Cimbrisorul a fost folosit mai ales ca planta decorativa, fiind una dintre cele mai bune plante pentru acoperirea solului, caci formeaza covoare frumoase, dense, mereu verzi. Este o planta rezistenta, care face o multime de ciorchini de flori parfumate, de un roz inchis spre violet. Florile apar vara, tin sase saptamani si sunt incarcate de nectar, atragand albinele, fluturii si chiar colibrii. Si frunzele sale sunt frumoase, sunt verzi-albastre si lucioase, formeaza un fel de pernita rotunda, iar toamna devin de culoarea bronzului. Insa el nu e doar o planta aromata cu flori frumoase, ci are o multime de proprietati demne de luat in seama.
Numele latin al cimbrisorului, Thymus serpyllum, ne arata ca acesta e o ruda a cimbrului, Thymus vulgaris, facand parte din aceeasi familie, Lamiaceae (de care apartine si menta). De altfel, i se mai spune cimbru salbatic, cimbru tarator sau cimbru Breckland (in tarile nordice). Numele genului vine din termenul grec thymos, prin care grecii antici denumeau o anumita specie de cimbru. Iar epitetul serpyllum vine tot din greaca, facand referire la faptul ca planta se intinde pe sol, se "taraste" pe sol ca un sarpe, serpuieste...
Cimbrisorul este o tufa pitica, o planta perena care provine din regiunile calde si uscate din jurul Mediteranei si care, in regiunile cu ierni blande, este vesnic verde. Nu e o planta pretentioasa si creste pana la 15 centimetri in inaltime, intinzandu-se pe 30 de centimetri in latime. Iubeste soarele si solurile moderat de fertile, nisipoase sau mai argiloase, uscate si foarte bine drenate, nesuportand solurile umede. Totusi, creste si pe malurile raurilor, pe marginea drumurilor si pe pajisti. Rezista la seceta, la sare si la soluri sarace in nutrienti.
Este o planta foarte potrivita pentru covoare de flori in gradina, pentru acoperirea solului, pentru alei, putand fi insa cultivata cu succes si in ghiveci. Practic, utilizarile sale in gradina sunt nelimitate. Exista numeroase varietati de cimbrisor, cu marimi diferite, inclusiv cu tinuta verticala, cu flori de diferite culori, de la alb si roz pana la rosu si violet, si cu frunze de diferite culori, de la verde inchis pana la auriu sau tarcate.
Cimbrisorul nu este folosit ca ingredient in bucatarie prea des, asa cum se intampla cu cimbrul. Insa oamenii l-au folosit in multe moduri, de la medicament impotriva tusei pana la alungarea spiritelor rele sau farmece pentru atragerea unei sotii. Popularitatea acestei plante se bazeaza, desigur, pe parfumul sau aromat, deosebit de placut, si pe gustul sau specific.
Frunzele de cimbrisor se pun insa si in salate sau se adauga, pentru gust, mancarurilor gatite. Tot din frunze se mai prepara infuzii. Ele isi pastreaza aromele chiar si atunci cand mancarurile sunt gatite incet, la foc mic. Daca urmeaza ca frunzele sa fie uscate, ele trebuie culese vara devreme, inainte ca florile sa se deschida. Iar uscarea lor trebuie sa se faca rapid.
Desigur, cimbrisorul are o serie de utilizari medicinale, toate partile plantei avand efect antireumatic, antiseptic si dezinfectant, antispasmodic, antihelmintic (indeparteaza parazitii intestinali), carminativ, diaforetic, expectorant, sedativ si tonic.
In medicina populara, el e folosit mai ales pentru efectele sale antiseptice si pentru efectele benefice asupra sistemului digestiv. De fapt, cimbrisorul are cam aceleasi efecte medicinale ca ruda sa, cimbrul, insa intr-un grad mai scazut. In uz intern, cimbrisorul se recomanda in tratarea guturaiului, bronsitelor, laringitelor, indigestiilor cu flatulenta, dismenoreei, colicilor si mahmurelii. Infuzia de cimbrisor cu miere calmeaza tusea si durerile de gat. In uz extern, se aplica pe rani minore, pe infectii ale gurii, gatului si gingiilor. Semintele de cimbrisor au efect vermifug. Un ulei esential obtinut din frunze e utilizat uneori in tratamentul starilor de stres. Cimbrisorul are si efect afrodiziac.
Planta poate fi folosita proaspata pe toata durata anului sau poate fi recoltata atunci cand infloreste, fiind fie distilata pentru uleiuri, fie uscata pentru utilizare ulterioara. Cimbrisorul este, de asemenea, deodorant, repelent si fungicid. Un ulei esential din frunze si din flori e utilizat in fabricarea sapunurilor si parfumurilor, precum si in medicina. Din 100 de kilograme de plante se obtin aproximativ 150 de grame de ulei. Florile uscate indeparteaza moliile de pe haine. Se spune ca cimbrisorul din gradina tine la distanta musca radacinilor (Delia radicum), un daunator periculos care distruge radacinile legumelor, mai ales ale verzei. De aceea, cimbrisorul e plantat adeseori alaturi de varza in gradinile de zarzavaturi. 
Albinele iubesc florile de cimbrisor si produc din polenul acestora o miere cu totul deosebita. Mierea de cimbrisor Apidava este 100% naturala, foarte aromata, cu o frumoasa culoare aurie, luminoasa. La fel ca planta din care provine, mierea de cimbrisor stimuleaza expectoratia, calmand caile respiratorii, fiind indicata in raceli, in tuse convulsiva si tuse astmatica, in bronsite si raguseala. In plus, activeaza circulatia sanguina, este tonica, fiind de ajutor in anemii, si usor afrodiziaca. Mierea de cimbrisor Apidava are, de asemenea, o puternica actiune antiseptica, putand fi folosita pentru vindecarea unor rani, plagi si infectii cutanate. De asemenea, aceasta miere speciala sprijina activitatea ficatului si a rinichilor. (Foto: www.istockphoto.com, www.apidava.ro)
Arata formular/Ascunde
Scrie-ne despre Romania ta! Trimite-ne si fotografiile sau filmele tale cu locuri, oameni, situatii sau intamplari din Romania pe adresa 
Poti castiga premii constand in 
Descopera Romania asa cum au vazut-o, au simtit-o sau au iubit-o cei care au avut curajul sa ne spuna opiniile si visele lor sau sa ne trimita imaginile si sperantele lor. 
Asteptam materialele tale pe adresa