Europenii au descoperit straniul si in acelasi timp deliciosul fruct de kiwi abia in ultimele decenii. Si nu e de mirare, pentru ca acest fruct, spre deosebire de alte fructe exotice, care cresc pe meleaguri indepartate, are o poveste destul de scurta. Asta nu inseamna ca e mai putin interesanta! Si nu trebuie sa ne miram deloc de faptul ca uimitorul fruct de kiwi a ajuns extrem de popular in intreaga lume, inclusv la noi, intr-un timp atat de scurt. Gustul sau unic, dulce-acrisor, dar mai ales proprietatile sale extraordinar de benefice pentru sanatate l-au facut celebru.
Kiwi, pe numele sau botanic actual Actinidia deliciosa, este considerat un fruct specific neozeelandez, dar lucrurile nu stau chiar asa. El provine, se pare, din sudul Chinei, mai exact din valea Chang Kiang. Acolo, fructul de kiwi era numit Yang Tao, adica „piersica insorita”, sau Mihou Tao, „piersica macacului”, sau agrisa. Unii ii spun si astazi agrisa chinezeasca. De altfel, chinezii inca il considera fructul lor national, chiar daca astazi el e asociat in general cu Noua Zeelanda. Odinioara, chinezii il utilizau ca tonic pentru copii si pentru femeile care au nascut, datorita valorii sale nutritionale ridicate. Insa ei nu au considerat niciodata ca ar face parte din categoria fructelor…
Planta Actinidia chinensis, care, popular, avea sa fie numita ulterior kiwi, a ajuns cunoscuta de lumea occidentala abia la inceputul secolului 20, cand a fost adusa din Asia. Unii considera ca planta a ajuns intai in Statele Unite, in anul 1904, ca planta agatatoare ornamentala, insa cei care si-au dat seama primii de potentialul comercial al acestei plante cu fructe suculente au fost neozeelandezii. Practic, putem spune ca aceasta planta si acest fruct le-au fost „furate” chinezilor de catre neozeelandezi! Se spune ca directoarea Colegiului de Fete din Wanganui, Noua Zeelanda, pe numele sau Isabel Frasier, si-a vizitat sora, care era misionara in China, in anul 1904. Acolo a descoperit aceasta planta, pe care a dus-o acasa in acelasi an. I-a dat seminte de Actinidia chinensis lui Alexander Allison, un horticultor din Wanganui interesat de plante neobisnuite. Acesta le-a plantat in anul 1906, iar primele fructe le-a cules abia in 1910. Fructele obtinute de el au starnit interesul a numerosi horticultori neozeelandezi, iar in anii 1920 mai multe pepiniere din regiune aveau deja in oferta aceasta planta noua. In anii 1930 si 1940, agrisul chinezesc a devenit tot mai popular, dar era plantat doar in gradini private si il gaseai doar pe piata locala.
Se pare ca primul export de agrise chinezesti, o cantitate de 13 tone, s-a facut din Noua Zeelanda in Anglia abia in anul 1952. Compania Turners and Growers, o importanta firma care ambala fructe din Auckland, a numit acest fruct neobisnuit melonette, in 1958. Aceasta schimbare s-ar putea datora sentimentelor anticomuniste ale lumii occidentale – exportatorii s-au gandit ca, daca fructul ar fi asociat cu China, unii consumatori occidentali s-ar putea simti ofensati si nu l-ar cumpara. Un pic mai tarziu, in 1959, din cauza ca taxele pentru pepeni erau foarte mari, iar melonette era un derivat de la melon, „pepene”, exportatorii i-au schimbat categoria si l-au numit kiwi. Importatorii americani plateau taxe de import foarte mari pentru pepeni, astfel ca au facut presiuni pentru a fi numit si incadrat altfel. Kiwi este un cuvant din limba maori, limba indigenilor neozeelandezi, iar fructul a fost numit asa pentru ca seamana oarecum cu pasarea nationala a Noii Zeelande, pasarea kiwi, o pasare ciudata, mica, de culoare maronie si fara aripi. Dar kiwi sunt numiti, in limbaj colocvial, si indigenii neozeelandezi insisi. De aceea, in Noua Zeelanda, fructul nu este numit, nici astazi, doar kiwi, ci kiwifruit, pentru a-l diferentia de pasarea kiwi si de populatia kiwi. Primele 100 de cutii cu fructul numit in mod oficial kiwi au ajuns din Noua Zeelanda in California in acelasi an, 1959. Californienii, incantati de acest fruct, reuseau sa obtina primele recolte proprii abia in anul 1970.
La sfarsitul anilor 1970, au fost importate noi seminte de Actinidia chinensis, pentru a se obtine noi varietati de kiwi. A fost selectat soiul Hort16A (numit asa dupa locul ocupat in lotul de cercetare si dupa organizatia care l-a dezvoltat, HortResearch). In anul 2000, noua varietate a fost lansata pe piata de firma Zespri din Noua Zeelanda, sub numele de Zespri Gold. Noul soi are fructe cu pielita moale, cu pulpa galbena, cu gust dulce, cu note de mango. Aceste calitati au facut ca noul fruct sa aiba mare succes pe pietele asiatice. Au fost create, desigur, multe alte soiuri, dintre care unele, precum Actinidia arguta, au fost deja introduse pe piata. Initial, plantei i s-a dat numele stiintific Actinidia chinensis, dar, dupa ce plantele originale din China au fost examinate cu atentie, botanistii au redenumit-o Actinidia deliciosa, in anul 1984. Numele Actinidia chinensis a fost pastrat pentru varietatea de kiwi cu pulpa de culoare galbuie.
Planta kiwi este frumoasa, decorativa in gradina, existand numeroase varietati ornamentale, dar nu este usor de cultivat. Are nevoie un sol fertil si de foarte multa apa, insa nu suporta baltirea, deci se uda doar dupa ce solul de la baza este din nou uscat. E sensibila la fertilizatori, la vant si la curentii de aer. Trebuie ferita de inghet. Ca sa faca fructe, planta femela are nevoie de o planta mascul pentru a a-i fecunda florile.
Dupa cum am mai spus, fructul kiwi nu este unul obisnuit, nici ca infatisare, nici ca proprietati nutritionale. La prima privire, pare necomestibil, din cauza pielitei paroase de culoare maro. Dar imediat sub ea gasim pulpa verde-smarald, cu micile seminte negre, care are un gust despre care unii spun ca aduce cu capsunile, altii, cu ananasul. Cu toate ca oamenii de obicei il decojesc, pielita este comestibila, fiind o importanta sursa de antioxidanti.
Verdele viu al pulpei de kiwi incanta ochiul, iar aroma sa unica, dulce-acrisoara, il face preferatul tuturor. Il intalnim in salatele de fructe, alaturi de cereale, in deserturi si tot felul de smoothies. De obicei, se consuma crud, pentru ca o anumita enzima pe care o contine atunci cand e crud, si anume actinidaina (similara cu papaina din papaya), descompune rapid proteinele lactate. Iar neozeelandezii isi asezoneaza adeseori desertul lor national, pavlova, cu felii de kiwi proaspat. Dar kiwi poate fi si gatit, fiind un bun agent de fragezire a carnii, fiind folosit alaturi de carne fripta si curry. De asemenea, exista si retete de gemuri, vinuri si lichioruri din kiwi!
Apropo de deserturi, exista bomboane cu miere si esenta naturala de kiwi! La noi in tara, compania Apidava ne ofera asemenea delicatese dulci si foarte sanatoase. Apreciate pentru gustul si aroma ingredientelor apicole, aceste bomboane sunt imbogatite de kiwi, care e bogat in magneziu, fier, calciu, vitaminele C, E, B6, acid folic, magneziu etc. In plus, kiwi ne apara de diabet si de afectiuni cardiace, stopeaza imbatranirea precoce a celulelor si ne intareste imunitatea generala.
In anii 1980, kiwi a devenit tot mai popular in Statele Unite, in cadrul noii tendinte culinare, asa-numita curent nouvelle cuisine. Au aparut noi varietati de kiwi, ca de pilda baby-kiwees, cu fructe verzi, moi si mici, cam de marimea boabelor de struguri, sau soiul cu pulpa galbena, cu un gust mai dulce, mai „tropical”.
Calitatile sale nutritionale si medicinale au fost apreciate inca de la inceputuri. Chinezii utilizau arbustii din familia Actinidia ca plante medicinale din vechime, tratand cu ajutorul lor afectiuni precum pietrele la vezica urinara, durerile de incheieturi si cancerul de ficat si de esofag. Kiwi contine 20 de nutrienti vitali. Contine multa vitamina C, deci are efect antioxidant, contine multa vitamina K, e o importanta sursa de fibre, contine serotonina, care ajuta la reglarea somnului, ajuta digestia, contine minerale si folati. Acest superfruct contine la fel de mult potasiu ca bananele, iar acest mineral ajuta la reglarea tensiunii arteriale. Fiind alcalin, kiwi contrabalanseaza efectul alimentelor acide, pe care le consumam in mare masura, iar prin reglarea pH-ului in organism ne ajuta, de asemenea, sa avem o piele frumoasa, cu un aspect sanatos si tanar. Reduce simptomele asociate cu afectiunile aparatului respirator superior si ajuta in bolile digestive, ca de pilda in sindromul iritativ intestinal. Kiwi contine, de asemenea, elemente care ajuta la cresterea oaselor, la sanatatea ochilor si a vederii, prevenind inclusiv degenerescenta maculara. Contine carotenoizi si luteina, care protejeaza pielea de razele ultraviolete. Polizaharidele din kiwi pot dubla sinteza de colagen din organism, ceea ce intarzie imbatranirea. Atat kiwi verde, cat si kiwi galben au proprietati antifungice si antibacteriene. Cea mai mare activitate antibiotica a fost gasita in seminte. Kiwi galben contine proteina actinchinina, care se afla, se pare, la originea efectelor sale antifungice.
Se pare ca atat fructul, cat si radacina de kiwi au efecte inhibitoare asupra dezvoltarii celulelor canceroase de la nivelul ficatului, plamanilor si colonului. Gratie polizaharidelor si abundentei de antioxidanti continuti de kiwi, studiile pe soareci au demonstrat proprietati antitumorale si reducerea numarului de celule canceroase. De aceea, unii considera kiwi drept unul dintre cele mai eficiente fructe anticancer. Astazi, principalii producatori de kiwi ai lumii sunt Italia, Noua Zeelanda, Chile, Franta, Grecia, Japonia si SUA. In Statele Unite, California produce 95% din cantitate. Exista 4 varietati principale, dar cea mai populara este Hayward, care a fost dezvoltata de horticultorul neozeelandez Hayward Wright. Sa mai spunem ca, in emisfera nordica, consumatorii au tot timpul la dispozitie fructe de kiwi proaspete, caci vara ele vin din productia locala, iar iarna vin din emisfera sudica, din Noua Zeelanda si Chile mai ales, unde este vara. (Foto: www.istockphoto.com, www.apidava.ro)
