mai mult de 500 de kilometri patrati. In SUA, consumul mediu de rosii pe cap de locuitor este de aproximativ 10 kilograme pe an.
Un singur nume, mii de varietati si zeci de beneficii
In limba romana, rosia se cheama astfel datorita culorii sale, evident, dar numele oficial este tomata rosie. Cuvantul tomato vine din spaniolul tomate, care provine din xitomatl, cuvant care in limba Nahuatl insemna fruct durduliu cu miez.
Intre anii 1768 si 2005, numele stiintific al rosiei a fost Lycopersicum esculentum, insa in anul 2005 s-a propus revenirea la numele initial, dat de catre Linnaeus in anul 1753: Solanum lycopersicum.
Astazi exista peste 7.500 de varietati de rosie, cultivate in climate diferite, cu gusturi diferite, de culori si de marimi diferite, de la micul soi currant si de la cherry pana la uriasele beefsteak. Rosiile pot fi consumate ca atare, in salate, ca sos sau bulion, procesate in ketch-up-uri, in supe de rosii, fripte, in sosuri de tip salsa, murate sau ca ingredient in multe alte preparate. 
Bulionul de tomate Topoloveana, fara aditivi, fara E-uri si fara
conservanti, este obtinut din rosii proaspete romanesti. Metoda de
preparare este traditionala, pulpa de rosii (fara seminte) fiind fiarta
si concentrata la o temperatura potrivita, pentru a nu afecta calitatea
nutritionala. Nu se adauga deloc sare sau amidon. Bulionul de rosii
poate fi folosit in multe retete culinare, de la ciorbe pana la
mancaruri de post. Sucul de rosii este o reconfortanta bautura racoritoare, folosita si in celebrul cocktail Bloody Mary, alaturi de vodca.
Rosia este un adevarat star al gradinitelor de langa casa. De altfel, ea este singura leguma cultivata la scara larga si in curte, in zona verde de langa casa, acolo unde de obicei se pun flori si plante decorative. Se estimeaza ca in Statele Unite exista in prezent peste 40 de milioane de curti in care cresc rosii.
Pe langa extraordinarele sale calitati culinare, pe langa gustul sau delicios, rosia este recunoscuta si pentru beneficiile aduse sanatatii. Foarte important este continutul sau bogat de licopen. Similar cu betacarotenul, acesta este unul din cei mai puternici antioxidanti naturali, protejand celulele din organismul nostru. El da, de altfel, culoarea rosie rosiei. De aceea, cercetarile moderne merg in directia utilizarii lui ca anticancerigen in cancerurile de prostata, pulmonar, de san, ovare, colon si pancreas. In plus, licopenul previne bolile de inima, ateroscleroza si lupta impotriva virusului papilloma (HPV), principala cauza a cancerului uterin. Unii considera ca licopenul este util si in cazurile de astm sau cataracta. Cultivatorii de astazi incearca sa obtina soiuri de rosii care sa contina cat mai mult licopen.
Efectul antioxidant al rosiei se datoreaza, de asemenea, continutului de vitamina A si de vitamina C. Aceste vitamine, impreuna cu licopenul sau betacarotenul, actioneaza in organismul nostru ca antioxidanti, neutralizand radicalii liberi daunatori din sange. Acesti radicali liberi sunt periculosi pentru ca pot deteriora celulele. Cu cat este mai rosie rosia pe care o mancam, cu atat contine mai mult betacaroten. Sa mai retinem ca procesul de gatire distruge vitamina C, astfel ca, pentru a beneficia de aceste efecte, trebuie sa consumam rosia ca atare, raw.
Datorita continutului de vitamina B si de potasiu, rosiile sunt eficiente si in reducerea nivelurilor de colesterol si in scaderea tensiunii arteriale. Prin urmare, introducand rosiile in meniul nostru de zi cu zi putem preveni atacurile de inima, atacurile cerebrale, precum si multe alte probleme de la nivel cardiac.
Rosiile contin mari cantitati de calciu si de vitamina K, doi nutrienti esentiali in intarirea oaselor si in remedierea unor mici deteriorari la nivelul oaselor si al tesutului osos.
Se pare ca rosiile repara chiar si daunele provocate de fumat. Ele contin acid cumaric si acid clorogenic, care protejeaza organismul de carcinogenii produsi de fumul de tigara.
Rosiile sunt foarte bune si pentru piele. Licopenul este utilizat in unele dintre cele mai eficiente si cele mai scumpe produse de curatat tenul. O masca de fata eficienta se poate obtine curatand cateva rosii, aplicand cojile lor pe intreaga fata si lasandu-le sa actioneze timp de zece minute, apoi clatind pielea. Tenul se curata si devine luminos.
Rosiile sunt benefice si pentru par. Vitamina A din rosii ne pastreaza parul stralucitor si puternic. In plus, ea face minuni pentru piele, oase si dinti. Desigur, ea ajuta mult ochii, imbunatatind vederea si prevenind pierderea vederii odata cu varsta.
De asemenea, unele studii au aratat ca rosiile (consumate fara seminte) reduc riscul de pietre la rinichi.
Rosiile contin mari cantitati dintr-un mineral pretios, cromul. Acesta este foarte eficient in mentinerea nivelurilor de zahar din sange sub control, ceea ce este de mare ajutor pentru diabetici.
Rosiile pe glob
Exista si moduri mai neobisnuite de a celebra rosiile. Toata lumea cunoaste festivalul La Tomatina din Spania. In fiecare an, in ultima zi de miercuri a lunii august, in localitatea Bunol de langa Valencia are loc o bataie cu rosii. Mii de oameni din toata lumea vin sa ia parte la cea mai mare bataie cu mancare din lume. Pe strazi sunt aruncate peste 100 de tone de rosii rascoapte. Inaintea anului 2013, veneau 40-50.000 de participanti, in vreme ce localitatea Bunol numara doar 9.000 de locuitori. Din acel an, autoritatile au limitat numarul participantilor la 20.000.
In SUA exista multe festivaluri ale rosiilor, cum este cel anual din Pittston, Pennsylvania, ajuns la cea de-a 32-a editie, cel din orasul Hanover, Virginia sau French Market Creole Tomato Festival din New Orleans, tinut in iunie, in care se celebreaza mai ales suculentul soi Creole, un ingredient nelipsit din preparatele celor mai importante restaurante din zona.
In anul 1965, primaria din orasul Reynoldsburg, Ohio a pus o placa comemorativa in onoarea declararii orasului de catre Franklin County Historical Society drept locul in care s-a nascut rosia comerciala. In amintirea acestei proclamatii, locuitorii orasului organizeaza anual, de peste 45 de ani, un Festival al Rosiei.
In anul 2007, un cuplu de entuziasti ai rosiilor, care detine o galerie de arta in Nashville, a initiat Tomato Art Fest, un festival de arta (si nu numai) in onoarea rosiilor, care sunt prezentate ca un unificator al fructelor si legumelor. Festivalul se tine in East Nashville si a avut un asemenea succes incat a devenit anual si un „must go†al lunii august pentru cei din zona. Anul trecut au fost 35.000 de participanti! (Foto: www.freeimages.com, www.magiun-sonimpex.ro)
Arata formular/Ascunde
Scrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa 
Poti castiga premii constand in 
Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. 
Asteptam materialele tale pe adresa